toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Înregistrarea nașterii nou-născutului — 30 de zile, unde declari și cum alegi prenumele

Nivel de digitalizare neverificat✓ Verificat la 27 august 2026 · dgep.mai.gov.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Ai 30 de zile ca să declari nașterea, iar ziua nașterii se numără ca ziua 1. Depui la orice serviciu de stare civilă, dar actul se întocmește la locul nașterii. Dacă nu declară nimeni, ofițerul înregistrează din oficiu, în ultima zi a termenului. Ghidul spune și ce se întâmplă când părinții nu se înțeleg la prenume sau la numele de familie.

Pasul 1 din cel mult 3

Cât a trecut de la naștere?

Termenul de declarare cuprinde atât ziua nașterii, cât și ziua în care faci declarația. Ziua nașterii e ziua 1, nu ziua 0. E scris în art. 42 alin. (2) din Normele aprobate prin HG 255/2024.

Toate variantele, pe scurt

Declararea în termen, când părinții sunt căsătoriți

Acte necesare

  • Certificat medical constatator al nașterii — Îl întocmește unitatea sanitară pe formular-tip. Trebuie să aibă număr de înregistrare, dată certă și semnătura medicului. Maternitatea îl transmite electronic. Temei: art. 43 alin. (1) lit. a) din Normele aprobate prin HG 255/2024.
  • Act de identitate al mamei și, după caz, al declarantului — Actul declarantului se cere dacă nașterea nu e declarată de mamă. Temei: art. 43 alin. (1) lit. c). cum obții acest act →
  • Certificat de căsătorie al părinților, în original — Trebuie eliberat pe baza actului de căsătorie întocmit sau transcris în registrele de căsătorie române. Temei: art. 43 alin. (1) lit. d).
  • Declarație scrisă a ambilor părinți despre numele de familie al copilului — Se dă în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public. Nu ești obligat să o dai la ghișeu. (Doar dacă părinții poartă nume de familie diferite)
  • Declarație scrisă și semnată de ambii părinți despre prenume — Se dă în fața ofițerului care înregistrează actul, a notarului public ori la misiunile diplomatice. Temei: art. 43 alin. (7). (Doar dacă prenumele din certificatul medical diferă de cel declarat sau are peste trei cuvinte)
  • Declarație despre domiciliul copilului — Art. 43 alin. (13) din Norme o cere când părinții au domicilii diferite. Separat, alin. (14) cere o declarație AUTENTIFICATĂ a oricăruia dintre părinți ori de câte ori declară altcineva decât un părinte — indiferent dacă domiciliile diferă sau nu. Și tot acolo: dacă niciunul dintre părinți nu e găsit la adresa declarată, prin verificări ale poliției, copilul se înregistrează cu domiciliul mamei. (Doar dacă părinții au domicilii diferite SAU dacă declararea o face altcineva decât un părinte.)
  • Expertiză medico-legală — Ține locul certificatului medical. Trebuie să cuprindă număr de înregistrare, dată certă, semnătura medicului, sexul și data nașterii. Se adaugă declarația de recunoaștere dată de mamă. Temei: art. 43 alin. (1) lit. b) și f). (Doar dacă nu există certificat medical constatator al nașterii)
  • Pașaport sau act de identitate al părintelui cetățean străin — În original. Dacă actul nu e scris cu alfabet latin, se cere traducerea legalizată a filei cu datele de identificare. Temei: art. 43 alin. (2) lit. a). (Doar dacă unul dintre părinți sau amândoi sunt cetățeni străini ori apatrizi)

Unde depui

La ghișeul de stare civilă, în persoană. Declarația de naștere e verbală, iar ofițerul o consemnează. Poți depune la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor (SPCLEP) sau, acolo unde nu există SPCLEP, la primăria acelei localități, potrivit art. 41 alin. (3) din Normele aprobate prin HG 255/2024. Serviciul unde depui trimite dosarul electronic ofițerului competent. Reține distincția: depui oriunde, dar actul se întocmește tot de ofițerul din raza unde s-a produs nașterea, potrivit art. 14 din Legea 119/1996. Se poate și online: fișa oficială a serviciului, publicată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor pe hub.mai.gov.ro, scrie că nașterea se declară „prin intermediul acestui site, dacă declarantul se autentifică cu certificat calificat sau are creat un cont de identificare”. Cererea ajunge tot la ofițerul competent.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înregistrarea nașterii și primul certificat: Nicio taxă de stat, dar consiliul local poate stabili una: fișa DGEP scrie că „taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local”, iar valoarea afișată acolo e 0,00 lei. Am căutat în toată Legea 119/1996 și în Normele aprobate prin HG 255/2024: nu apare nicio taxă pentru înregistrarea nașterii. Singura taxă numită în toate Normele privește divorțul pe cale administrativă sursă → diferă localConsiliul local o stabilește prin hotărâre, deci diferă de la o primărie la alta. Pe fișa DGEP valoarea afișată e 0,00 lei, dar verifică pe site-ul primăriei unde depui — în practică, la majoritatea primăriilor înregistrarea nașterii și primul certificat sunt gratuite.
  • Taxă cerută de o primărie, dacă totuși ți se cere una: Legislația de stare civilă nu prevede niciuna. În Codul fiscal, sintagma „stare civilă” nu apare deloc. Singurul temei generic ar fi taxa specială locală de la art. 484, care nu numește starea civilă. Cere hotărârea consiliului local care o instituie sursă → diferă localDacă ți se cere o taxă, ea nu vine din legea stării civile, ci dintr-o hotărâre a consiliului local. Cere numărul hotărârii și caut-o pe site-ul primăriei tale.
  • Expertiza medico-legală, când lipsește certificatul medical: Legea o declară gratuită, dar textul e scris pentru declararea făcută după termen — art. 14^2 alin. (2^1) și (2^3) din Legea 119/1996. Pentru declararea în termen, sursele colectate nu conțin o regulă expresă de gratuitate. Întreabă la ghișeu înainte sursă →

Termen: Ai 30 de zile de la naștere ca să declari. Termenul cuprinde atât ziua nașterii, cât și ziua în care faci declarația. Deci ziua nașterii e ziua 1, nu ziua 0. Pentru copilul născut mort termenul e de 3 zile, iar pentru el se întocmește numai actul de naștere. Dacă un copil născut viu a decedat înăuntrul celor 30 de zile, declararea se face în 24 de ore de la deces. Niciun act normativ nu fixează un termen de eliberare a certificatului. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor îl publică însă pe fișa ei de serviciu: 3 zile lucrătoare în medie, 30 de zile calendaristice la maximum. E o cifră de serviciu, nu una din lege — dar e a instituției care eliberează la înregistrarea făcută în termen.

Pașii

  1. Cere maternității certificatul medical constatator al nașterii. Ea îl transmite electronic ofițerului de stare civilă.
  2. Numără cele 30 de zile începând cu ziua nașterii, nu cu ziua următoare.
  3. Hotărâți amândoi numele de familie și prenumele înainte de drum. Prenumele nu poate avea mai mult de trei cuvinte.
  4. Mergi cu actele la orice serviciu de stare civilă. Declarația se face verbal, în fața ofițerului.
  5. Dă declarațiile scrise cerute în cazul vostru: nume de familie diferit, prenume schimbat față de certificatul medical, domicilii diferite.
  6. Citește cu atenție cum sunt scrise numele, prenumele și data nașterii, înainte să semnezi.
  7. Ridică certificatul de naștere. Se eliberează de oricare serviciu de stare civilă, titularului sau reprezentantului legal.
  8. Cere apoi alocația de stat și, dacă e cazul, indemnizația de creștere. Termenele lor sunt diferite.

⚠️ De reținut · Declararea în termen, când părinții sunt căsătoriți

  • Ziua nașterii intră în cele 30 de zile. Normele spun că termenul cuprinde și ziua nașterii, și ziua declarației. Citit obișnuit, „30 de zile de la naștere” dă o zi în plus față de regula reală.
  • Nu trebuie neapărat să mergi tu. Art. 16 din Legea 119/1996: obligația de a face declarația o are „oricare dintre părinți”, iar dacă niciunul nu poate, ea trece la medic, la persoanele care au fost de față la naștere, la asistentul social sau la persoana cu atribuții de asistență socială din maternitate — și, în ultimă instanță, la „oricare persoană care a luat cunoștință despre nașterea copilului”. Deci un bunic sau o rudă poate declara, dacă părinții nu pot.
  • Dacă nu declară nimeni, ofițerul înregistrează din oficiu, în ultima zi a termenului. Se face pe baza certificatului medical trimis electronic de maternitate și a verificărilor în sistemele de stare civilă. Plasa asta are însă o condiție: funcționează doar dacă unitatea sanitară CHIAR a transmis electronic certificatul medical. La o naștere la domiciliu, sau când maternitatea nu a transmis, înregistrarea din oficiu nu se declanșează, iar dosarul intră în procedura tardivă — cu cerere scrisă, aprobarea primarului și amenda de la art. 63. Ce pierdeți e alegerea prenumelui la ghișeu, plus riscul de contravenție.
  • Prenumele nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte. E o limită scrisă în lege, la art. 15 alin. (2^1) din Legea 119/1996.
  • Ofițerul e obligat să refuze prenumele indecente, ridicole ori altele asemenea. Refuzul se face motivat și comunicat în scris declarantului. Nu e o decizie de moment la ghișeu.
  • Declarația despre numele de familie se poate da și la notar. Norma spune expres: în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public.
  • Depui oriunde, dar actul se întocmește la locul nașterii. Serviciul unde depui trimite dosarul electronic ofițerului competent. Nu e același lucru cu „nașterea se înregistrează unde vrei tu”.
  • Nedeclararea nașterii în termen e contravenție. Amenda e de la 100 lei la 500 lei și se prescrie în 2 ani de la data faptei, prin derogare de la dreptul comun. Legea adaugă o condiție care nu trebuie pierdută: fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale.
  • Și personalul medical are contravenție proprie. Neeliberarea certificatelor medicale constatatoare, în termenele legale de declarare, e sancționată separat.
  • Codul numeric personal se atribuie la înregistrare, nu se cere separat. Ofițerul îl înscrie în act și în certificat. Sistemul îl întoarce automat unității sanitare care a transmis certificatul medical. Normele adaugă o limită: se atribuie doar copiilor cetățeni români.
  • Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei. Nu e nevoie de nicio recunoaștere.
  • Dacă părinții nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. Acordul se declară odată cu nașterea.
  • Ferestrele de date contează. Legea leagă multe reguli de 31 martie 2025 pentru registrele din țară și de 24 septembrie 2025 pentru misiunile diplomatice. Ambele au trecut. De la aceste date, activitățile de stare civilă se realizează exclusiv în sistemul informatic SIIEASC.
  • Guvernul însuși a recunoscut probleme. Preambulul OUG 17/2025 vorbește despre dificultăți în aplicarea cadrului legal după 31 martie 2025, privind funcționarea sistemului la nivel național. Ghidul spune ce prevede legea, nu că totul funcționează la fel peste tot.
  • Normele vechi, aprobate prin HG 64/2011, sunt abrogate. Multe pagini și modele de cerere le mai citează. Norma vie e anexa la HG 255/2024. Certificatele eliberate sub normele vechi rămân valabile.
  • Nu poți trimite un avocat să declare nașterea în locul tău: lista de proceduri pe care le poate face un avocat împuternicit, rescrisă prin Legea 120/2026, e limitativă și nu cuprinde declararea nașterii. Legea 120/2026 a extins depunerea prin avocat, dar lista ei nu cuprinde declararea nașterii. Declarația rămâne verbală și personală.
  • Actul de identitate expirat al mamei: sursele colectate nu conțin o regulă expresă pentru înregistrarea nașterii. Legea reglementează doar lipsa actului. Regula despre verificarea în sistem, în locul actului valabil, e scrisă pentru eliberarea certificatului. Nu presupune că se aplică și la înregistrare — întreabă la ghișeu.
  • Asigurarea de sănătate a copilului e, practic, necondiționată. Legea 95/2006 acordă asigurarea fără plata contribuției „în condițiile art. 154 din Legea nr. 227/2015”. Trimiterea se închide afirmativ: art. 154 alin. (1) lit. a) exceptează de la plata contribuției „copiii până la vârsta de 18 ani”, iar singura rezervă — să realizeze venituri din salarii, activități independente sau pensii — nu poate privi un sugar.
  • Alocația de stat nu are termen de depunere. Dreptul se stabilește din luna următoare nașterii, iar plata începe din luna următoare cererii. Pentru perioade anterioare se plătește cel mult 12 luni. Deci nu pierzi dreptul, pierzi doar retroactivitatea peste un an.
  • Indemnizația de creștere are 60 de zile lucrătoare, nu calendaristice. Termenul curge de la încetarea concediului de maternitate sau, în lipsa lui, de la naștere. Peste termen dreptul nu se pierde: curge de la data depunerii cererii.
  • Pagina de stare civilă a Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor nu tratează deloc declararea nașterii. Am căutat: zero apariții. Acoperă duplicate, transcrieri și mențiuni, iar publicarea ei e din mai 2023.
  • Cazuri speciale, cu alte termene. Pentru copilul găsit, actul se întocmește în 30 de zile de la găsire, iar cine îl găsește anunță poliția în 24 de ore. Pentru copilul părăsit de mamă în unitate sanitară, actul se întocmește imediat după împlinirea a 30 de zile de la procesul-verbal de constatare a părăsirii.
  • La copilul născut mort se întocmește numai actul de naștere, dar asta nu înseamnă că rămâneți fără nimic în mână: art. 62 alin. (2) din Norme prevede că, la cerere, se eliberează un certificat de naștere cu mențiunea corespunzătoare.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Declararea în termen, când părinții nu sunt căsătoriți

Acte necesare

  • Certificat medical constatator al nașterii — Întocmit pe formular-tip, cu număr de înregistrare, dată certă și semnătura medicului. Maternitatea îl transmite electronic ofițerului de stare civilă.
  • Act de identitate al mamei și, după caz, al declarantului — Actul declarantului se cere dacă nașterea nu e declarată de mamă. cum obții acest act →
  • Declarație de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de tată — Se dă în fața ofițerului de stare civilă. Din ea trebuie să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul. Temei: art. 43 alin. (1) lit. e) din Normele aprobate prin HG 255/2024.
  • Consimțământul mamei cu privire la numele de familie — Se anexează la declarația de recunoaștere dată de tată.
  • Dovada discernământului prin expertiză psihiatrică — Normele cer ca tatăl minor să fi împlinit 14 ani și să facă dovada discernământului prin expertiză psihiatrică. Codul civil, la art. 417, cere doar discernământ, fără prag de vârstă și fără expertiză. Cele două texte oficiale nu spun același lucru. (Doar dacă tatăl e minor și recunoaște singur copilul)
  • Declarație despre domiciliul copilului — Art. 43 alin. (13) din Norme o cere când părinții au domicilii diferite. Separat, alin. (14) cere o declarație AUTENTIFICATĂ a oricăruia dintre părinți ori de câte ori declară altcineva decât un părinte — indiferent dacă domiciliile diferă sau nu. Și tot acolo: dacă niciunul dintre părinți nu e găsit la adresa declarată, prin verificări ale poliției, copilul se înregistrează cu domiciliul mamei. (Doar dacă părinții au domicilii diferite SAU dacă declararea o face altcineva decât un părinte.)
  • Expertiză medico-legală — Ține locul certificatului medical, iar la ea se adaugă declarația de recunoaștere dată de mamă. Temei: art. 43 alin. (1) lit. b) și f). (Doar dacă nu există certificat medical constatator al nașterii)

Unde depui

La ghișeul de stare civilă, în persoană, fiindcă recunoașterea se dă în fața ofițerului. Poți depune la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor (SPCLEP) sau, acolo unde nu există SPCLEP, la primăria acelei localități, potrivit art. 41 alin. (3) din Normele aprobate prin HG 255/2024. Serviciul unde depui trimite dosarul electronic ofițerului competent, iar actul se întocmește tot la locul nașterii. Codul civil dă și alte forme recunoașterii: declarație la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor, înscris autentic sau testament. Se poate și online: fișa oficială a serviciului, publicată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor pe hub.mai.gov.ro, scrie că nașterea se declară „prin intermediul acestui site, dacă declarantul se autentifică cu certificat calificat sau are creat un cont de identificare”. Cererea ajunge tot la ofițerul competent.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înregistrarea nașterii și primul certificat: Nicio taxă de stat, dar consiliul local poate stabili una: fișa DGEP scrie că „taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local”, iar valoarea afișată acolo e 0,00 lei. Nici Legea 119/1996, nici Normele aprobate prin HG 255/2024 nu prevăd vreo taxă pentru înregistrarea nașterii sau pentru primul certificat sursă → diferă localConsiliul local o stabilește prin hotărâre, deci diferă de la o primărie la alta. Pe fișa DGEP valoarea afișată e 0,00 lei, dar verifică pe site-ul primăriei unde depui — în practică, la majoritatea primăriilor înregistrarea nașterii și primul certificat sunt gratuite.
  • Recunoașterea paternității în fața ofițerului de stare civilă: Nicio taxă în legislația de stare civilă. Sursele colectate nu conțin niciun tarif pentru recunoașterea dată la ghișeu. Recunoașterea prin înscris autentic se face la notar, iar minimele notariale sunt publicate în anexa nr. 1 la Ordinul 177/C/2024: 50 de lei la poziția 11, plus suplimentul de arhivare de 10 sau 20 de lei, deci 60-70 de lei în total sursă →
  • Taxă cerută de o primărie, dacă totuși ți se cere una: Legislația de stare civilă nu prevede niciuna. În Codul fiscal, sintagma „stare civilă” nu apare deloc. Singurul temei generic ar fi taxa specială locală de la art. 484. Cere hotărârea consiliului local care o instituie sursă → diferă localDacă ți se cere o taxă, ea vine dintr-o hotărâre a consiliului local, nu din legea stării civile. Cere numărul hotărârii și caut-o pe site-ul primăriei tale.

Termen: Ai 30 de zile de la naștere ca să declari, iar ziua nașterii intră în termen. Dacă recunoașterea paternității are loc chiar în momentul declarării nașterii, datele tatălui se înscriu direct în actul care se întocmește. Pentru copilul născut mort termenul e de 3 zile. Dacă un copil născut viu a decedat înăuntrul celor 30 de zile, declararea se face în 24 de ore de la deces. Niciun act normativ nu fixează un termen de eliberare a certificatului. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor îl publică însă pe fișa ei de serviciu: 3 zile lucrătoare în medie, 30 de zile calendaristice la maximum. E o cifră de serviciu, nu una din lege — dar e a instituției care eliberează la înregistrarea făcută în termen.

Pașii

  1. Cere maternității certificatul medical constatator al nașterii.
  2. Numără cele 30 de zile începând cu ziua nașterii.
  3. Stabiliți amândoi ce nume de familie primește copilul, înainte de drum la ghișeu.
  4. Mergeți amândoi la serviciul de stare civilă. Tatăl dă declarația de recunoaștere în fața ofițerului, iar mama își dă consimțământul pe nume.
  5. Verifică pe loc că în declarație apare și numele de familie pe care îl dobândește copilul.
  6. Citește cum sunt scrise numele, prenumele și data nașterii, înainte să semnezi.
  7. Ridică certificatul de naștere de la oricare serviciu de stare civilă.
  8. Cere apoi alocația de stat și, dacă e cazul, indemnizația de creștere.

⚠️ De reținut · Declararea în termen, când părinții nu sunt căsătoriți

  • Recunoașterea e irevocabilă. Codul civil o spune direct, chiar și pentru recunoașterea făcută prin testament. Nu o da până nu ești sigur.
  • Nu trebuie neapărat să mergi tu. Art. 16 din Legea 119/1996: obligația de a face declarația o are „oricare dintre părinți”, iar dacă niciunul nu poate, ea trece la medic, la persoanele care au fost de față la naștere, la asistentul social sau la persoana cu atribuții de asistență socială din maternitate — și, în ultimă instanță, la „oricare persoană care a luat cunoștință despre nașterea copilului”. Deci un bunic sau o rudă poate declara, dacă părinții nu pot.
  • Fără recunoaștere, copilul ia numele părintelui față de care filiația a fost stabilită mai întâi. E regula din art. 450 alin. (1) din Codul civil.
  • Două texte oficiale se contrazic pe tatăl minor. Normele cer 14 ani împliniți și expertiză psihiatrică. Codul civil cere doar discernământ, fără prag de vârstă. La ghișeu se aplică Normele, deci pregătește expertiza. Temeiul din Codul civil e mai larg, dar nu îl invoca fără consiliere juridică.
  • Ziua nașterii intră în cele 30 de zile. Normele spun că termenul cuprinde și ziua nașterii, și ziua declarației.
  • Dacă nu declară nimeni, ofițerul înregistrează din oficiu, în ultima zi a termenului. Se face pe baza certificatului medical trimis electronic de maternitate. Într-un asemenea act, tatăl nu apare, fiindcă recunoașterea nu s-a dat.
  • Prenumele nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte. Iar ofițerul e obligat să refuze motivat, în scris, prenumele indecente sau ridicole.
  • Depui oriunde, dar actul se întocmește la locul nașterii. Serviciul unde depui trimite dosarul electronic ofițerului competent.
  • Nedeclararea nașterii în termen e contravenție. Amenda e de la 100 lei la 500 lei și se prescrie în 2 ani de la data faptei. Legea adaugă o condiție: fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale.
  • Codul numeric personal se atribuie la înregistrare și se înscrie în act și în certificat. Normele adaugă o limită: se atribuie doar copiilor cetățeni români.
  • Nu poți trimite un avocat să declare nașterea în locul tău: lista de proceduri pe care le poate face un avocat împuternicit, rescrisă prin Legea 120/2026, e limitativă și nu cuprinde declararea nașterii. Legea 120/2026 a extins depunerea prin avocat, dar lista ei nu cuprinde declararea nașterii.
  • Normele vechi, aprobate prin HG 64/2011, sunt abrogate. Norma vie e anexa la HG 255/2024. Certificatele eliberate sub normele vechi rămân valabile.
  • Alocația de stat nu are termen de depunere, dar plata pentru perioade anterioare se face pentru cel mult 12 luni. Indemnizația de creștere are 60 de zile lucrătoare, iar peste termen dreptul curge de la data cererii.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Căsătorie încheiată în străinătate și netranscrisă: pasul obligatoriu dinaintea înregistrării

Acte necesare

  • Certificat sau extras de căsătorie eliberat de autoritățile străine — Pleacă de la el. Fără actul de căsătorie transcris, nașterea nu se poate înregistra ca naștere din căsătorie.
  • Dovada transcrierii actului de căsătorie în registrele române — Normele cer transcrierea în regim de urgență a certificatului, a extrasului de căsătorie ori a extrasului multilingv. Abia după aceea se înregistrează nașterea. Temei: art. 43 alin. (5). cum obții acest act →
  • Certificat medical constatator al nașterii — Întocmit în România pe formular-tip. Dacă nașterea s-a produs în străinătate, certificatul se face potrivit legislației statului respectiv.
  • Act de identitate al mamei și, după caz, al declarantului cum obții acest act →
  • Extras multilingv al actului de căsătorie, în original — Alternativă la transcriere, prevăzută pentru situația în care unul dintre părinți sau amândoi sunt cetățeni străini ori apatrizi și nu există obligația transcrierii. Temei: art. 43 alin. (2) lit. b). (Doar dacă unul dintre părinți sau amândoi sunt cetățeni străini ori apatrizi)
  • Pașaport sau act de identitate al părintelui cetățean străin — În original. Dacă actul nu e scris cu alfabet latin, se cere traducerea legalizată a filei cu datele de identificare. (Doar dacă unul dintre părinți sau amândoi sunt cetățeni străini ori apatrizi)

Unde depui

Întâi ceri transcrierea actului de căsătorie, în regim de urgență. Abia apoi declari nașterea, la ghișeul de stare civilă. Declararea se poate face la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau la oricare primărie, potrivit art. 41 alin. (3) din Normele aprobate prin HG 255/2024. Actul de naștere se întocmește tot de ofițerul din raza unde s-a produs nașterea. Dacă nașterea s-a produs în străinătate și nu a fost înregistrată nicăieri, Normele trimit la serviciul sau primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinți. Se poate și online: fișa oficială a serviciului, publicată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor pe hub.mai.gov.ro, scrie că nașterea se declară „prin intermediul acestui site, dacă declarantul se autentifică cu certificat calificat sau are creat un cont de identificare”. Cererea ajunge tot la ofițerul competent.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înregistrarea nașterii și primul certificat: Nicio taxă de stat, dar consiliul local poate stabili una: fișa DGEP scrie că „taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local”, iar valoarea afișată acolo e 0,00 lei. Nici Legea 119/1996, nici Normele aprobate prin HG 255/2024 nu prevăd vreo taxă pentru înregistrarea nașterii sursă → diferă localConsiliul local o stabilește prin hotărâre, deci diferă de la o primărie la alta. Pe fișa DGEP valoarea afișată e 0,00 lei, dar verifică pe site-ul primăriei unde depui — în practică, la majoritatea primăriilor înregistrarea nașterii și primul certificat sunt gratuite.
  • Transcrierea actului de căsătorie, pasul dinainte: Sursele colectate pentru acest ghid nu conțin nicio taxă și niciun termen pentru transcrierea în regim de urgență. Verifică în ghidul de transcriere a actelor de stare civilă din străinătate și la serviciul unde depui sursă →
  • Taxă cerută de o primărie, dacă totuși ți se cere una: Legislația de stare civilă nu prevede niciuna. În Codul fiscal, sintagma „stare civilă” nu apare deloc. Singurul temei generic ar fi taxa specială locală de la art. 484. Cere hotărârea consiliului local sursă → diferă localDacă ți se cere o taxă, ea vine dintr-o hotărâre a consiliului local, nu din legea stării civile. Cere numărul hotărârii și caut-o pe site-ul primăriei tale.

Termen: Termenul de 30 de zile curge în tot acest timp. Sursele nu spun nicăieri că s-ar suspenda, deci tratează-l ca și cum ar curge — e o deducție din tăcerea textului, nu o regulă citată, iar riscul de a greși e al tău. Ziua nașterii intră în cele 30 de zile. De aceea pornește transcrierea în prima zi, nu în paralel cu drumul la stare civilă. Sursele colectate nu conțin un termen normativ pentru transcrierea în regim de urgență. Dacă termenul de 30 de zile se împlinește fără declarare, ofițerul înregistrează din oficiu, în ultima zi.

Pașii

  1. Verifică dacă actul vostru de căsătorie e transcris în registrele române. Dacă nu e, ăsta e primul lucru de făcut.
  2. Cere transcrierea în regim de urgență a certificatului sau a extrasului de căsătorie.
  3. Cere maternității certificatul medical constatator al nașterii, în paralel.
  4. Numără cele 30 de zile din ziua nașterii. Termenul nu se oprește cât durează transcrierea.
  5. După ce transcrierea e gata, declară nașterea la orice serviciu de stare civilă.
  6. Verifică pe loc cum sunt scrise numele, prenumele și data nașterii, înainte să semnezi.
  7. Ridică certificatul de naștere de la oricare serviciu de stare civilă.

⚠️ De reținut · Căsătorie încheiată în străinătate și netranscrisă: pasul obligatoriu dinaintea înregistrării

  • Transcrierea e un pas obligatoriu înainte, nu unul în paralel. Normele spun clar: nașterea se înregistrează după transcrierea actului de căsătorie a părinților.
  • Termenul de 30 de zile nu se oprește cât aștepți transcrierea. Dacă se împlinește, ofițerul înregistrează din oficiu, în ultima zi, pe baza certificatului medical.
  • Există și o cale fără transcriere, dar e îngustă. Ea privește doar situația în care unul dintre părinți sau amândoi sunt cetățeni străini ori apatrizi și nu există obligația transcrierii. Nu presupune că se aplică în cazul tău.
  • Ziua nașterii intră în cele 30 de zile. Normele spun că termenul cuprinde și ziua nașterii, și ziua declarației.
  • Nedeclararea nașterii în termen e contravenție. Amenda e de la 100 lei la 500 lei și se prescrie în 2 ani de la data faptei. Legea adaugă o condiție: fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale.
  • Codul numeric personal se atribuie doar copiilor cetățeni români. E o limită scrisă în Normele aprobate prin HG 255/2024.
  • Prenumele nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte.
  • Dacă nașterea s-a produs în străinătate și a fost înregistrată acolo, ai nevoie de alt traseu. Acesta e ghidul pentru nașterea declarată în România.
  • Nu poți trimite un avocat să declare nașterea în locul tău: lista de proceduri pe care le poate face un avocat împuternicit, rescrisă prin Legea 120/2026, e limitativă și nu cuprinde declararea nașterii. Legea 120/2026 a extins depunerea prin avocat, dar lista ei nu cuprinde declararea nașterii.
  • Alocația de stat nu are termen de depunere, dar plata pentru perioade anterioare se face pentru cel mult 12 luni. Indemnizația de creștere are 60 de zile lucrătoare.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Nu vă înțelegeți la nume: prenumele se ia din certificatul medical, numele de familie ajunge la instanță

Acte necesare

  • Certificat medical constatator al nașterii — Aici contează dublu. Dacă nu vă înțelegeți la prenume, în act se înregistrează prenumele din acest certificat.
  • Act de identitate al mamei și, după caz, al declarantului cum obții acest act →
  • Certificat de căsătorie al părinților, în original (Doar dacă părinții sunt căsătoriți)
  • Hotărâre definitivă a instanței de tutelă privind numele de familie — Instanța o comunică de îndată serviciului care a înregistrat actul de naștere. Certificatul se eliberează numai după înscrierea mențiunii. (Doar dacă dezacordul e pe numele de familie)
  • Declarație a ambilor părinți despre numele de familie — Se dă în fața ofițerului care a înregistrat actul sau a notarului public. Numele se înscrie prin mențiune, fără proces. Temei: art. 43 alin. (9) din Normele aprobate prin HG 255/2024. (Doar dacă vă înțelegeți după înregistrare, dar înainte de sesizarea instanței)
  • Declarație a ambilor părinți despre prenumele dorit — Prenumele se înscrie prin mențiune pe marginea actului de naștere. Se aplică la actul întocmit din oficiu și la actul întocmit fără acordul vostru pe prenume. Temei: art. 43 alin. (10). (Doar dacă vreți să schimbați prenumele înregistrat)

Unde depui

Declararea nașterii se face tot la ghișeul de stare civilă, la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau la oricare primărie. Actul se întocmește oricum, deci copilul primește cod numeric personal. Pentru numele de familie, calea e instanța de tutelă, care hotărăște și comunică de îndată hotărârea definitivă serviciului care a înregistrat actul. Pentru prenume nu merge nimeni în instanță: legea rezolvă dezacordul luând prenumele din certificatul medical. Dacă vă împăcați înainte de a sesiza instanța, numele de familie se înscrie prin mențiune, în baza declarației amândurora. Fișa DGEP descrie calea online pentru declararea în termen; pentru situația de față, a dezacordului asupra numelui, nu am găsit o cale online documentată — mențiunea se face la ghișeu.

Taxe și termen

  • Înregistrarea nașterii și primul certificat: Nicio taxă de stat, dar consiliul local poate stabili una: fișa DGEP scrie că „taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local”, iar valoarea afișată acolo e 0,00 lei. Nici Legea 119/1996, nici Normele aprobate prin HG 255/2024 nu prevăd vreo taxă pentru înregistrarea nașterii sursă → diferă localConsiliul local o stabilește prin hotărâre, deci diferă de la o primărie la alta. Pe fișa DGEP valoarea afișată e 0,00 lei, dar verifică pe site-ul primăriei unde depui — în practică, la majoritatea primăriilor înregistrarea nașterii și primul certificat sunt gratuite.
  • Procedura în fața instanței de tutelă: Taxa de timbru nu se plătește: OUG 80/2013, art. 29 alin. (1) lit. e), scutește expres cererile privind „ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă”. Onorariul avocatului, dacă alegi să iei unul, nu are minim publicat. Durata ține de instanță și nu e publicată. Întreabă la instanța de tutelă sau la un avocat sursă →
  • Înscrierea numelui prin mențiune, după împăcare: Nicio taxă în legislația de stare civilă. Normele cer doar declarația ambilor părinți, dată în fața ofițerului sau a notarului public. Onorariul notarial, dacă alegi notarul, nu apare în sursele colectate sursă →

Termen: Termenul de declarare rămâne 30 de zile de la naștere, cu ziua nașterii socotită în termen. Actul de naștere se întocmește chiar dacă nu vă înțelegeți, deci codul numeric personal se atribuie. Diferența e brutală între cele două dezacorduri. La prenume, actul se încheie imediat, cu prenumele din certificatul medical. La numele de familie, actul se întocmește fără numele de familie completat, iar certificatul se eliberează abia după hotărârea definitivă a instanței. Sursele colectate nu conțin niciun termen pentru durata procesului în fața instanței de tutelă.

Pașii

  1. Declară nașterea în termen, chiar dacă nu v-ați înțeles. Termenul curge oricum, iar amenda nu așteaptă.
  2. Separă cele două dezacorduri. Prenumele și numele de familie au reguli opuse.
  3. La dezacord pe prenume, uită-te ce scrie în certificatul medical constatator al nașterii. Acela se înregistrează.
  4. La dezacord pe numele de familie, sesizează instanța de tutelă. Ea hotărăște și comunică hotărârea definitivă serviciului de stare civilă.
  5. Dacă vă împăcați înainte de a merge la instanță, dați amândoi o declarație la ofițer sau la notar. Numele se înscrie prin mențiune.
  6. Dacă vreți să schimbați prenumele înscris fără acordul vostru, dați amândoi declarația pentru mențiune.
  7. Ridică certificatul de naștere după ce numele de familie e stabilit și mențiunea e înscrisă.

⚠️ De reținut · Nu vă înțelegeți la nume: prenumele se ia din certificatul medical, numele de familie ajunge la instanță

  • Cele două dezacorduri au regimuri opuse, iar asta răstoarnă așteptarea comună. La prenume nu merge nimeni în instanță: se înregistrează prenumele din certificatul medical constatator al nașterii. La numele de familie decide instanța de tutelă.
  • Consecința e dură. În actul întocmit la declararea nașterii nu se completează numele de familie, iar certificatul de naștere se eliberează numai după înscrierea mențiunii de la instanță. Până atunci copilul are act și cod numeric personal, dar nu are certificat.
  • Există o ieșire rapidă. Dacă vă înțelegeți după înregistrare, dar înainte de a sesiza instanța, numele se înscrie prin mențiune. E nevoie de declarația amândurora, la ofițer sau la notar.
  • Plafonul de trei cuvinte lucrează și aici. Dacă prenumele din certificatul medical are mai mult de trei cuvinte, în act se înscriu doar primele trei.
  • Prenumele greșit nu e definitiv. La actul întocmit din oficiu sau fără acordul vostru pe prenume, prenumele dorit se înscrie prin mențiune, pe baza declarației amândurora. Rămâne însă o mențiune pe act.
  • Refuzul unui prenume indecent duce pe același drum. Dacă ofițerul refuză motivat, iar părinții nu vor alt prenume, se aplică regimul hotărârii instanței de tutelă.
  • Dacă părinții nu au nume de familie comun, actul se întocmește pe baza declarației scrise și semnate de amândoi. Aceeași declarație scrisă se cere și când prenumele diferă de cel din certificatul medical.
  • Ziua nașterii intră în cele 30 de zile. Nedeclararea în termen e contravenție, cu amendă de la 100 lei la 500 lei, prescrisă în 2 ani. Fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale.
  • Dacă nu declarați nimeni nimic, ofițerul înregistrează din oficiu în ultima zi a termenului. Dezacordul vostru nu oprește înregistrarea.
  • Certificatul de naștere se eliberează titularului actului sau reprezentantului legal. Poate fi ridicat și prin împuternicit cu procură specială ori împuternicire avocațială.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Ai trecut de cele 30 de zile, dar nu s-a împlinit un an

Acte necesare

  • Cerere scrisă a declarantului — Aici procedura se schimbă: nu mai e doar declarație verbală, ci cerere scrisă, aprobată de primarul unității administrativ-teritoriale unde s-a produs nașterea.
  • Certificat medical constatator al nașterii — Ofițerul aplică în mod corespunzător aceleași reguli de documente ca la înregistrarea în termen, potrivit art. 46 alin. (2) din Normele aprobate prin HG 255/2024.
  • Act de identitate al mamei și, după caz, al declarantului cum obții acest act →
  • Certificat de căsătorie al părinților, în original (Doar dacă părinții sunt căsătoriți)
  • Declarație de recunoaștere a copilului, dată de tată — Din ea trebuie să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul. Se anexează consimțământul mamei cu privire la nume. (Doar dacă părinții nu sunt căsătoriți)
  • Expertiză medico-legală — Se cere când nu există certificat medical constatator al nașterii. Legea o declară gratuită pentru acest caz, la art. 14^2 alin. (2^1) și (2^3). (Doar dacă certificatul medical nu se identifică deloc)

Unde depui

Cererea scrisă se aprobă de primarul unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs nașterea. Poți depune la un alt serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau la altă primărie: referatul cu rezultatul verificărilor și documentele se transmit electronic ofițerului competent. Verifică însă mai întâi altceva. Dacă maternitatea a trimis electronic certificatul medical, e posibil ca actul de naștere să fie deja întocmit din oficiu, în ultima zi a termenului de 30 de zile. În acel caz nu mai ai de făcut o înregistrare tardivă, ci eventual o mențiune de prenume. Fișa DGEP descrie calea online pentru declararea ÎN TERMEN. Pentru înregistrarea tardivă nu am găsit o cale online documentată: cererea scrisă și aprobarea primarului se fac la ghișeu.

Taxe și termen

  • Înregistrarea tardivă a nașterii: Nicio taxă de stat, dar consiliul local poate stabili una: fișa DGEP scrie că „taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local”, iar valoarea afișată acolo e 0,00 lei. Nici Legea 119/1996, nici Normele aprobate prin HG 255/2024 nu prevăd vreo taxă pentru înregistrarea nașterii, nici în termen, nici după sursă → diferă localConsiliul local o stabilește prin hotărâre, deci diferă de la o primărie la alta. Pe fișa DGEP valoarea afișată e 0,00 lei, dar verifică pe site-ul primăriei unde depui — în practică, la majoritatea primăriilor înregistrarea nașterii și primul certificat sunt gratuite.
  • Expertiza medico-legală, când lipsește certificatul medical: Gratuită. Legea 119/1996 o spune expres la art. 14^2 alin. (2^3), pentru expertiza prevăzută la alin. (2^1), adică exact pentru declararea făcută după termen sursă →
  • Amenda pentru nedeclararea nașterii în termen: de la 100 lei la 500 lei, potrivit art. 63 alin. (2) din Legea 119/1996. Fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale. Aplicarea amenzii se prescrie în 2 ani de la data faptei sursă →

Termen: Întocmirea actului de naștere se face în termen de până la 30 de zile de la data solicitării. E termenul instituției, nu al tău. Termenul tău de declarare, cel de 30 de zile de la naștere, e deja depășit. Sursele colectate nu conțin un termen separat pentru eliberarea certificatului după întocmirea actului.

Pașii

  1. Întreabă întâi la serviciul de stare civilă dacă actul nu s-a întocmit deja din oficiu. Se face în ultima zi a termenului de 30 de zile, pe baza certificatului medical trimis de maternitate.
  2. Dacă actul există, cere doar mențiunea de prenume, cu declarația amândurora.
  3. Dacă actul nu există, depune cererea scrisă de înregistrare. Ea se aprobă de primarul unității unde s-a produs nașterea.
  4. Adaugă la cerere aceleași documente ca la înregistrarea în termen: certificatul medical, actele de identitate, certificatul de căsătorie sau declarația de recunoaștere.
  5. Dacă nu ai certificat medical, spune-o din prima. Ofițerul verifică la unitatea sanitară sau la medicul de familie, dacă nașterea a avut loc acasă.
  6. Așteaptă întocmirea actului, în cel mult 30 de zile de la cerere.
  7. Ridică certificatul de naștere de la oricare serviciu de stare civilă.

⚠️ De reținut · Ai trecut de cele 30 de zile, dar nu s-a împlinit un an

  • Verifică întâi dacă actul nu e deja făcut. Ofițerul înregistrează din oficiu în ultima zi a termenului de 30 de zile, pe baza certificatului medical trimis electronic. Un drum pentru înregistrare tardivă poate fi degeaba.
  • Procedura e administrativă, nu judecătorească. Se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului. Nu ai nevoie de instanță la acest prag.
  • Ruta judecătorească mai apare în Normele actuale, dar doar ca model de mențiune. Anexa păstrează două formule: una cu sentința judecătoriei, alta cu aprobarea primarului și avizul conform. Normele nu spun când se folosește fiecare. Procedura scrisă azi în lege, la art. 14^2, e cea administrativă.
  • Nedeclararea nașterii în termen e contravenție. Cuantumul amenzii e trecut la costuri. Aplicarea ei se prescrie în 2 ani de la data faptei, prin derogare de la dreptul comun. Fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale.
  • Dacă nu se găsește certificatul medical, ofițerul verifică la unitatea sanitară sau la medicul de familie, pentru nașterea acasă. Dacă tot nu se identifică, se cere expertiza medico-legală prin serviciul public de asistență socială.
  • Dacă verificările la unitatea sanitară nu găsesc nici certificatul, nici alte documente, locul nașterii e cel declarat de tine.
  • Poți depune la altă primărie decât cea competentă. Referatul cu rezultatul verificărilor și documentele se transmit electronic ofițerului care întocmește actul.
  • Prenumele nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte, nici la înregistrarea tardivă.
  • Codul numeric personal se atribuie la înregistrare și doar copiilor cetățeni români.
  • Alocația de stat nu are termen de depunere, dar plata pentru perioade anterioare se face pentru cel mult 12 luni. Aici întârzierea chiar te costă, lună de lună.
  • Indemnizația de creștere are 60 de zile lucrătoare, nu calendaristice. Peste termen dreptul nu se pierde, dar curge doar de la data depunerii cererii.
  • Dacă cea care cere înregistrarea tardivă e chiar persoana în cauză și are peste 14 ani, fișa DGEP cere o declarație în fața ofițerului de stare civilă din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naștere nu a fost înregistrată. E o formalitate, dar se cere la ghișeu.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

S-a împlinit un an de la naștere: cerere scrisă, aviz conform și 90 de zile

Acte necesare

  • Cerere scrisă a declarantului — Se aprobă de primarul unității administrativ-teritoriale unde s-a produs nașterea. În plus față de pragul de sub un an, e nevoie și de avizul conform al serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor.
  • Certificat medical constatator al nașterii — Ofițerul aplică în mod corespunzător aceleași reguli de documente ca la înregistrarea în termen și face verificări în sistemele de stare civilă.
  • Act de identitate al părintelui sau al declarantului cum obții acest act →
  • Certificat de căsătorie al părinților, în original (Doar dacă părinții sunt căsătoriți)
  • Expertiză medico-legală — Se cere când certificatul medical nu se identifică. Legea o declară gratuită pentru declararea făcută după termen. (Doar dacă certificatul medical nu se identifică deloc)
  • Fotografie de mărimea 3 pe 4 centimetri — Se anexează la declarația dată în fața ofițerului de stare civilă și se încarcă în sistemul informatic de stare civilă. Temei: art. 50 lit. c) din Normele aprobate prin HG 255/2024. (Doar dacă persoana are între 14 și 18 ani)
  • Raport de anchetă socială și delegație — Se prezintă când înregistrarea e cerută de reprezentantul serviciului public de asistență socială. Temei: art. 49 alin. (4). (Doar dacă cererea o face serviciul public de asistență socială)

Unde depui

Cererea scrisă se aprobă de primarul unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs nașterea, dar aici se adaugă un pas: avizul conform al serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor sau, la București, al direcției generale echivalente. Poți depune la un alt serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau la altă primărie decât cea competentă. Referatul cu rezultatul verificărilor și documentele se transmit electronic ofițerului care întocmește actul. Pentru persoanele între 14 și 18 ani, ofițerul face verificări suplimentare prin poliție, la adresele declarate și la unitățile de învățământ. Fișa DGEP descrie calea online pentru declararea ÎN TERMEN. Pentru înregistrarea tardivă nu am găsit o cale online documentată: cererea scrisă și aprobarea primarului se fac la ghișeu.

Taxe și termen

  • Înregistrarea tardivă a nașterii, după un an: Nicio taxă de stat, dar consiliul local poate stabili una: fișa DGEP scrie că „taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local”, iar valoarea afișată acolo e 0,00 lei. Nici Legea 119/1996, nici Normele aprobate prin HG 255/2024 nu prevăd vreo taxă pentru înregistrarea nașterii sursă → diferă localConsiliul local o stabilește prin hotărâre, deci diferă de la o primărie la alta. Pe fișa DGEP valoarea afișată e 0,00 lei, dar verifică pe site-ul primăriei unde depui — în practică, la majoritatea primăriilor înregistrarea nașterii și primul certificat sunt gratuite.
  • Expertiza medico-legală, când lipsește certificatul medical: Gratuită. Legea 119/1996 o spune expres la art. 14^2 alin. (2^3), pentru declararea făcută după expirarea termenelor sursă →
  • Amenda pentru nedeclararea nașterii în termen: de la 100 lei la 500 lei, potrivit art. 63 alin. (2) din Legea 119/1996. Aplicarea amenzii se prescrie în 2 ani de la data săvârșirii faptei, prin derogare de la dreptul comun sursă →

Termen: Înregistrarea nașterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării. E de trei ori mai mult decât la pragul de sub un an, fiindcă se adaugă avizul conform și verificările. Sursele colectate nu conțin un termen separat pentru eliberarea certificatului după întocmirea actului.

Pașii

  1. Întreabă întâi la serviciul de stare civilă dacă actul nu s-a întocmit deja din oficiu, în ultima zi a termenului de 30 de zile.
  2. Dacă actul nu există, depune cererea scrisă de înregistrare tardivă.
  3. Pregătește-te pentru două aprobări, nu una: aprobarea primarului și avizul conform al serviciului județean de evidență a persoanelor.
  4. Adaugă documentele obișnuite de înregistrare: certificatul medical, actele de identitate, certificatul de căsătorie sau declarația de recunoaștere.
  5. Dacă persoana are între 14 și 18 ani, pregătește și fotografia de 3 pe 4 centimetri, plus declarația dată în fața ofițerului.
  6. Așteaptă înregistrarea, în termen de 90 de zile de la cerere.
  7. Ridică certificatul de naștere de la oricare serviciu de stare civilă.

⚠️ De reținut · S-a împlinit un an de la naștere: cerere scrisă, aviz conform și 90 de zile

  • Și la acest prag procedura e administrativă, nu judecătorească. Se face la cererea scrisă a declarantului, cu avizul conform al serviciului județean și cu aprobarea primarului.
  • Ruta judecătorească mai apare în Normele actuale, dar doar ca model de mențiune. Anexa păstrează și formula cu sentința judecătoriei, alături de cea cu aprobarea primarului. Normele nu spun când se folosește fiecare. Pragul de un an și avizul conform au fost introduse în lege prin Legea 105/2022.
  • Diferența față de pragul de sub un an e dublă: apare avizul conform, iar termenul crește de la 30 la 90 de zile.
  • Verifică întâi dacă actul nu e deja făcut din oficiu. Ofițerul înregistrează din oficiu în ultima zi a termenului de 30 de zile, pe baza certificatului medical trimis electronic de maternitate.
  • Amenda pentru nedeclarare, trecută la costuri, se prescrie în 2 ani de la data faptei. Fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale.
  • Pentru persoanele între 14 și 18 ani se adaugă verificări. Ofițerul verifică prin unitățile de poliție adresele declarate și unitățile de învățământ la care persoana declară că a fost înscrisă.
  • Dacă certificatul medical nu se găsește, ofițerul verifică la unitatea sanitară sau la medicul de familie, pentru nașterea acasă. Dacă tot nu se identifică, se cere expertiza medico-legală prin serviciul public de asistență socială.
  • Dacă verificările nu găsesc nici certificatul, nici alte documente care să dovedească nașterea, locul nașterii e cel declarat.
  • Codul numeric personal se atribuie doar copiilor cetățeni români.
  • Alocația de stat nu are termen de depunere, dar plata pentru perioade anterioare se face pentru cel mult 12 luni. La o întârziere de peste un an, restanța nu se mai recuperează integral.
  • Dacă cea care cere înregistrarea tardivă e chiar persoana în cauză și are peste 14 ani, fișa DGEP cere o declarație în fața ofițerului de stare civilă din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naștere nu a fost înregistrată. E o formalitate, dar se cere la ghișeu.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Declararea în termen, când tatăl nu recunoaște copilul

Acte necesare

  • Certificat medical constatator al nașterii — Întocmit pe formular-tip, cu număr de înregistrare, dată certă și semnătura medicului. Maternitatea îl transmite electronic ofițerului de stare civilă.
  • Act de identitate al mamei și, după caz, al declarantului — Actul declarantului se cere dacă nașterea nu e declarată de mamă. cum obții acest act →
  • Dovada discernământului prin expertiză psihiatrică — Normele cer ca tatăl minor să fi împlinit 14 ani și să facă dovada discernământului prin expertiză psihiatrică. Codul civil, la art. 417, cere doar discernământ, fără prag de vârstă și fără expertiză. Cele două texte oficiale nu spun același lucru. (Doar dacă tatăl e minor și recunoaște singur copilul)
  • Declarație despre domiciliul copilului — O dă părintele care declară nașterea. Dacă declară altcineva, se prezintă declarația autentificată a oricăruia dintre părinți. (Doar dacă părinții au domicilii diferite)
  • Expertiză medico-legală — Ține locul certificatului medical, iar la ea se adaugă declarația de recunoaștere dată de mamă. Temei: art. 43 alin. (1) lit. b) și f). (Doar dacă nu există certificat medical constatator al nașterii)

Unde depui

La ghișeul de stare civilă, în persoană, fiindcă recunoașterea se dă în fața ofițerului. Poți depune la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor (SPCLEP) sau, acolo unde nu există SPCLEP, la primăria acelei localități, potrivit art. 41 alin. (3) din Normele aprobate prin HG 255/2024. Serviciul unde depui trimite dosarul electronic ofițerului competent, iar actul se întocmește tot la locul nașterii. Codul civil dă și alte forme recunoașterii: declarație la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor, înscris autentic sau testament. Se poate și online: fișa oficială a serviciului, publicată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor pe hub.mai.gov.ro, scrie că nașterea se declară „prin intermediul acestui site, dacă declarantul se autentifică cu certificat calificat sau are creat un cont de identificare”. Cererea ajunge tot la ofițerul competent.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înregistrarea nașterii și primul certificat: Nicio taxă de stat, dar consiliul local poate stabili una: fișa DGEP scrie că „taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local”, iar valoarea afișată acolo e 0,00 lei. Nici Legea 119/1996, nici Normele aprobate prin HG 255/2024 nu prevăd vreo taxă pentru înregistrarea nașterii sau pentru primul certificat sursă → diferă localConsiliul local o stabilește prin hotărâre, deci diferă de la o primărie la alta. Pe fișa DGEP valoarea afișată e 0,00 lei, dar verifică pe site-ul primăriei unde depui — în practică, la majoritatea primăriilor înregistrarea nașterii și primul certificat sunt gratuite.
  • Recunoașterea paternității în fața ofițerului de stare civilă: Nicio taxă în legislația de stare civilă. Sursele colectate nu conțin niciun tarif pentru recunoașterea dată la ghișeu. Recunoașterea prin înscris autentic se face la notar, iar minimele notariale sunt publicate în anexa nr. 1 la Ordinul 177/C/2024: 50 de lei la poziția 11, plus suplimentul de arhivare de 10 sau 20 de lei, deci 60-70 de lei în total sursă →
  • Taxă cerută de o primărie, dacă totuși ți se cere una: Legislația de stare civilă nu prevede niciuna. În Codul fiscal, sintagma „stare civilă” nu apare deloc. Singurul temei generic ar fi taxa specială locală de la art. 484. Cere hotărârea consiliului local care o instituie sursă → diferă localDacă ți se cere o taxă, ea vine dintr-o hotărâre a consiliului local, nu din legea stării civile. Cere numărul hotărârii și caut-o pe site-ul primăriei tale.

Termen: Ai 30 de zile de la naștere ca să declari, iar ziua nașterii intră în termen. Dacă recunoașterea paternității are loc chiar în momentul declarării nașterii, datele tatălui se înscriu direct în actul care se întocmește. Pentru copilul născut mort termenul e de 3 zile. Dacă un copil născut viu a decedat înăuntrul celor 30 de zile, declararea se face în 24 de ore de la deces. Niciun act normativ nu fixează un termen de eliberare a certificatului. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor îl publică însă pe fișa ei de serviciu: 3 zile lucrătoare în medie, 30 de zile calendaristice la maximum. E o cifră de serviciu, nu una din lege — dar e a instituției care eliberează la înregistrarea făcută în termen.

Pașii

  1. Cere maternității certificatul medical constatator al nașterii.
  2. Numără cele 30 de zile începând cu ziua nașterii.
  3. Stabiliți amândoi ce nume de familie primește copilul, înainte de drum la ghișeu.
  4. Mergi la serviciul de stare civilă. Tatăl dă declarația de recunoaștere în fața ofițerului, iar mama își dă consimțământul pe nume.
  5. Verifică pe loc că în declarație apare și numele de familie pe care îl dobândește copilul.
  6. Citește cum sunt scrise numele, prenumele și data nașterii, înainte să semnezi.
  7. Ridică certificatul de naștere de la oricare serviciu de stare civilă.
  8. Cere apoi alocația de stat și, dacă e cazul, indemnizația de creștere.

⚠️ De reținut · Declararea în termen, când tatăl nu recunoaște copilul

  • Recunoașterea paternității NU e o condiție ca să înregistrezi nașterea. Legea 119/1996, art. 14^1 alin. (5), o formulează condiționat: datele tatălui se înscriu „dacă recunoașterea paternității are loc în momentul declarării nașterii”. Dacă nu are loc, actul se întocmește oricum, cu filiația stabilită doar față de mamă.
  • Nu trebuie neapărat să mergi tu. Art. 16 din Legea 119/1996: obligația de a face declarația o are „oricare dintre părinți”, iar dacă niciunul nu poate, ea trece la medic, la persoanele care au fost de față la naștere, la asistentul social sau la persoana cu atribuții de asistență socială din maternitate — și, în ultimă instanță, la „oricare persoană care a luat cunoștință despre nașterea copilului”. Deci un bunic sau o rudă poate declara, dacă părinții nu pot.
  • Numele copilului: Codul civil, art. 450 alin. (1) — „Copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinți față de care filiația a fost mai întâi stabilită”. Adică numele mamei.
  • Nu aștepta tatăl până treci de cele 30 de zile. Termenul curge oricum, iar depășirea lui te mută în procedura tardivă, cu cerere scrisă și aprobarea primarului. Recunoașterea se poate face oricând după aceea, la stare civilă sau la notar, și actul se completează.
  • Două texte oficiale se contrazic pe tatăl minor. Normele cer 14 ani împliniți și expertiză psihiatrică. Codul civil cere doar discernământ, fără prag de vârstă. La ghișeu se aplică Normele, deci pregătește expertiza. Temeiul din Codul civil e mai larg, dar nu îl invoca fără consiliere juridică.
  • Ziua nașterii intră în cele 30 de zile. Normele spun că termenul cuprinde și ziua nașterii, și ziua declarației.
  • Prenumele nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte. Iar ofițerul e obligat să refuze motivat, în scris, prenumele indecente sau ridicole.
  • Depui oriunde, dar actul se întocmește la locul nașterii. Serviciul unde depui trimite dosarul electronic ofițerului competent.
  • Nedeclararea nașterii în termen e contravenție. Amenda e de la 100 lei la 500 lei și se prescrie în 2 ani de la data faptei. Legea adaugă o condiție: fapta e contravenție doar dacă nu e infracțiune, potrivit legii penale.
  • Codul numeric personal se atribuie la înregistrare și se înscrie în act și în certificat. Normele adaugă o limită: se atribuie doar copiilor cetățeni români.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Întrebări frecvente

Câte zile am ca să declar nașterea unui nou-născut?

Ai 30 de zile pentru copilul născut viu. Atenție la numărătoare: termenul cuprinde atât ziua nașterii, cât și ziua în care faci declarația. Deci ziua nașterii e ziua 1, nu ziua 0. Pentru copilul născut mort termenul e de 3 zile. Dacă un copil născut viu a decedat înăuntrul celor 30 de zile, declararea se face în 24 de ore de la deces.

Ce se întâmplă dacă nu declară nimeni nașterea la timp?

Ofițerul de stare civilă înregistrează din oficiu, în ultima zi a termenului. O face pe baza certificatului medical constatator al nașterii, trimis electronic de maternitate, și a verificărilor în sistemele de stare civilă. Plasa asta are însă o condiție: funcționează doar dacă unitatea sanitară CHIAR a transmis electronic certificatul medical. La o naștere la domiciliu, sau când maternitatea nu a transmis, înregistrarea din oficiu nu se declanșează, iar dosarul intră în procedura tardivă — cu cerere scrisă, aprobarea primarului și amenda de la art. 63. Ce pierdeți e alegerea prenumelui la ghișeu. Prenumele dorit se poate înscrie ulterior prin mențiune, cu declarația ambilor părinți. Rămâne însă o mențiune pe act. Separat, nedeclararea în termen e contravenție.

Pot să declar nașterea la primăria de lângă mine, nu la cea de la maternitate?

Da, dar cu o distincție care se pierde des. Declararea se poate face la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau la oricare primărie. Serviciul unde depui trimite dosarul electronic ofițerului competent. Actul de naștere se întocmește însă tot de ofițerul din raza unde s-a produs nașterea. Deci depui oriunde, nu înregistrezi oriunde. Certificatul, în schimb, se eliberează de oricare serviciu de stare civilă.

Câte cuvinte poate avea prenumele?

Maximum trei. E o limită scrisă în lege, la art. 15 alin. (2^1) din Legea 119/1996. Dacă prenumele din certificatul medical are mai mult de trei cuvinte, în act se înscriu doar primele trei. Ofițerul are și obligația de a refuza prenumele indecente, ridicole ori altele asemenea. Refuzul se face motivat și comunicat în scris declarantului.

Ce facem dacă noi doi nu ne înțelegem la nume?

Depinde despre ce nume e vorba, iar regimurile sunt opuse. La prenume nu merge nimeni în instanță: în act se înregistrează prenumele din certificatul medical constatator al nașterii. La numele de familie decide instanța de tutelă. Iar până la hotărârea definitivă, certificatul de naștere nu se eliberează deloc. Actul se întocmește totuși, deci copilul primește cod numeric personal. Dacă vă împăcați înainte de a sesiza instanța, numele se înscrie prin mențiune.

Trebuie să plătesc ceva la declararea nașterii?

Nici Legea 119/1996, nici Normele aprobate prin HG 255/2024 nu prevăd vreo taxă pentru înregistrarea nașterii sau pentru primul certificat. În Codul fiscal, sintagma „stare civilă” nu apare deloc. Singurul temei generic pe care o primărie ar putea construi o taxă e art. 484 din Codul fiscal, despre taxele speciale locale, care nu numește starea civilă. Dacă ți se cere o taxă, cere hotărârea consiliului local care o instituie.

Cât durează până primim actele?

Pentru declararea făcută în termen, niciun act normativ nu fixează un termen de eliberare a certificatului. Cifrele care circulă vin dintr-o fișă de serviciu — dar e fișa Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, adică a instituției care eliberează: 3 zile lucrătoare în medie, 30 de zile calendaristice la maximum. Termenele scrise în lege privesc înregistrarea tardivă: până la 30 de zile de la cerere, sub un an de la naștere, și 90 de zile de la cerere, peste un an.

Mai sunt valabile Normele din 2011 pe care le văd citate peste tot?

Nu. Metodologia aprobată prin HG 64/2011 e abrogată, iar norma vie e anexa la HG 255/2024. Data abrogării diferă după forma actului: forma inițială a HG 255/2024 o lega de 31 martie 2025, iar HG 232/2025 a rescris art. 8 și a mutat reperul la 24 septembrie 2025. Ambele date au trecut. Certificatele eliberate sub normele vechi rămân valabile.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Serviciul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau al primăriei (SPCLEP) — dgep.mai.gov.ro

  • Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor — Coordonează la nivel național activitatea de stare civilă. Stabilește forma declarațiilor și a formularelor din Normele metodologice
  • Maternitatea sau unitatea sanitară unde s-a produs nașterea — Întocmește certificatul medical constatator al nașterii pe formular-tip și îl transmite electronic. Primește automat codul numeric personal înapoi, odată cu întocmirea actului
  • Notarul public — Poate lua declarația scrisă a ambilor părinți despre numele de familie sau despre prenume, ca alternativă la ghișeul de stare civilă
  • Instanța de tutelă — Hotărăște numele de familie când părinții nu se înțeleg. Până la hotărârea definitivă, certificatul de naștere nu se eliberează
  • Serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor — Dă avizul conform, obligatoriu la înregistrarea cerută după un an de la naștere

Contact

Actele normative

  • LEGE nr. 119/1996 — Legea cu privire la actele de stare civilă, republicată — termenele de declarare, cine are obligația, numele copilului, înregistrarea tardivă și contravențiile; art. 2 alin. (4) fixează data de 31 martie 2025, iar alin. (4^3) data de 24 septembrie 2025 (art. 2 alin. (4), (4^3) și (8^1), art. 14, art. 14^1, art. 14^2, art. 14^3, art. 15, art. 16, art. 19-21, art. 22 alin. (1), art. 63) text integral →
  • HG nr. 255/2024 — Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă — art. 8 e textul care abrogă, prin trimitere la actele enumerate la art. 6 lit. a) și b) — art. 6 lit. a) nu abrogă el însuși nimic, ci spune ce se aplică tranzitoriu; împreună au scos Metodologia aprobată prin HG 64/2011 (art. 2 alin. (2), art. 6 lit. a), art. 8) text integral →
  • NORMA nr. 255/2024 — Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, anexă la HG 255/2024 — aici sunt regulile de zi cu zi ale înregistrării nașterii, inclusiv depunerea la oricare serviciu și înregistrarea din oficiu (art. 20 lit. g), art. 41-50, art. 52 alin. (4), art. 158 alin. (1), art. 166 alin. (1)) text integral →
  • HG nr. 232/2025 — Hotărârea care modifică HG 255/2024 — articolul unic, punctul 3, a rescris art. 8 și a mutat data abrogării normelor vechi la data prevăzută la art. 2 alin. (4^3) din Legea 119/1996 (articol unic, pct. 1-3) text integral →
  • OUG nr. 17/2025 — Ordonanța de urgență al cărei preambul recunoaște dificultăți de funcționare a sistemului informatic de stare civilă după 31 martie 2025; art. IV alin. (1) obligă Guvernul să modifice HG 255/2024 în 90 de zile (preambul, art. IV alin. (1)) text integral →
  • COD nr. 287/2009 — Codul civil — stabilirea prenumelui la data înregistrării nașterii, prezumția de paternitate, recunoașterea copilului din afara căsătoriei și numele de familie al copilului (art. 84 alin. (2), art. 414 alin. (1), art. 416, art. 417, art. 449 alin. (2), art. 450 alin. (1)) text integral →
  • LEGE nr. 120/2026 — Legea care a rescris art. 59^1 din Legea 119/1996 și a extins depunerea prin avocat — lista ei nu cuprinde declararea nașterii (art. 59^1) text integral →
  • LEGE nr. 61/1993 — Legea privind alocația de stat pentru copii — dreptul se stabilește din luna următoare nașterii, iar plata pentru perioade anterioare se face pentru cel mult 12 luni (art. 6 alin. (1), (4) și (5)) text integral →
  • OUG nr. 111/2010 — Ordonanța de urgență privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor — termenul de 60 de zile lucrătoare și regula după care dreptul curge de la data cererii, când termenul e depășit (art. 15 alin. (1) lit. a), b) și d)) text integral →
  • LEGE nr. 95/2006 — Legea privind reforma în domeniul sănătății — asigurarea fără plata contribuției se acordă în condițiile art. 154 din Codul fiscal, iar pentru un nou-născut trimiterea se închide afirmativ (art. 224 alin. (1), art. 225 alin. (1)) text integral →
  • COD nr. 227/2015 — Codul fiscal — sintagma „stare civilă” nu apare în textul lui; scutirile de la art. 476 privesc certificatele de urbanism, iar art. 484 permite taxe speciale locale, fără să numească starea civilă (art. 476, art. 484) text integral →

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui