toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Permisul de ședere în România — cum îl obții și cum îl prelungești

Parțial online✓ Verificat la 26 august 2026 · igi.mai.gov.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Regimul e proaspăt rescris. Din 8 august 2026 se aplică deplin OUG 32/2026: avizul de angajare a dispărut ca instituție, iar cererea unică o depune angajatorul, pe WorkinRomania.gov.ro. Lucrătorul străin nici nu mai are acces la formular. Două ferestre se închid la 31 decembrie 2026, iar una îți scutește certificatul de limbă română A2. Ghid pentru prelungirea la IGI, pentru soții și soțiile cetățenilor români și pentru ruta nouă a moldovenilor, ucrainenilor și sârbilor. Spune și ce nu s-a putut confirma.

Pasul 1 din cel mult 2

Care e situația ta?

Regimul s-a schimbat în aprilie 2026 și se aplică deplin din 8 august 2026. Traseele de mai jos sunt scrise pe legea de azi, nu pe cea veche.

Toate variantele, pe scurt

Muncă în România — permisul unic, cu cererea depusă de angajator

Acte necesare

  • Cerere de prelungire a dreptului de ședere — Pagina IGI a permisului unic cere o cerere, dar nu publică formularul acolo. Cere-l la ghișeul IGI sau caută-l în portalul de depuneri online — pentru reîntregirea familiei formularul e publicat, pentru muncă nu
  • Document de trecere a frontierei — Pașaport sau titlu de călătorie, în original și copie
  • Dovada deținerii legale a spațiului de locuit — În original și copie. Legea cere nu doar să deții spațiul, ci să locuiești efectiv la adresa declarată — art. 50 alin. (2)
  • Adeverință medicală — Modelul e publicat de IGI, îl găsești la formularele de mai jos
  • Dovada asigurării sociale de sănătate — Nu apare pe lista IGI pentru permisul unic, dar e o condiție generală de prelungire în art. 50 alin. (2). Ia-o cu tine — lipsa ei e cel mai ieftin motiv de drum în plus
  • Dovada mijloacelor de întreținere — Se cere la detașare și la șefii de reprezentanță, sucursală sau filială. La permisul unic condiția stă în contract. Îți trebuie normă întreagă și salariu cel puțin la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Pentru lucrătorii înalt calificați, cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut (În funcție de categoria în care intri)
  • Dovada plății taxelor — Chitanțele pentru cele două taxe de mai jos, aduse la depunere

Unde depui

La formațiunea teritorială a IGI din județul unde locuiești. Legea spune că cererea se depune personal, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare (art. 51 alin. (1)), iar IGI anunță și depunerea prin aplicația online. Amprentele și fotografia se iau tot la ghișeu. La București primește cererile Serviciul autorizații și permise de ședere în scop de muncă, cu programare online. Program: luni, marți, joi și vineri 08:30-13:30, miercuri 12:30-18:30.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Contravaloarea permisului de ședere: 265 RON — Persoanele fizice plătesc la casieriile CEC Bank sau la automatele SELFPAY, în contul RO05 CECE B300 33RO N224 4514. Persoanele juridice plătesc interbancar, în contul RO35 CECE B000 30RO N127 8595 sursă →
  • Taxă consulară pentru permisul de ședere: 120 euro, contravaloarea în lei. Cifra vine din fișa de taxe pe care IGI a încărcat-o în august 2025. E anterioară reformei din aprilie 2026, iar paginile IGI nu poartă dată de modificare. Nu s-a putut confirma din sursă că mai e valoarea de azi. Sună la 021 314 38 86 — linia pentru permisele în scop de muncă, de pe pagina programului de lucru — sau întreabă la depunere înainte să plătești — În numerar la Trezorerie sau la CEC, ori electronic în contul trezoreriei statului, simbol 20.A.34.01.00, cont RO70TREZ70020340101XXXXX cu CIF 22084517 sursă →

Termen: 30 de zile de la depunere. Dacă sunt necesare verificări suplimentare se adaugă cel mult 15 zile. La muncă se pot adăuga încă 30 de zile, în circumstanțe excepționale și justificate. E o teză introdusă la 27 aprilie 2026, pe care pagina IGI nu a preluat-o încă. Dacă ți se cer documente în plus, termenul se oprește în loc până le trimiți, cel mult 30 de zile. Pentru cine are Carte albastră a UE dintr-un alt stat membru, pagina IGI afișează 15 zile — cifră rămasă doar administrativă: articolul care o purta a fost abrogat la 27 aprilie 2026

Pașii

  1. Cere-i angajatorului să facă primul pas. El se înregistrează în platforma WorkinRomania.gov.ro, publică o ofertă fermă de loc de muncă și încarcă cererea unică. Tu nu ai acces la formular.
  2. Așteaptă decizia din platformă. Autoritățile verifică legalitatea angajatorului, condițiile de muncă și de salarizare, eligibilitatea ta și contingentul anual.
  3. Mergi la ambasada sau consulatul României din țara ta și cere viză de muncă, tip D/AM1 sau D/AM2. Viza D/AM1 are valabilitate inițială de 90 de zile.
  4. Intră în România și depune la IGI cererea de prelungire. Termenul: cu cel puțin 30 de zile înainte să-ți expire dreptul de ședere dat de viză.
  5. Plătește cele două taxe înainte de depunere și pune chitanțele în dosar — dovada plății e condiție de prelungire, nu formalitate.
  6. Dacă ți se aprobă, programează-te în 10 zile prin aplicația informatică pentru amprente și fotografie. Abia după asta se emite permisul unic.

⚠️ De reținut · Muncă în România — permisul unic, cu cererea depusă de angajator

  • Avizul de angajare nu mai există. Titlul I din OG 25/2014, care îl reglementa, e abrogat din 27 aprilie 2026. Dacă un intermediar îți cere bani ca să-ți facă avizul, îți vinde ceva dispărut.
  • Fișa de serviciu de pe hub.mai.gov.ro descrie și azi avizul de angajare. Afișează o taxă de 494 de lei și OG 25/2014 ca temei. A fost verificată la 24 martie 2026, cu o lună înainte de abrogare. E o pagină oficială care descrie o procedură moartă. Tranziția are totuși reguli: avizele deja emise rămân bune pentru viză 180 de zile de la emitere, iar prima prelungire a titularilor lor merge pe legea veche (OUG 32/2026, art. 49).
  • Ruta privilegiată pentru Republica Moldova, Ucraina și Serbia e nouă din 27 aprilie 2026. Cu un contract individual de muncă cu normă întreagă ești eligibil pentru viză D/AM1, indiferent de calificare. Ocupația nu trebuie să fie pe Lista ocupațiilor deficitare și nu ai nevoie de agenție: ambele privesc doar ruta D/AM2 (unde agenția e regula, cu excepția angajatorului autorizat, care poate depune direct). La dosar aduci totuși: asigurare medicală de călătorie cu acoperire de minimum 30.000 EUR, cazier din țara de origine (tradus și legalizat) și dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim pe 90 de zile (art. 27^1 alin. (2); înalt calificații sunt scutiți de ultima).
  • Cererea unică o depune angajatorul înregistrat, pentru D/AM1, sau agenția de plasare autorizată în numele angajatorului, pentru D/AM2. Platforma o spune fără echivoc: lucrătorul străin nu depune singur cererea unică.
  • Nu poți schimba angajatorul prin demisie în primele 6 luni de la începerea activității, așa cum e ea înregistrată. Excepția: încălcarea gravă a clauzelor contractuale de către angajator.
  • Dacă îți pierzi jobul, dreptul de ședere ține până la expirarea permisului. Dar nu mai mult decât perioada în care primești indemnizație de șomaj. Fără indemnizație, plafonul e de 90 de zile de la înregistrarea încetării raportului de muncă.
  • Angajatorul riscă mult mai mult decât tine. Primirea la muncă a unui străin cu ședere ilegală se sancționează cu 10.000 până la 20.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată. Se adaugă sancțiuni complementare: pierderea subvențiilor și a fondurilor europene până la 5 ani, plus închiderea punctului de lucru.
  • Termenele de declarare sunt scurte și fiecare depășire e contravenție. Anunți la IGI orice modificare legată de angajarea ta în 3 zile lucrătoare. Schimbarea numelui, a domiciliului sau a reședinței, în 10 zile. Pierderea sau furtul: pașaportul (documentul de trecere a frontierei) se declară la POLIȚIE în 48 de ore; permisul de ședere se anunță la IGI în cel mult 10 zile.
  • Scutirea de viză nu se convertește în permis. Intrarea fără viză pentru maximum 90 de zile în oricare 180 e altceva decât dreptul de a rămâne. Ruta normală rămâne viză de lungă ședere, obținută la consulat.

Soț, soție sau rudă apropiată a unui cetățean român — regimul cel mai bun din lege

Acte necesare

  • Cerere de prelungire a dreptului de ședere pentru reîntregirea familiei — Formularul e publicat de IGI, îl găsești la formularele de mai jos
  • Document de trecere a frontierei — Pașaport sau titlu de călătorie, în original și copie
  • Document de identitate al cetățeanului român — Al soțului, soției, părintelui sau copilului care e cetățean român
  • Certificat de căsătorie eliberat de autoritățile române — Dacă v-ați căsătorit în străinătate, certificatul trebuie transcris întâi în registrele de stare civilă din România. Fără transcriere, IGI nu are ce primi (Doar pentru soț sau soție) cum obții acest act →
  • Declarație scrisă că nu mai ai încheiată o altă căsătorie (Doar pentru soț sau soție)
  • Certificat de naștere al copilului, cetățean român — Se adaugă declarația cetățeanului român că locuiți împreună și documente din care să rezulte că amândoi sunteți necăsătoriți (Doar pentru partenerii necăsătoriți care conviețuiesc cu un cetățean român și au un copil împreună)
  • Documente care atestă legătura de rudenie, traduse și supralegalizate sau apostilate — În copie și original. Părintele unui minor cetățean român face în plus dovada că minorul e în întreținerea lui ori că plătește cu regularitate pensia de întreținere (Doar pentru copii și pentru rudele de gradul I în linie ascendentă)
  • Dovada deținerii legale a spațiului de locuit — În original și copie, pentru adresa la care declari că ai reședința
  • Dovada asigurării sociale de sănătate
  • Adeverință medicală
  • Dovada plății taxei — O singură chitanță: taxa consulară nu ți se cere

Unde depui

La formațiunea teritorială a IGI din județul unde locuiți. La București, Serviciul Cetățeni Comunitari, str. Nicolae Iorga nr. 23, sectorul 1: depuneri luni, marți și joi 08:30-13:30 și miercuri 12:30-18:30, eliberări 14:30-16:30 și miercurea 10:30-12:00. Vinerea, 08:30-13:30, se depun cererile de ședere pe termen lung pentru membrii de familie ai cetățenilor români. IGI anunță și depunerea prin aplicația online, dar prezentarea la ghișeu rămâne necesară.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Contravaloarea permisului de ședere: 265 RON — Persoanele fizice plătesc la casieriile CEC Bank sau la automatele SELFPAY, în contul RO05 CECE B300 33RO N224 4514 sursă →
  • Taxă consulară, la membrii de familie ai cetățenilor români: 0 lei, ești scutit. Nu e o favoare de ghișeu, e scris în lege: art. 62 alin. (6) pentru prelungirea șederii temporare și art. 73 alin. (6) pentru șederea pe termen lung. Fișa de taxe pe care IGI o leagă de această categorie chiar afișează o singură taxă sursă →

Termen: Pentru primul permis ca membru de familie al unui cetățean român, IGI anunță până la 90 de zile. Pentru cererile ulterioare, 30 de zile. În lege, cele 90 de zile sunt legate de verificările privind căsătoria de conveniență, nu de faptul că e prima cerere. Tot la art. 51 alin. (5) scrie ceva ce pagina IGI nu spune și care contează enorm. În acest caz dreptul de ședere se prelungește de drept, până la soluționarea cererii. Dreptul de ședere temporară se poate prelungi pentru perioade de până la 5 ani

Pașii

  1. Transcrie întâi certificatul de căsătorie la starea civilă din România, dacă v-ați căsătorit în străinătate. E punctul unde se blochează cele mai multe dosare.
  2. Verifică o condiție care se ratează ușor. Cetățeanul român trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România. Dacă are domiciliul în străinătate, permisul tău ține doar cât e valabilă cartea provizorie de identitate a lui.
  3. Depune dosarul personal, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului actual.
  4. Plătește contravaloarea permisului la CEC Bank sau la un automat SELFPAY și adu chitanța la dosar.
  5. Pregătiți-vă amândoi pentru interviu. La reîntregirea familiei prin căsătorie, interviul se susține de ambii soți. Neprezentarea poate fi motiv de refuz, dacă nu dovedești că n-a ținut de tine.

⚠️ De reținut · Soț, soție sau rudă apropiată a unui cetățean român — regimul cel mai bun din lege

  • E cel mai bun regim din toată legea. Diferența față de reîntregirea cu un sponsor străin e mare. Nu ți se cere dovada mijloacelor de întreținere la prelungire. Ești scutit de taxa consulară. Iar permisul se poate prelungi pentru perioade de până la 5 ani.
  • Condiția care ține totul în picioare: cetățeanul român trebuie să aibă, potrivit legii, domiciliul sau reședința în România. Un soț plecat definitiv în Italia nu te aduce sub acest regim.
  • Căsătoria de conveniență se verifică pe șapte indicii scrise în lege, la art. 63 alin. (2). Primele două: nu există coabitare matrimonială și soții nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei. Al treilea și al patrulea: lipsește contribuția efectivă la obligațiile din căsătorie, iar soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi.
  • Al cincilea indiciu: unul dintre soți a mai încheiat o căsătorie de conveniență. Al șaselea: soții sunt inconsecvenți ori dau date care nu se potrivesc. Al șaptelea: căsătoria a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți. Constatarea o face ofițerul de interviu și se poate sprijini pe controale la domiciliul conjugal.
  • Pentru cuplurile româno-moldovenești, indiciul cu limba înțeleasă de amândoi practic nu se poate activa. E o anxietate reală care merită dezamorsată.
  • Trei motive de refuz, scrise în lege. Bigamia sau poligamia. Faptul că cei doi soți nu mai au împreună o relație conjugală ori de familie efectivă în România. Și recunoașterea filiației unui copil român exclusiv ca să se obțină drept de ședere.
  • Plasa de siguranță la divorț sau deces se numește drept de ședere în mod independent. Ține 6 luni. În ele te reorientezi către oricare alt scop prevăzut de lege, fără să ieși din țară după viză nouă.
  • Veste bună, cu temei expres: membrii de familie ai unui cetățean român, titulari ai dreptului de ședere pentru reîntregirea familiei, pot fi încadrați în muncă ÎN BAZA PERMISULUI de ședere — fără cerere unică (art. 132^1 alin. (1) lit. b) din OUG 194/2002, introdus de OUG 32/2026). Angajatorului îi rămân doar obligații de comunicare la IGI: copia contractului în 10 zile de la începerea activității, modificarea sau încetarea lui în 5 zile lucrătoare.

Prelungirea permisului — depune cât mai ești în legalitate

Acte necesare

  • Cerere de prelungire a dreptului de ședere — Formularul diferă pe scopuri. Cel pentru reîntregirea familiei e publicat de IGI; pentru muncă, pagina IGI cere cererea fără să publice formularul
  • Document de trecere a frontierei valabil — Pașaport sau titlu de călătorie, în original și copie
  • Dovada deținerii legale a spațiului de locuit — Legea cere două lucruri deodată: să deții legal spațiul și să locuiești efectiv acolo
  • Dovada asigurării sociale de sănătate
  • Adeverință medicală
  • Dovada mijloacelor de întreținere — Cuantumul diferă pe scopuri. La muncă și la detașare: salariul minim brut garantat în plată. La activități comerciale: 700 de euro lunar pentru acționari și 500 pentru asociați. La nomazii digitali: de trei ori câștigul salarial mediu brut (În funcție de scopul șederii)
  • Dovada achitării taxelor — E condiție de prelungire, la art. 50 alin. (2), nu un act administrativ oarecare

Unde depui

La formațiunea teritorială a IGI de la locul de reședință. Legea folosește încă denumirea veche, Oficiul Român pentru Imigrări. E aceeași instituție, reorganizată în Inspectoratul General pentru Imigrări în 2012. IGI anunță pe paginile sale și depunerea prin aplicația online. Dar art. 51 alin. (1) spune că cererile se depun personal, iar în OUG 194/2002 nu există un temei explicit pentru depunerea electronică. Amprentele și fotografia se iau la ghișeu în orice variantă.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Contravaloarea permisului de ședere temporară: 265 RON — Persoanele fizice plătesc la casieriile CEC Bank sau la automatele SELFPAY; persoanele juridice, interbancar sursă →
  • Taxă consulară la prelungire: 120 euro, contravaloarea în lei, pentru majoritatea categoriilor. Membrii de familie ai cetățenilor români sunt scutiți prin art. 62 alin. (6). Cifra de 120 vine dintr-o fișă IGI încărcată în august 2025, anterioară reformei din aprilie 2026. Paginile IGI nu poartă dată de modificare. Confirmă la depunere: s-a schimbat între timp regimul — În numerar la Trezorerie sau la CEC, ori electronic în contul trezoreriei statului sursă →

Termen: 30 de zile de la depunere, plus cel mult 15 zile dacă sunt necesare verificări suplimentare. La muncă se pot adăuga încă 30 de zile, în circumstanțe excepționale. La căsătorie, cu verificările de la art. 63, termenul poate merge până la 90 de zile. Atunci dreptul de ședere se prelungește de drept, până la soluționare. Termenul nu e garantat: o singură cerere de completare îl suspendă până la 30 de zile

Pașii

  1. Numără înapoi 30 de zile de la data la care îți expiră dreptul de ședere. Aceea e ultima zi bună de depunere.
  2. Verifică dacă mai ești pe același scop. Regula: prelungirea se cere pentru scopul pentru care ai primit dreptul. Excepțiile sunt importante, le găsești la atenționări.
  3. Depune personal la formațiunea IGI de la locul de reședință, cu dosarul complet.
  4. Plătește taxele înainte de depunere și pune chitanțele în dosar.
  5. Dacă IGI îți cere documente în plus, trimite-le în termenul comunicat, cel mult 30 de zile. Cât timp ești tu la rând, termenul stă pe loc.
  6. Anunță la IGI orice schimbare. Termenele: 3 zile lucrătoare la angajare, 10 zile la nume, domiciliu sau reședință, pierderea ori furtul: pașaportul la poliție în 48 de ore, permisul la IGI în cel mult 10 zile.

⚠️ De reținut · Prelungirea permisului — depune cât mai ești în legalitate

  • Vestea bună, pusă devreme. Dacă depui cererea cât ești încă în ședere legală, îți păstrezi dreptul de ședere până la soluționarea ei. E la art. 51 alin. (4^2), în vigoare din 8 martie 2024. Corolarul dur: dacă depui după expirare, protecția nu se mai aplică.
  • Cealaltă față, pe care aproape toate ghidurile de pe piață o ratează. Întârzierea la depunere e ea însăși contravenție. Poți fi în același timp în legalitate și amendabil. Depui în ziua 20 înainte de expirare, mai ai drept de ședere, dar ai comis deja fapta de la art. 134 pct. 7. Amenda e de la 400 la 800 de lei.
  • Dacă rămâi după ce ți-a încetat dreptul de ședere, amenzile cresc cu durata. Până la 30 de zile: de la 400 la 700 de lei. Până la 60 de zile: de la 600 la 1.000 de lei. Peste 60 de zile: de la 800 la 1.200 de lei.
  • Consecința gravă nu e amenda. Decizia de refuz al prelungirii, cu motivele ei, se comunică prin decizie de returnare.
  • Fereastra de regularizare e deschisă până la 31 decembrie 2026. Se adresează celui care a rămas în țară după ce i-a încetat dreptul dat de viză de lungă ședere pentru angajare sau de permisul unic. Condiția: să nu se fi stabilit împotriva lui obligația de returnare. Poate cere prelungirea în scop de muncă fără o nouă viză de lungă ședere. E la art. 52 alin. (1) din OUG 32/2026.
  • Capcana ferestrei de regularizare, de citit înainte să te bazezi pe ea. Alineatul (2) condiționează beneficiul de o prezentare la IGI, în 60 de zile de la 27 aprilie 2026, ca să declari adresa la care locuiești efectiv. Termenul acela s-a împlinit în jurul datei de 26 iunie 2026. Textul condiționează expres beneficiul de prezentarea în cele 60 de zile — lectura firească e că ratarea îl pierde; o sancțiune separată nu e scrisă. Lămurește la IGI, nu presupune.
  • Regula scopului are excepții care contează. Prima: ești membru de familie al unui cetățean român sau al unui străin cu drept de ședere pe termen lung. A doua: ceri prelungirea în scop de muncă. A treia: vii din dreptul de ședere în mod independent.
  • Ai obligația să porți permisul asupra ta în permanență și să-l prezinți la cerere autorităților. E la art. 108 alin. (2), iar nerespectarea e contravenție.
  • Patru pagini de pe igi.mai.gov.ro au titluri generice și induc în eroare. Sunt cele numite șederea în România, șederea permanentă în România, obligații și sancțiuni, intrarea în România. Nu le folosi. Sunt subpagini ale secțiunii Brexit și se adresează cetățenilor britanici, beneficiari ai Acordului de retragere.
  • Diferențele față de regimul general sunt mari. Declararea modificărilor: 30 de zile acolo, 10 în realitate. Amenzile: de la 100 la 500 de lei acolo, de la 400 la 800 în realitate. Soluționarea șederii permanente: 30 de zile acolo, maximum 6 luni în realitate. Din condiții lipsește și cerința de limbă română.

Ședere pe termen lung — și fereastra care se închide la 31 decembrie 2026

Acte necesare

  • Cerere de acordare a dreptului de ședere pe termen lung — Se depune personal. Cererile se analizează de o comisie special constituită, iar dreptul se aprobă de șeful IGI
  • Document de trecere a frontierei — Pașaport sau titlu de călătorie
  • Acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit
  • Acte doveditoare privind mijloacele de întreținere — La nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pe cel puțin 12 luni. Membrii de familie ai cetățenilor români sunt exceptați. E o excepție introdusă la 8 martie 2024, pe care multe surse online încă nu o au (Nu se cere membrilor de familie ai cetățenilor români)
  • Dovada asigurării sociale de sănătate
  • Certificat de cazier judiciar eliberat de autoritățile române — Cazierul din România, nu cel din țara de origine cum obții acest act →
  • Certificat de competență lingvistică, nivel minim A2 — Cerință nouă, introdusă la 27 aprilie 2026 la art. 72 alin. (1) lit. f). Trebuie eliberat de o instituție acreditată din România. Nu ține limba maternă declarată și nici autoevaluarea. Vechea modalitate de a proba limba a fost abrogată în aceeași zi (Doar pentru cererile depuse de la 1 ianuarie 2027. Cele depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează după legea veche, fără acest certificat)

Unde depui

La formațiunea teritorială a IGI de la locul de reședință, personal. La București, membrii de familie ai cetățenilor români depun vinerea, între 08:30 și 13:30. Nu am găsit o pagină IGI care să anunțe depunerea online pentru șederea pe termen lung. Iar fișa serviciului de pe hub.mai.gov.ro nu are pașii procedurali completați: acolo scrie textual că încă nu au fost adăugați. Sună înainte de drum.

Taxe și termen

  • Costul permisului de ședere pe termen lung: nepublicat. Cele două fișe de taxe ale IGI acoperă doar permisul de ședere temporară. Pentru termen lung nu există sumă publicată nicăieri. Agravant: fișa de serviciu de pe hub.mai.gov.ro afișează Gratuit. Asta contrazice art. 50 alin. (2), care cere dovada achitării taxelor și a costului documentului. Întreabă la IGI cât plătești, înainte de drum sursă →
  • Taxă consulară la acordarea șederii pe termen lung: 0 lei pentru membrii de familie ai cetățenilor români — scutire prevăzută expres la art. 73 alin. (6). Pentru celelalte categorii nu am găsit o valoare publicată sursă →

Termen: Maximum 6 luni de la înregistrarea cererii, cu prelungire de încă 3 luni pentru motive obiective și cu înștiințarea ta (art. 73 alin. (3)). Aprobarea ți se comunică în scris în 15 zile lucrătoare. De la primirea comunicării ai 30 de zile ca să te prezinți pentru eliberarea permisului. Fișa de pe hub.mai.gov.ro anunță 180 de zile lucrătoare, adică aproape 9 luni. E mai mult decât permite legea

Pașii

  1. Numără-ți anii. Îți trebuie 5 ani de ședere temporară continuă, imediat anteriori depunerii. Continuu înseamnă două plafoane simultane: cel mult 6 luni de absență la rând și cel mult 10 luni cumulat. Se poate pica pe al doilea respectându-l pe primul.
  2. Scade ce nu se pune la socoteală. Nu contează șederea dată de viză de scurtă ședere, diplomatică sau de serviciu. Nu contează nici cea de lucrător sezonier ori au pair. Din perioada de studii se ia doar jumătate.
  3. Strânge dovada de venit pe cel puțin 12 luni, la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Dacă ești membru de familie al unui cetățean român, sari peste pasul ăsta.
  4. Ia cazierul judiciar românesc, dovada asigurării sociale de sănătate și actele pentru spațiul de locuit.
  5. Depune cererea până la 31 decembrie 2026 dacă poți. Cele depuse până atunci se soluționează după legislația anterioară, deci fără certificatul de limbă A2.
  6. Prezintă-te la IGI în 30 de zile de la comunicarea aprobării, ca să ridici permisul. Depășirea e contravenție, cu amendă de la 400 la 800 de lei.

⚠️ De reținut · Ședere pe termen lung — și fereastra care se închide la 31 decembrie 2026

  • Fereastra cu dată de expirare e cea mai utilă informație din tot ghidul. Cererile de ședere pe termen lung depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează potrivit legislației anterioare. E la art. 52 alin. (6) din OUG 32/2026. Concret, scapi de certificatul de competență lingvistică A2, cerut din 27 aprilie 2026.
  • Certificatul A2 e o problemă de hârtie, nu de abilitate. Pentru un vorbitor nativ de română, A2 e sub nivelul conversației obișnuite. Dar legea cere o hârtie de la o instituție acreditată din România.
  • Absență documentată, spusă ca atare: lista instituțiilor acreditate să elibereze certificatul de limbă nu e publicată nici pe igi.mai.gov.ro, nici în OUG 32/2026. Cât costă și cât durează nu se poate spune azi din surse oficiale.
  • Denumirea corectă e drept de ședere pe termen lung, nu ședere permanentă. Sintagma veche a fost înlocuită în 2011. Dacă o cauți pe cea veche, ajungi pe paginile de Brexit ale IGI, cu alt regim și alte cifre.
  • Permisul e pe 10 ani pentru membrii de familie ai cetățenilor români și pe 5 ani pentru restul. Se reînnoiește succesiv, pentru aceeași perioadă. Reînnoirea se cere cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea documentului.
  • Trei praguri diferite de absență, ușor de confundat. Primul: peste 12 luni consecutive în afara României — cu două excepții: perioada petrecută cu drept de ședere temporară într-un alt stat membru UE și minorul plecat cu părintele cetățean român ori rezident (art. 70 alin. (3) lit. c)). Al doilea: peste 6 ani consecutivi, chiar dacă ai avut între timp ședere într-un alt stat membru. Al treilea, doar pentru foștii posesori de Carte albastră a UE: peste 2 ani în afara Uniunii Europene, a Spațiului Economic European și a Elveției.
  • Dacă îl pierzi prin absență, îl poți lua din nou. Dar numai după o nouă ședere continuă în România de cel puțin 12 luni. Dacă ești în țară la încetare, ai 30 de zile de la comunicare ca să ceri un permis de ședere temporară.
  • Nu îl pot obține: titularii dreptului de ședere pentru studii; solicitanții și beneficiarii de protecție TEMPORARĂ ori de altă protecție decât cea internațională; SOLICITANȚII de protecție internațională; cei cu drept dat de viză de scurtă ședere, diplomatică ori de serviciu; și lucrătorii sezonieri sau au pair. Distincția care contează: BENEFICIARII protecției internaționale (refugiați, protecție subsidiară) SUNT eligibili — art. 70 alin. (1) îi numește expres, iar art. 71 le dă și termene reduse (4 ani; jumătate, la căsătoria de peste 5 ani cu un cetățean român).
  • Condiția de ordine publică are un prag clar. Se consideră îndeplinită dacă nu ți s-a APLICAT, pentru infracțiuni săvârșite cu intenție în România, o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani — contează pedeapsa aplicată, nu maximul prevăzut de lege.
  • Fișa de serviciu de pe hub.mai.gov.ro contrazice legea în trei puncte. Termenul: 180 de zile lucrătoare, în loc de maximum 6 luni. Taxele: Gratuit. Documentele: o listă fără certificatul de limbă. A fost actualizată în februarie 2025 și doar bifată ca verificată în martie 2026.
  • Dreptul de ședere pe termen lung încetează și în ziua în care devii cetățean român. Tranziția e prevăzută expres la art. 70 alin. (3) lit. e), deci nu e o zonă gri.

Întrebări frecvente

Cât costă permisul de ședere în România?

Permisul de ședere temporară costă 265 de lei, plătiți la CEC Bank sau la un automat SELFPAY. Pentru majoritatea categoriilor se adaugă o taxă consulară de 120 de euro, în contravaloarea în lei. Membrii de familie ai cetățenilor români sunt scutiți de ea prin lege și plătesc doar permisul. Ai grijă la cifra de 120. Vine dintr-o fișă de taxe pe care IGI a încărcat-o în august 2025, deci înainte de reforma din aprilie 2026. Paginile IGI nu poartă dată de modificare, deci confirmă la depunere. Pentru permisul de ședere pe termen lung nu există taxă publicată nicăieri. Fișa de pe hub.mai.gov.ro spune Gratuit, ceea ce contrazice legea.

Cine depune actele de muncă pentru un lucrător străin — eu sau angajatorul?

Angajatorul. Avizul de angajare nu mai există: Titlul I din OG 25/2014 e abrogat de la 27 aprilie 2026. În locul lui a intrat cererea unică, depusă exclusiv online pe WorkinRomania.gov.ro. Platforma o spune fără echivoc: lucrătorul străin nu depune singur cererea unică. O depune angajatorul înregistrat, pentru vize de muncă D/AM1. Sau agenția de plasare autorizată, în numele angajatorului, pentru D/AM2. Dacă cineva îți cere bani ca să-ți facă avizul, îți vinde ceva dispărut din lege.

Ce se întâmplă dacă depun cererea de prelungire cu întârziere?

Sunt două lucruri diferite, care se confundă des. Dacă depui cât ești încă în ședere legală, îți păstrezi dreptul de ședere până la soluționarea cererii (art. 51 alin. (4^2)). Dar termenul legal e cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare. Depășirea lui e contravenție în sine, sancționată cu 400 până la 800 de lei. Poți fi, în același timp, în legalitate și amendabil. Dacă rămâi după ce ți-a încetat dreptul de ședere, amenzile cresc cu durata. Iar refuzul prelungirii se comunică prin decizie de returnare.

Sunt din Republica Moldova — am un regim special la permis de ședere?

Nu la ședere. Căutarea în textul consolidat al OUG 194/2002 nu găsește niciun acord bilateral cu Republica Moldova în materie de ședere. La permis de ședere urmezi regimul general al străinilor din afara UE. Ai însă o rută privilegiată la muncă, nouă din 27 aprilie 2026. Cetățenii din Republica Moldova, Ucraina și Serbia cu contract individual de muncă cu normă întreagă sunt eligibili pentru viză D/AM1, indiferent de calificare. Ocupația ta nu trebuie să fie pe Lista ocupațiilor deficitare și nu ai nevoie de agenție de plasare: ambele privesc doar ruta D/AM2 — unde agenția e regula, dar, prin excepție, un angajator autorizat poate depune cererea unică și direct. La dosar vei aduce totuși asigurare de călătorie de minimum 30.000 EUR, cazier din țara ta și dovada mijloacelor de întreținere pe 90 de zile. Și încă ceva. Intrarea fără viză pentru maximum 90 de zile în oricare 180 nu se transformă automat în permis de ședere.

Când pot cere ședere pe termen lung și chiar îmi trebuie certificat de limbă română?

Îți trebuie 5 ani de ședere temporară continuă, cu cel mult 6 luni de absență la rând și cel mult 10 luni cumulat. Din 27 aprilie 2026 se cere și un certificat de competență lingvistică de nivel minim A2. Trebuie eliberat de o instituție acreditată din România. Există însă o fereastră care se închide. Cererile depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează după legislația anterioară, deci fără acest certificat. Dacă ești aproape de cei 5 ani, data asta îți poate scuti un examen. Lista instituțiilor acreditate nu e publicată nicăieri, nici pe igi.mai.gov.ro, nici în OUG 32/2026.

Am găsit pe site-ul IGI alte termene și alte amenzi — pe care le cred?

Verifică întâi pe ce pagină ai ajuns. Patru pagini de pe igi.mai.gov.ro au titluri generice: șederea în România, șederea permanentă în România, obligații și sancțiuni, intrarea în România. Sunt subpagini ale secțiunii Brexit și se adresează cetățenilor britanici, beneficiari ai Acordului de retragere. Cifrele de acolo diferă mult de regimul general. Declararea modificărilor: 30 de zile acolo, 10 în realitate. Amenzile: de la 100 la 500 de lei acolo, de la 400 la 800 în realitate. Soluționarea șederii permanente: 30 de zile acolo, maximum 6 luni în realitate. Lipsesc și condiții eliminatorii, între care cea de limbă română. Dacă ai ajuns pe ele din Google, ia-o de la capăt de pe paginile permisului de ședere.

Pot depune totul online, fără să merg la ghișeu?

Doar parțial, și nu putem descrie pașii. IGI anunță pe paginile permisului de ședere că poți depune documentele și prin aplicația online. Legea spune însă că cererile de prelungire se depun personal. În OUG 194/2002 nu am găsit un temei explicit pentru depunerea electronică. Oricum ai lua-o, amprentele și fotografia se iau la ghișeu. După aprobare, pe ruta cererii unice fără viză, ai obligația să te programezi în 10 zile pentru elementele biometrice (art. 56 alin. (11) e scris pentru ruta aceea; la depunerea clasică urmezi programarea dată de IGI). Portalul e o aplicație care nu-și publică pașii și termenele, deci ce se poate face efectiv acolo nu se poate documenta.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) — igi.mai.gov.ro

Contact

  • Telefon: 021 314 38 86 (permise de ședere în scop de muncă); alte servicii: 021 311 18 27 (state terțe), 021 410 75 10 (comunitari) — numerele stau pe pagina programului de lucru; pagina de contact are doar adresa
  • Program: Programul diferă pe servicii și pe formațiuni teritoriale. La București, str. Nicolae Iorga nr. 23, sectorul 1: depuneri luni, marți și joi 08:30-13:30, miercuri 12:30-18:30; eliberări 14:30-16:30, iar miercurea 10:30-12:00. Cererile de prelungire în scop de muncă se depun cu programare online.
  • Email: igi@mai.gov.ro
  • Pagina oficială de contact →

Actele normative

  • OUG nr. 194/2002 — Ordonanța de urgență privind regimul străinilor în România, republicată. E actul de bază, cu prelungirea șederii temporare, șederea pe termen lung, obligațiile de declarare și contravențiile. Textul folosit e forma consolidată publicată de IGI, valabilă de la 27 aprilie 2026 (art. 50-69 (prelungirea șederii temporare), art. 70-76 (șederea pe termen lung), art. 108-110 (permisele), art. 134-135 (contravenții)) text integral →
  • OUG nr. 32/2026 — Ordonanța de urgență privind accesul străinilor pe piața muncii din România. E actul care a rescris regimul. A abrogat Titlul I din OG 25/2014. A introdus cererea unică și platforma WorkinRomania.gov.ro. A adăugat certificatul de limbă A2 la șederea pe termen lung. A dus taxa de viză de lungă ședere la 300 de euro. Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026 (art. 45 (modificările la OUG 194/2002), art. 47 (taxele de viză), art. 48-52 (dispoziții tranzitorii), art. 55 (abrogarea Titlului I din OG 25/2014)) text integral →
  • OG nr. 25/2014 — Ordonanța privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. Titlul I, sediul avizului de angajare, e abrogat de la 27 aprilie 2026. Restul ordonanței rămâne în vigoare (Titlul I — abrogat) text integral →
  • LEGE nr. 28/2024 — Legea de modificare a OUG 194/2002. A introdus, la 8 martie 2024, păstrarea dreptului de ședere până la soluționarea cererii depuse în legalitate. Tot ea a adus excepția de venit pentru membrii de familie ai cetățenilor români și a urcat amenzile la 400-800 de lei. Textul se citește în forma consolidată a OUG 194/2002 (art. 51 alin. (4^2), art. 71 alin. (1) lit. b), art. 135 alin. (1) lit. a))
  • HG nr. 898/2011 — Hotărârea privind stabilirea formei și conținutului permiselor de ședere, ale documentelor de călătorie și ale altor documente care se eliberează străinilor text integral →

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui