toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Redobândirea cetățeniei române — art. 10 și art. 11

Parțial online✓ Verificat la 26 august 2026 · cetatenie.just.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Bunici din Basarabia, părinți plecați din țară în anii 1980, cetățenie pierdută la naturalizarea în alt stat? Legea 21/1991 are două articole cu condiții diferite: art. 10 merge până la nepoți și — dacă ceri domiciliul în România — dovada mijloacelor de trai, art. 11 merge până la strănepoți și nu o cere. Pentru cererile depuse din martie 2025 se adaugă proba de limbă la nivel B1, cu scutiri care nu se transmit la descendenți. Ghidul spune ce cere legea azi, unde paginile ANC au rămas în urmă și cât se așteaptă cu adevărat.

Pasul 1 din cel mult 2

Pentru cine ceri cetățenia română?

Toate variantele, pe scurt

Art. 11 — cetățenia ridicată fără voia lor, până la strănepoți

Acte necesare

  • Dovada plății contravalorii cardului de cetățenie — Se plătește anticipat, la CEC Bank, iar dovada însoțește cererea. Se plătește separat pentru titular și pentru fiecare copil minor inclus în cerere. Suma exactă și contul sunt la taxe, mai jos
  • Cerere-tip privind cetățenia română, completată olograf — O completezi de mână, în fața funcționarului, la depunere. Include trei declarații. (1) Opțiunea de domiciliu: în România sau menținut în străinătate. (2) Dacă ai mai depus vreodată o cerere de cetățenie. (3) Că nu întreprinzi și nu sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale, nici acum, nici în trecut
  • Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal — Formular ANC, se descarcă de pe pagina articolului 11
  • Pașaport, în original și copie legalizată — Dacă ai mai multe cetățenii, depui copii legalizate ale tuturor documentelor de călătorie pe care le deții. Fără unul valabil, la misiunea diplomatică îți poți dovedi identitatea cu un act de identitate emis de statul respectiv
  • Act de identitate din țara de proveniență, în original și copie legalizată — Buletinul sau cartea de identitate emisă de statul al cărui cetățean ești, cu traducere, după caz
  • Certificat de cazier judiciar din străinătate, detaliat — În original, apostilat sau supralegalizat, plus copie cu traducere legalizată în română. Câte unul pentru fiecare cetățenie pe care o deții. În plus, unul emis de statul unde ai rezidența legală, dacă e altul
  • Extras de pe actul de naștere al solicitantului — Extras original eliberat cu cel mult 2 ani înainte de depunere, apostilat sau supralegalizat, însoțit de copia legalizată a certificatului, cu traducere legalizată. Scurtătura: din statele parte la Convenția CIEC nr. 16 (între care Republica Moldova) e de ajuns extrasul multilingv original, fără apostilă și fără traducere
  • Extrase de pe actele de căsătorie și de divorț ale solicitantului — Aceeași formă: extras original de cel mult 2 ani, apostilat, cu copie legalizată tradusă, sau extras multilingv. Dacă ai fost căsătorit de mai multe ori, depui extrase pentru fiecare căsătorie, cu data încheierii și schimbările de nume (Doar dacă ești sau ai fost căsătorit)
  • Acte de stare civilă ale părinților — Naștere, deces, căsătorie și divorț, pentru tată și pentru mamă, în aceeași formă. Dacă te-ai născut într-o familie monoparentală, depui un extras original care confirmă asta. Îl eliberează autoritățile din țara ta de naștere și ține locul certificatului de naștere al tatălui (Doar dacă ceri cetățenia ca descendent. Un fost cetățean român care își cere înapoi cetățenia pierdută din motive neimputabile nu depune acte pentru ascendenți)
  • Acte de stare civilă ale bunicilor paterni și materni — Naștere, deces, căsătorie, divorț, în aceeași formă ca restul actelor de stare civilă (Doar dacă te sprijini pe un bunic sau pe un străbunic. Descendentul de gradul I (copilul unui fost cetățean român) nu depune acte pentru bunici sau străbunici)
  • Acte de stare civilă ale străbunicilor paterni sau materni — Naștere, deces, căsătorie, divorț. Depui acte doar pentru cei care au fost cetățeni români și pe care îți întemeiezi cererea, nu pentru toată ascendența. Aici e diferența față de art. 10, unde lista se oprește la bunici (Doar dacă ceri cetățenia ca descendent de gradul III (strănepot))
  • Extrase de pe actele de naștere ale copiilor minori — Aceeași formă: extras original de cel mult 2 ani, apostilat sau supralegalizat, cu copie legalizată tradusă, ori extras multilingv (Doar dacă incluzi copii minori în cererea ta)
  • Acordul părinților pentru dobândirea cetățeniei de către copiii minori — Declarație autentificată la notar sau de funcționarul consular de la misiunea unde depui cererea (Doar dacă incluzi copii minori în cererea ta)
  • Consimțământul copilului care a împlinit 14 ani — Declarație autentificată la notar sau la consulat, dată în prezența unui părinte (Doar dacă incluzi în cerere un copil între 14 și 18 ani)
  • Certificat de competență lingvistică nivel B1 sau foaie matricolă — Certificatul atestă nivelul B1 din cadrul european de referință. Îl eliberează instituțiile de învățământ superior din România acreditate pentru programul „An pregătitor de limba română”. Îl mai eliberează Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român și institutele culturale românești din străinătate. Alternativa e foaia matricolă. O ceri de la liceul sau facultatea din statul tău de cetățenie ori de reședință, în copie legalizată. Trebuie să ateste minimum 3 ani de studiu în limba română (Doar dacă nu ești scutit. Legea scutește două categorii: persoanele care au fost ele însele cetățeni români și cele care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii)
  • Declarație pe propria răspundere privind certificatul de limbă — Formular ANC, ediția 16 martie 2026: te obligi să depui certificatul până la 14.03.2027 (OUG 16/2026 spune „doi ani de la intrarea în vigoare” — aritmetic ar fi 15.03; formularul pe care îl semnezi scrie 14.03 — ține-te de data mai scurtă). Amânarea e prevăzută doar pentru certificatul de competență lingvistică, nu și pentru foaia matricolă (Doar dacă nu ești scutit și nu ai încă certificatul la data depunerii)
  • Extras de pe actul care dovedește schimbarea numelui — Se cere și pentru schimbările din onomastica națională, inclusiv pentru numele localității de naștere, la tine, la părinți, la bunici sau la străbunici. Extras original eliberat de autoritatea din țara de proveniență cu cel mult 2 ani înainte. Se depune și copia legalizată și apostilată a actului, cu traducere legalizată (Doar dacă numele sau prenumele s-a schimbat undeva pe linia pe care îți sprijini cererea)
  • Actele reprezentantului, pentru persoana pusă sub ocrotire — Cererea o depune ocrotitorul sau reprezentantul, cu copii legalizate și apostilate de pe actele care dovedesc starea solicitantului, plus dovada identității celui care depune (Doar pentru cei cu măsură de consiliere judiciară sau tutelă specială dispusă prin hotărâre judecătorească)

Unde depui

Personal, la sediul ANC din București (Str. Smârdan nr. 3, sector 3) sau la birourile teritoriale din Iași, Galați și Suceava. Accesul e exclusiv pe bază de programare online, prin platforma de programări a ANC. Dacă locuiești în străinătate, poți depune și la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din statul unde ai domiciliul ori reședința legală. Prezența ta e obligatorie: la depunere ți se preiau datele biometrice, adică imaginea facială și amprentele a două degete. Copiilor incluși în cerere care au peste 14 ani li se iau ambele, celor sub 14 ani doar imaginea facială. Cererea nu se poate trimite prin poștă și nu se poate depune online.

Programare online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Card de cetățenie română: 91,50 lei, cu tot cu TVA — pentru titular și separat pentru fiecare copil minor inclus în cerere — Numerar la casieriile CEC Bank sau prin virament, în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648 deschis la CEC Bank. Plata e anticipată, iar dovada ei însoțește cererea. Dacă cererea e respinsă, suma se restituie la cerere — cererea se adresează CN Imprimeria Națională, iar termenul de un an de la comunicarea ordinului e pentru a o CERE (art. 22^1 alin. (7) din lege; paginile ANC nu descriu restituirea) sursă →
  • Înregistrarea și analizarea dosarului la ANC: gratuit — ANC declară public că nu percepe nicio taxă de înregistrare sau de analiză a dosarului. Singura sumă prevăzută de lege e cea pentru cardul de cetățenie sursă →
  • Taxă consulară, dacă depui prin misiune diplomatică sau oficiu consular: nepublicat — ANC cere chitanța de plată a taxelor consulare, dar nu publică nicăieri cuantumul; persoanele fără cetățenie sunt scutite de plata lor (precizarea stă pe pagina ANC a art. 10). Întreabă consulatul odată cu programarea sursă →

Termen: Termenul legal: Comisia pentru cetățenie întocmește raportul în cel mult 2 ani de la înregistrarea cererii. Se adaugă o prelungire de cel mult 6 luni, dacă are de lămurit autenticitatea unor înscrisuri. În practică e mult mai mult: la 10 iunie 2026, ANC publica pentru art. 11 o durată medie de 3 ani și 10 luni, iar ultima cerere repartizată Comisiei era una înregistrată în mai 2023. Ordinul se emite în cel mult 15 zile de la primirea raportului și se comunică prin scrisoare recomandată în alte 15 zile.

Pașii

  1. Stabilește întâi temeiul. Art. 11 e pentru cei cărora cetățenia le-a fost ridicată fără voia lor sau au pierdut-o din motive neimputabile. Merge și pentru descendenții lor până la gradul III, adică până la strănepot.
  2. Adună actele de stare civilă în forma cerută: extrase originale eliberate cu cel mult 2 ani înainte, apostilate sau supralegalizate, cu traducere legalizată. Din statele parte la Convenția CIEC nr. 16 se depun extrase multilingve.
  3. Fă-ți cont pe platforma de programări a ANC, cu autentificare în doi pași, și rezervă-ți locul. Sistemul îți permite maximum 2 programări pentru fiecare articol de lege. O programare la mai puțin de 72 de ore nu se mai poate anula.
  4. Plătește anticipat cardul de cetățenie la CEC Bank și păstrează dovada plății: intră la dosar.
  5. Depune personal, la ora programată: completezi cererea de mână în fața funcționarului și ți se preiau datele biometrice.
  6. Cont în platforma online a ANC — obligatoriu abia de la 30 noiembrie 2026, data operaționalizării dosarului electronic (Legea 104/2026); până atunci platforma nu există, iar comunicările vin prin poștă/e-mail. După operaționalizare: la depunerea în țară contul se face la depunere; cine depune prin misiune are 90 de zile; dosarele depuse înainte de operaționalizare au 180 de zile de la ea.
  7. Urmărește stadiul pe pagina „Stadiu dosar” de pe site-ul ANC. Dacă ți se cere completarea dosarului, reacționează repede: ai cel mult 4 luni, altfel cererea se respinge ca nesusținută.
  8. Dacă ai depus cererea DE LA 15 martie 2025 încolo și nu ai pus certificatul de limbă la dosar, obține-l și depune-l până la 14.03.2027. Dosarele depuse ÎNAINTE de 15.03.2025 nu au nevoie de el: limba e prezumată (art. XV din Legea 14/2025).
  9. După ce primești ordinul, depune jurământul de credință în termen de un an de la comunicarea lui. Dacă ți-ai menținut domiciliul în străinătate, îl depui în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular.
  10. Ridică certificatul provizoriu de cetățenie, valabil 60 de zile. Cardul de cetățenie se eliberează în cel mult 60 de zile de la jurământ.

Formulare

⚠️ De reținut · Art. 11 — cetățenia ridicată fără voia lor, până la strănepoți

  • Scutirea de proba de limbă nu se moștenește. Legea scutește doar persoanele care au fost ele însele cetățeni români și pe cele care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii. Un nepot de 40 de ani face dovada limbii române, chiar dacă bunicul pe care se sprijină ar fi fost scutit.
  • Certificatul de limbă are termen: 14.03.2027 — dar NUMAI pentru cererile depuse de la 15 martie 2025 încolo; la dosarele depuse înainte, limba e prezumată (art. XV din Legea 14/2025). Nedepunerea în termen, acolo unde se cere, duce la respingerea cererii ca nesusținută, prin ordin al președintelui ANC. Amânarea funcționează doar pentru certificatul de competență lingvistică; foaia matricolă se depune la dosar.
  • Jurământul: legea îți dă un an de la comunicarea ordinului, din martie 2025. Paginile de procedură ale ANC afișează încă termenul vechi, de 6 luni, și spun că se poate prelungi o singură dată. Legea în vigoare nu mai prevede nicio prelungire și interzice expres suspendarea și întreruperea termenului, nici măcar pentru forță majoră. Ia legea de bună și confirmă telefonic la ANC înainte să te bazezi pe o prelungire.
  • Dacă nu depui jurământul în termen, ordinul încetează să mai producă efecte față de tine: rămâi fără cetățenie, deși cererea îți fusese aprobată. Legea are două excepții: cine nu poate depune jurământul din cauza unui handicap permanent ori a unei boli cronice dobândește cetățenia de la data ordinului — dar cererea și înscrisurile medicale trebuie transmise Comisiei ÎNAINTE de întocmirea raportului (art. 21 alin. (7)); regim asemănător pentru persoanele sub consiliere judiciară sau tutelă specială (alin. (6)). Atenție: paginile ANC mai afișează și o prevedere despre deces care NU mai e în lege — excepțiile de handicap și boală însă SUNT.
  • Orice îndoială înseamnă respingere. Din 2025, cetățenia se acordă doar când există certitudinea că toate condițiile sunt îndeplinite, iar orice îndoială asupra vreuneia duce la respingerea cererii.
  • Pentru dosarele depuse începând cu 1 decembrie 2025, înscrisurile trimise prin poștă, curier, fax sau e-mail fără să fi fost cerute de Comisie nu se iau în considerare. Ele rămân arhivate la ANC. Se pot trimite oricum doar cinci lucruri: schimbările de nume, de stare civilă sau de domiciliu, reprezentarea prin avocat, includerea copiilor născuți după depunere și actele care dovedesc cunoașterea limbii române.
  • Numele și data nașterii din actele de stare civilă trebuie să coincidă cu cele din documentul cu care ai trecut frontiera. Dacă nu coincid, funcționarul te trimite să lămurești neconcordanțele. Cererea nici nu se înregistrează.
  • Certificatele de stare civilă plastifiate nu se acceptă: laminarea distruge elementele de siguranță ale originalului. Actele de stare civilă se prezintă și în original, și în copie legalizată.
  • Contul în platforma online a ANC devine obligatoriu de la 30 noiembrie 2026 — data operaționalizării dosarului electronic (Legea 104/2026); până atunci platforma nu există, iar comunicările vin prin poștă/e-mail. După operaționalizare, fără cont actele se vor considera comunicate la 30 de zile de la înregistrarea lor în evidențele ANC — termenele vor curge fără ca tu să afli. Cererile depuse la misiune după operaționalizare: cel mult 90 de zile de la depunere. Dosarele mai vechi, aflate în lucru: cel mult 180 de zile de la punerea în funcțiune a dosarului electronic.
  • Actele din Ucraina nu intră pe scurtătura extrasului multilingv: Ucraina nu figurează pe lista statelor publicată de ANC pentru Convenția CIEC nr. 16, deci actele ucrainene au nevoie de apostilă și de traducere legalizată. Republica Moldova e pe listă.
  • „Urgentarea” nu există. ANC spune public că în procedurile ei nu există noțiunea de urgentare. Avertizează asupra persoanelor și site-urilor care promit cetățenie contra cost. Există și o anchetă penală în desfășurare pe tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei.
  • Prioritate legală la analiză au dosarele foștilor cetățeni români și cele ale apatrizilor. Tot cu prioritate se analizează cazurile de sănătate gravă atestată de medicul curant din România și motivele imperative de interes public. Prioritatea vine din lege, nu se cumpără de la intermediari.
  • Cifrele de așteptare se schimbă de la o lună la alta — cele de aici sunt cele publicate de ANC la 10 iunie 2026. Pe aceeași pagină, versiunea în engleză dădea, la aceeași dată, alt număr de dosar pentru art. 11 decât versiunea în română. Citește-le ca ordin de mărime, nu ca promisiune.
  • Dacă ești cercetat într-o cauză penală, Comisia poate suspenda procedura până la finalizarea cauzei, dacă nu există alt motiv de respingere.
  • Ordinul de respingere se atacă în 15 zile de la comunicare. Merge la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, cu recurs la Curtea de Apel București. O nouă cerere se poate depune după 6 luni de la respingerea celei anterioare.

Art. 10 — cetățenia pierdută prin renunțare, până la nepoți

Acte necesare

  • Dovada plății contravalorii cardului de cetățenie — Se plătește anticipat, la CEC Bank, iar dovada însoțește cererea. Se plătește separat pentru titular și pentru fiecare copil minor inclus în cerere. Suma exactă și contul sunt la taxe, mai jos
  • Cerere-tip privind cetățenia română, completată olograf — O completezi de mână, în fața funcționarului, la depunere. Include trei declarații. (1) Opțiunea de domiciliu: în România sau menținut în străinătate. (2) Dacă ai mai depus vreodată o cerere de cetățenie. (3) Că nu întreprinzi și nu sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale, nici acum, nici în trecut
  • Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal — Formular ANC, se descarcă de pe pagina articolului 10
  • Pașaport, în original și copie legalizată — Dacă ai mai multe cetățenii, depui copii legalizate ale tuturor documentelor de călătorie pe care le deții
  • Act de identitate din țara de proveniență, în original și copie legalizată — Buletinul sau cartea de identitate emisă de statul al cărui cetățean ești, cu traducere, după caz
  • Certificat de cazier judiciar din străinătate, detaliat — În original, apostilat sau supralegalizat, plus copie cu traducere legalizată în română. Câte unul pentru fiecare cetățenie pe care o deții. În plus, unul emis de statul unde ai rezidența legală, dacă e altul
  • Extras de pe actul de naștere al solicitantului — Extras original eliberat cu cel mult 2 ani înainte de depunere, apostilat sau supralegalizat, însoțit de copia legalizată a certificatului, cu traducere legalizată. Din statele parte la Convenția CIEC nr. 16 (între care Republica Moldova) e de ajuns extrasul multilingv original, fără apostilă și fără traducere
  • Extrase de pe actele de căsătorie și de divorț ale solicitantului — Aceeași formă ca la naștere. Dacă ai fost căsătorit de mai multe ori, depui extrase pentru fiecare căsătorie, cu data încheierii și schimbările de nume (Doar dacă ești sau ai fost căsătorit)
  • Acte de stare civilă ale părinților — Naștere, deces, căsătorie și divorț, pentru tată și pentru mamă. Dacă te-ai născut într-o familie monoparentală, depui un extras original care confirmă asta, eliberat de autoritățile din țara ta de naștere (Doar dacă ceri cetățenia ca descendent, nu ca fost cetățean român)
  • Acte de stare civilă ale bunicilor paterni și materni — Naștere, deces, căsătorie, divorț, în aceeași formă. Aici se oprește lista la art. 10: nu se cer acte pentru străbunici, pentru că articolul acoperă descendenții doar până la gradul II inclusiv, adică până la nepot (Doar dacă te sprijini pe un bunic. Copilul unui fost cetățean român nu depune acte pentru bunici)
  • Dovadă scrisă privind data pierderii cetățeniei române — Merge oricare dintre acestea. Adeverință de la misiunea diplomatică a României. Adeverință de la Direcția Generală de Pașapoarte. Copia hotărârii de Guvern prin care s-a aprobat renunțarea, pentru tine sau pentru ascendenți până la gradul II. Certificatul de naturalizare sau actul care dovedește obținerea cetățeniei străine
  • Înscrisuri din care rezultă data emigrării din România — Copie legalizată de pe pașaportul românesc cu viza de ieșire sau de pe documentul de călătorie. Se depune pentru tine ori pentru părinți și bunici, foști cetățeni români (Dacă este cazul)
  • Certificat de echivalare a numelui, în copie legalizată — Cu apostilă și traducere legalizată, pentru schimbările de nume la plecarea din România, la tine sau la ascendenți (Doar dacă un asemenea act există în legislația statului a cărui cetățenie ai obținut-o după plecarea din România)
  • Extras din registrele de evidență a populației sau înscris reconstituit — Emis de autoritatea competentă din țara ta de domiciliu, cu apostilă și traducere legalizată. E instrumentul cu care lămurești neconcordanțele de nume sau de date de stare civilă ale părinților și bunicilor (Doar dacă există neconcordanțe de lămurit)
  • Extras de pe actul care dovedește schimbarea numelui — Dovada schimbării numelui sau prenumelui — la tine, la părinți sau la bunicii paterni ori materni. Extras original de cel mult 2 ani, apostilat, cu traducere legalizată (Doar dacă numele sau prenumele s-a schimbat pe linia pe care îți sprijini cererea)
  • Extrase de pe actele de naștere ale copiilor minori — Aceeași formă: extras original de cel mult 2 ani, apostilat sau supralegalizat, cu copie legalizată tradusă, ori extras multilingv (Doar dacă incluzi copii minori în cererea ta)
  • Acordul părinților și consimțământul copilului de peste 14 ani — Declarații autentificate la notar sau de funcționarul consular de la misiunea unde depui cererea; consimțământul copilului se dă în prezența unui părinte (Doar dacă incluzi copii minori în cererea ta)
  • Certificat de competență lingvistică nivel B1 sau foaie matricolă — Certificatul atestă nivelul B1 din cadrul european de referință. Îl eliberează instituțiile de învățământ superior din România acreditate pentru programul „An pregătitor de limba română”. Îl mai eliberează Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român și institutele culturale românești din străinătate. Alternativa e foaia matricolă. O ceri de la liceul sau facultatea din statul tău de cetățenie ori de reședință, în copie legalizată. Trebuie să ateste minimum 3 ani de studiu în limba română (Doar dacă nu ești scutit. Scutiți sunt doar foștii cetățeni români care cer redobândirea și cei care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii)
  • Declarație pe propria răspundere privind certificatul de limbă — Formular ANC, ediția 16 martie 2026: te obligi să depui certificatul până la 14.03.2027, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută (Doar dacă nu ești scutit și nu ai încă certificatul la data depunerii)
  • Dovada locuinței în România — Alegi una dintre patru variante. Contract de închiriere înregistrat la Administrația Financiară, în copie legalizată. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată, cu extras de carte funciară de informare al proprietarului. Contract de comodat în copie legalizată, cu același extras. Declarație de luare în spațiu, autentificată la notar, cu același extras (Doar dacă ceri redobândirea cu stabilirea domiciliului în România)
  • Dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă în România — Dovada sursei legale de existență, în condițiile legislației privind regimul străinilor. E condiția care desparte art. 10 de art. 11: art. 10 trimite la literele b)-e) ale art. 8 alin. (1), iar litera d) e tocmai mijloacele de trai; art. 11 trimite doar la literele b), c) și e), deci nu o cere (Doar dacă ceri redobândirea cu stabilirea domiciliului în România)

Unde depui

Personal, cu programare online obligatorie. Pagina de procedură a art. 10 de pe site-ul ANC scrie doar „la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie”. Regulile transversale ale ANC și răspunsurile ei la întrebări frecvente spun însă că se depune și la birourile teritoriale din Iași, Galați și Suceava. Pagina articolului e mai veche. Dacă locuiești în străinătate, poți depune și la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din statul unde ai domiciliul ori reședința legală. La depunere ți se preiau datele biometrice, deci prezența ta e obligatorie. Cererea nu se poate trimite prin poștă și nu se poate depune online.

Programare online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Card de cetățenie română: 91,50 lei, cu tot cu TVA — pentru titular și separat pentru fiecare copil minor inclus în cerere — Numerar la casieriile CEC Bank sau prin virament, în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648 deschis la CEC Bank. Plata e anticipată, iar dovada ei însoțește cererea. Dacă cererea e respinsă, suma se restituie la cerere — cererea se adresează CN Imprimeria Națională, iar termenul de un an de la comunicarea ordinului e pentru a o CERE (art. 22^1 alin. (7) din lege; paginile ANC nu descriu restituirea) sursă →
  • Înregistrarea și analizarea dosarului la ANC: gratuit — ANC declară public că nu percepe nicio taxă de înregistrare sau de analiză a dosarului. Singura sumă prevăzută de lege e cea pentru cardul de cetățenie sursă →
  • Taxă consulară, dacă depui prin misiune diplomatică sau oficiu consular: nepublicat — ANC cere chitanța de plată a taxelor consulare, dar nu publică nicăieri cuantumul; persoanele fără cetățenie sunt scutite de plata lor (precizarea stă pe pagina ANC a art. 10). Întreabă consulatul odată cu programarea sursă →

Termen: Termenul legal e același ca la art. 11: raportul Comisiei în cel mult 2 ani de la înregistrarea cererii. Se adaugă cel mult 6 luni de prelungire, pentru lămurirea autenticității unor înscrisuri. În practică, la 10 iunie 2026 ANC publica pentru art. 10 o durată medie de 2 ani și 10 luni. Tot atunci se vedea că art. 10 are două cozi diferite. Pentru persoanele născute în România, ultima cerere repartizată Comisiei era una din decembrie 2024. Pentru celelalte, una din iunie 2023: aproape un an și jumătate diferență.

Pașii

  1. Stabilește temeiul: art. 10 acoperă persoanele care au pierdut cetățenia română și pe descendenții lor până la gradul II inclusiv, adică până la nepot. Dacă pierderea a fost neimputabilă sau cetățenia a fost ridicată fără voia lor, temeiul potrivit e art. 11, care merge cu un grad mai departe și cere mai puține condiții.
  2. Hotărăște dacă ceri cetățenia cu domiciliul menținut în străinătate sau cu stabilirea domiciliului în România. A doua variantă adaugă la dosar dovada locuinței și dovada sursei legale de existență.
  3. Adună dovada momentului și a modului în care s-a pierdut cetățenia. Merge o adeverință de la misiune sau de la Direcția Generală de Pașapoarte, hotărârea de Guvern de aprobare a renunțării ori certificatul de naturalizare.
  4. Adună actele de stare civilă: extrase originale eliberate cu cel mult 2 ani înainte, apostilate sau supralegalizate, cu traducere legalizată. Din statele Convenției CIEC nr. 16 se depun extrase multilingve.
  5. Fă-ți cont pe platforma de programări a ANC și rezervă-ți locul: maximum 2 programări pentru fiecare articol de lege.
  6. Plătește anticipat cardul de cetățenie la CEC Bank și păstrează dovada plății.
  7. Depune personal, la ora programată: completezi cererea de mână în fața funcționarului și ți se preiau datele biometrice.
  8. Cont în platforma online a ANC — obligatoriu abia de la 30 noiembrie 2026 (operaționalizarea dosarului electronic, art. 34^2); până atunci comunicările vin pe căile clasice. După: în țară — la depunere; prin misiune — 90 de zile; dosarele depuse înainte — 180 de zile de la operaționalizare.
  9. Dacă ți se cere completarea dosarului, răspunde în cel mult 4 luni, altfel cererea se respinge ca nesusținută.
  10. După ce primești ordinul, depune jurământul de credință în termen de un an de la comunicare. Ridică apoi certificatul provizoriu și cardul de cetățenie.

Formulare

⚠️ De reținut · Art. 10 — cetățenia pierdută prin renunțare, până la nepoți

  • Diferența dintre cele două articole nu e doar de grad. Art. 10 trimite la condiția mijloacelor legale de existență, art. 11 nu. La art. 10 ți se cere și dovada momentului și a modului în care s-a pierdut cetățenia.
  • Scutirea de proba de limbă acoperă doar două categorii. Persoanele care au fost ele însele cetățeni români și cele care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii. Un copil sau un nepot sub 65 de ani nu e scutit.
  • Certificatul de limbă se poate depune până la 14.03.2027 (regim valabil pentru cererile depuse de la 15.03.2025 încolo — dosarele mai vechi au limba prezumată prin art. XV din Legea 14/2025), iar nedepunerea lui, acolo unde se cere, duce la respingerea cererii ca nesusținută.
  • Jurământul se depune în termen de un an de la comunicarea ordinului, potrivit legii în vigoare din martie 2025. Pagina de procedură a art. 10 de pe site-ul ANC afișează încă vechiul termen de 6 luni și o prelungire care nu mai există în lege. La fel, ea scrie că ordinul se emite în cel mult 3 zile, în timp ce legea spune 15 zile. Ia legea de bună și confirmă telefonic la ANC.
  • Tot pagina de procedură a art. 10 mai spune că persoana care decedează înainte de jurământ e recunoscută drept cetățean român, la cererea succesorilor. Legea în vigoare nu mai conține nicio prevedere despre deces în această materie. Dacă situația te privește, cere ANC un răspuns scris înainte să te bazezi pe pagină.
  • Documentul final nu mai e certificatul, ci cardul de cetățenie. După jurământ primești un certificat provizoriu valabil 60 de zile, iar cardul se eliberează în cel mult 60 de zile. Cine a depus cererea înainte de 1 septembrie 2024 primește în continuare certificat de cetățenie, care produce aceleași efecte juridice ca și cardul.
  • Cetățenia nu se redobândește retroactiv: o ai de la data la care depui jurământul, nu de la data la care a pierdut-o bunicul tău.
  • Orice îndoială înseamnă respingere: legea cere certitudinea că toate condițiile sunt îndeplinite.
  • La dosarele depuse din 1 decembrie 2025, înscrisurile trimise fără să fi fost cerute de Comisie nu se iau în considerare și rămân arhivate la ANC.
  • Numele și data nașterii din actele de stare civilă trebuie să coincidă cu cele din documentul cu care ai trecut frontiera. Altfel, cererea nici nu se înregistrează. Certificatele plastifiate nu se acceptă.
  • De la 30 noiembrie 2026 (operaționalizarea dosarului electronic), contul în platforma online a ANC devine obligatoriu. Fără el, actele se vor considera comunicate la 30 de zile de la înregistrare — termenele vor curge fără ca tu să afli.
  • „Urgentarea” nu există în procedurile ANC. Prioritatea la analiză o dă legea: foștii cetățeni români și apatrizii. Tot legea trece aici cazurile de sănătate gravă atestată de medicul curant din România și motivele imperative de interes public.
  • Cifrele de așteptare sunt cele publicate de ANC la 10 iunie 2026 și se schimbă de la o lună la alta.
  • Ordinul de respingere se atacă în 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. O nouă cerere se poate depune după 6 luni de la respingerea celei anterioare.

Copilul minor lăsat pe dinafară — cerere separată, după ce părintele a obținut cetățenia

Acte necesare

  • Dovada plății contravalorii cardului de cetățenie pentru minor — Se plătește anticipat, la CEC Bank. Suma exactă și contul sunt la taxe, mai jos
  • Cerere-tip completată olograf, cu declarația părintelui — Declarația pe propria răspundere a părinților arată că nu au cerut transcrierea certificatului de naștere al minorului la autoritățile competente
  • Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal — Formular ANC, se descarcă de pe pagina dedicată minorilor
  • Extras de pe actul de naștere al copilului — Extras original eliberat cu cel mult 2 ani înainte de depunere, apostilat sau supralegalizat. Se depune și copia legalizată și apostilată a certificatului, cu traducere legalizată. Din statele Convenției CIEC nr. 16 e de ajuns extrasul multilingv original
  • Dovada cetățeniei române a părintelui care depune cererea — În original și copie. Merge oricare dintre acestea: certificat de cetățenie, card de cetățenie, pașaport, carte de identitate simplă, provizorie sau electronică, ori titlu de călătorie fără mențiunea că identitatea e incertă
  • Acordul părinților pentru dobândirea cetățeniei de către copil — Declarație autentificată la notar
  • Consimțământul copilului care a împlinit 14 ani — Declarație autentificată la notar, dată în prezența unui părinte (Doar pentru copiii între 14 și 18 ani)

Unde depui

Cererea o depune personal părintele care a obținut cetățenia română. Pentru copiii care se încadrează la art. 11 alin. (2), ANC indică sediul din București, birourile teritoriale ale Autorității și misiunile diplomatice sau oficiile consulare din țara de domiciliu ori de reședință. Pentru cei de la art. 10 alin. (5), pagina ANC indică doar sediul din București și misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Prezența copilului e obligatorie: i se preiau datele biometrice — imaginea facială la toți, plus amprentele a două degete la cei peste 14 ani. Legea nu prevede excepții de la preluarea datelor biometrice.

Programare online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Card de cetățenie română pentru minor: 91,50 lei, cu tot cu TVA — Numerar la casieriile CEC Bank sau prin virament, în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648 deschis la CEC Bank. Plata e anticipată, iar dovada ei însoțește cererea sursă →
  • Înregistrarea și analizarea dosarului la ANC: gratuit — ANC declară public că nu percepe nicio taxă de înregistrare sau de soluționare sursă →

Termen: La 10 iunie 2026, ANC publica pentru cererile depuse pentru minori o durată medie de 2 ani și 5 luni. Copilul dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui ANC, nu la jurământ: minorii nu depun jurământ.

Pașii

  1. Verifică întâi dacă îți trebuie chiar această cale: copiii se includ, de regulă, în cererea părintelui. Pentru copilul născut după depunere, cererea lui se poate depune până la data la care părinții obțin cetățenia.
  2. Adună extrasul de pe actul de naștere al copilului, în forma cerută, și dovada cetățeniei tale române.
  3. Ia de la notar acordul părinților și, dacă are peste 14 ani, consimțământul copilului.
  4. Plătește anticipat cardul de cetățenie pentru copil și păstrează dovada plății.
  5. Programează-te și depune dosarul personal, împreună cu copilul, pentru datele biometrice.
  6. Așteaptă ordinul președintelui ANC: de la data emiterii lui, copilul e cetățean român, iar cardul de cetățenie i se eliberează distinct.

⚠️ De reținut · Copilul minor lăsat pe dinafară — cerere separată, după ce părintele a obținut cetățenia

  • Copiii născuți după ce ai redobândit cetățenia nu depun nicio cerere de cetățenie. Sunt cetățeni români prin naștere, pentru că cel puțin un părinte e cetățean român. Pentru ei se face transcrierea certificatului de naștere în registrele românești, care e o procedură complet diferită.
  • Dacă nu aduci copilul la depunerea propriei tale cereri, dosarul lui nu mai poate fi completat ulterior cu acte de stare civilă. Așa avertizează ANC.
  • Copilul care devine major în timp ce cererea părinților e în lucru depune el jurământul și primește card de cetățenie distinct.
  • Când doar unul dintre părinți cere cetățenia, e nevoie de consimțământul celuilalt părinte. Dacă părinții nu se înțeleg, iar copilul locuiește în România, decide tribunalul de la domiciliul minorului, ținând seama de interesul copilului.
  • Cifrele de așteptare sunt cele publicate de ANC la 10 iunie 2026 și se schimbă de la o lună la alta.

Întrebări frecvente

Cât durează, de fapt?

Legea dă un termen. Comisia pentru cetățenie întocmește raportul în cel mult 2 ani de la înregistrarea cererii, plus cel mult 6 luni de prelungire. Realitatea publicată chiar de ANC, la 10 iunie 2026, arată altceva: 2 ani și 10 luni durata medie la art. 10, 3 ani și 10 luni la art. 11 și 2 ani și 5 luni la cererile depuse pentru minori. La art. 10 sunt de fapt două cozi. La aceeași dată, pentru persoanele născute în România se repartizau cereri din decembrie 2024. Pentru celelalte, cereri din iunie 2023. Cifrele astea se schimbă lunar, deci verifică-le pe pagina „Stadiu dosar” înainte să-ți faci planuri. Legea nu prevede nicio sancțiune pentru ANC dacă depășește termenul; singura cale rămâne acțiunea în contencios pentru refuz nejustificat.

Cât costă? Chiar nu se plătește nicio taxă la ANC?

ANC declară public că procesarea dosarelor e complet gratuită. Singura sumă prevăzută de lege e cea pentru cardul de cetățenie: 91,50 lei, cu tot cu TVA. Se plătește anticipat la CEC Bank, iar dovada plății se atașează la cerere. Se plătește separat și pentru fiecare copil minor inclus în cerere. Dacă cererea e respinsă, suma se restituie la cerere — cererea se adresează CN Imprimeria Națională, iar termenul de un an de la comunicarea ordinului e pentru a o CERE (art. 22^1 alin. (7) din lege; paginile ANC nu descriu restituirea). Dacă depui prin consulat, se adaugă o taxă consulară. ANC cere chitanța, dar nu publică nicăieri cuantumul ei, iar noi nu l-am găsit pe nicio pagină oficială. Persoanele fără cetățenie sunt scutite de taxele consulare.

Cine e scutit de dovada cunoașterii limbii române?

Întâi uită-te la DATA depunerii: dosarele depuse înainte de 15 martie 2025 nu intră deloc sub regimul probei — limba lor e prezumată (art. XV din Legea 14/2025). Pentru cererile de după, doar două categorii scutite, și amândouă sunt înguste. Persoanele care au fost ele însele cetățeni români și cer redobândirea. Și persoanele care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii. Descendenții sub 65 de ani nu sunt scutiți, oricât de scutit ar fi bunicul din care coboară. Dovada se face cu un certificat de competență lingvistică de nivel cel puțin B1. Îl eliberează instituțiile de învățământ superior acreditate pentru „An pregătitor de limba română”. Îl mai eliberează Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român și institutele culturale românești din străinătate. Alternativa e foaia matricolă de liceu sau de facultate, în copie legalizată. Trebuie să ateste minimum 3 ani de studiu în limba română. Nici ANC, nici ordonanța din 2026 nu publică o listă concretă a instituțiilor care organizează examenele, cu adrese și calendar.

Art. 10 sau art. 11 — pe care dintre ele intru?

Trei diferențe hotărăsc. Prima: gradul de rudenie — art. 10 acoperă descendenții până la gradul II inclusiv (copil, nepot), art. 11 merge până la gradul III (copil, nepot, strănepot). A doua: cauza pierderii — art. 11 e pentru cei cărora cetățenia le-a fost ridicată fără voia lor sau au pierdut-o din motive neimputabile, art. 10 acoperă și renunțarea. A treia: condițiile — art. 10 cere și dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, art. 11 nu. Un amănunt de vocabular: la art. 11, foștii cetățeni redobândesc. Descendenții care n-au fost niciodată cetățeni români primesc, de fapt, o acordare. Distincția contează la scutirea de limbă și la ordinea de analiză.

Bunicul meu s-a născut în Basarabia. De unde încep?

De la actele care leagă lanțul: nașterea ta, nașterea părintelui, nașterea bunicului, plus căsătoriile, divorțurile și decesele de pe linia respectivă. Toate în extrase originale eliberate cu cel mult 2 ani înainte de depunere. Vestea bună pentru actele din Republica Moldova: statul e pe lista publicată de ANC pentru Convenția CIEC nr. 16, deci extrasele multilingve se depun fără apostilă și fără traducere. Actele din Ucraina nu au această scurtătură — au nevoie de apostilă și de traducere legalizată. Când numele apar scrise diferit de la un act la altul, ai un instrument oficial. E extrasul din registrele de evidență a populației din țara ta de domiciliu sau înscrisul reconstituit administrativ ori judecătorește.

În cât timp trebuie depus jurământul: 6 luni sau un an?

Un an. Legea, în forma dată de Legea 14/2025, spune „în termen de un an de la data comunicării ordinului”. Paginile de procedură ale ANC pentru art. 10 și art. 11 afișează încă termenul vechi, de 6 luni, și adaugă că ar putea fi prelungit o singură dată. Legea în vigoare nu mai prevede nicio prelungire. Termenele de acest fel nu se suspendă și nu se întrerup nici în caz de forță majoră. Ia legea de bună, dar confirmă telefonic la ANC înainte de orice decizie care depinde de o prelungire. Dacă nu depui jurământul în termen, ordinul încetează să mai producă efecte față de tine.

Cetățenia se redobândește retroactiv? Copiii mei devin automat cetățeni?

Nu e retroactivă: o dobândești la data la care depui jurământul, nu de la data la care a pierdut-o ascendentul tău. Copiii minori pe care i-ai inclus în cerere dobândesc cetățenia odată cu tine și primesc card de cetățenie distinct, fără să depună jurământ. Copiii născuți după ce ai devenit cetățean sunt cetățeni români prin naștere, prin efectul legii. Ei nu mai depun nicio cerere de cetățenie: pentru ei se face doar transcrierea certificatului de naștere în registrele românești. Iar dacă ascendentul tău nu a pierdut niciodată cetățenia română, tu nu ai ce redobândi. Ești deja cetățean român, iar procedura potrivită e alta: constatarea calității de cetățean.

Ce urmează după jurământ?

Primești un certificat provizoriu de cetățenie, valabil 60 de zile. Cardul de cetățenie se eliberează în cel mult 60 de zile de la jurământ. Cu el în mână urmează trei drumuri. (1) Actele de stare civilă străine se înscriu în registrele românești, prin procedura de transcriere — ghidul nostru dedicat îți arată competențele și termenele. (2) Cartea de identitate și documentul de călătorie. La eliberarea primului act de identitate sau a primului pașaport e obligatorie prezentarea cardului de cetățenie, pentru verificarea datelor biometrice. (3) Atenție la o capcană documentată în ghidul serviciilor consulare. Pentru cei care au redobândit sau au primit cetățenia în temeiul art. 8 indice 1, 10 sau 11, consulatele nu autentifică procuri pentru actele de stare civilă. Cererile de transcriere se depun personal, de titulari.

Poate cineva să-mi urgenteze dosarul?

Nu. ANC spune public că în procedurile ei nu există noțiunea legală sau administrativă de urgentare. Recomandă insistent să nu dai crezare persoanelor, reclamelor sau site-urilor neoficiale care promit cetățenie ori grăbirea dosarului contra unor sume de bani. Există chiar o anchetă penală în desfășurare privind tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei, la care ANC spune că oferă tot sprijinul instituțional. Ce există cu adevărat e o prioritate prevăzută de lege. Se analizează cu prioritate dosarele foștilor cetățeni români și cele ale apatrizilor. La fel, cazurile de stare gravă de sănătate atestată de medicul curant din România. La fel, motivele imperative de interes public. Informațiile despre stadiul dosarului se dau numai personal sau unui reprezentant cu mandat scris.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) — cetatenie.just.ro

Contact

  • Telefon: 021 315 35 43
  • Program: Depunere și înregistrare dosare: luni, marți, miercuri și joi, 08:30-12:00 și 12:30-16:00
  • Email: cetatenie@just.ro
  • Pagina oficială de contact →

Actele normative

  • LEGE nr. 21/1991 — Legea cetățeniei române, formă consolidată — art. 10 (foști cetățeni și descendenți până la gradul II inclusiv), art. 11 (pierdere neimputabilă, descendenți până la gradul III), art. 12 alin. (3) („orice îndoială duce la respingere”), art. 15^1 (proba limbii române și termenele), art. 19-20 (ordinul, jurământul în termen de un an, cardul de cetățenie), art. 34^2 (dosarul electronic); art. 33 — „Sunt și rămân cetățeni români…”: calea CONSTATĂRII calității de cetățean, pentru cine poate nu a pierdut-o niciodată (procedura nu e descrisă pe paginile ANC colectate — întreabă ANC înainte să pornești un dosar de redobândire de câțiva ani) (art. 10, 11, 12, 13, 15^1, 19, 19^1, 20, 21, 22, 34^1, 34^2, 37^2, art. 33) text integral →
  • LEGE nr. 14/2025 — Legea care a rescris procedura de cetățenie din 15 martie 2025. Introduce proba de limbă la nivel B1, mută termenul jurământului la un an și schimbă termenele de analiză a dosarului. Nedepunerea certificatului de limbă se sancționează cu respingerea cererii ca nesusținută text integral →
  • OUG nr. 16/2026 — Ordonanța care prelungește de la un an la doi ani termenul de depunere a certificatului de competență lingvistică. Motivul invocat de Guvern: instituțiile care îl eliberează au capacitate limitată de examinare text integral →
  • LEGE nr. 104/2026 — Legea care rescrie art. 34^2. Contul individual în platforma online a ANC devine obligatoriu, cu termene de 90 și 180 de zile pentru cererea de acces la dosarul electronic text integral →
  • ORDIN nr. 85/2025 — Ordinul președintelui ANC care aprobă lista oficială a actelor și formularele cererilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 349 și 349 bis din 22 aprilie 2025

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui