toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Copilul născut în străinătate — actele românești, de la naștere la primul drum acasă

Parțial online✓ Verificat la 27 august 2026 · econsulat.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Copilul tău s-a născut în Italia, Spania, Germania sau UK? Are deja cetățenie română — nu se cere, se constată, dacă cel puțin un părinte era cetățean român la naștere. Ce lipsește e actul românesc de naștere: fără el nu se atribuie cod numeric personal, iar fără CNP nu primești niciun document de călătorie ROMÂNESC. Ghidul îți arată ușa românească ce se deschide pe actul străin: un titlu de călătorie. Gratuit, în aceeași zi, dar cu sens unic. Plus poarta ascunsă dinaintea tuturor: căsătoria părinților. Și locurile unde sursele oficiale se contrazic între ele.

Pasul 1 din cel mult 3

Nașterea copilului a fost înregistrată la autoritatea locală din statul unde s-a născut?

E o întrebare de fapt, nu de preferință: răspunsul decide singur pe ce cale poți merge. În statele Uniunii Europene înregistrarea la autoritatea locală e obligatorie și se face, de regulă, prin maternitate sau primărie.

Toate variantele, pe scurt

Actul românesc de naștere, la consulatul din statul nașterii — și document de călătorie în aceeași vizită

Acte necesare

  • Certificat sau extras de naștere eliberat de autoritatea locală, în original — Toate documentele se prezintă în original. Cere de la autoritatea locală extrasul multilingv, eliberat în baza Convenției nr. 16 de la Viena (8 septembrie 1976), Formular A: e scutit și de traducere, și de legalizare, iar misiunile îl acceptă aproape peste tot. Se cere așa: estratto di nascita plurilingue în Italia, certificado plurilingüe în Spania, Auszug aus dem Geburtseintrag Formule A în Germania, Uittreksel uit de geboorteakte în Olanda.
  • Traducere în limba română a actului străin — Dacă traducerea o face un traducător local și o legalizează notarul public de acolo, traducerea trebuie apostilată sau supralegalizată. Traducerea făcută de un traducător autorizat dintr-un stat cu care România are tratat de asistență judiciară e scutită de orice formalitate. (Doar dacă nu prezinți extrasul multilingv)
  • Acte de identitate sau pașapoarte ale părinților, în original
  • Certificat de căsătorie românesc al părinților, în original — Dacă părinții s-au căsătorit în străinătate și căsătoria nu e încă înscrisă în registrele românești, ea se rezolvă prima — vezi varianta dedicată din acest ghid. (Doar dacă părinții sunt căsătoriți) cum obții acest act →
  • Certificate de naștere ale părinților, în original — Fișa oficială le cere în locul actului de căsătorie. (Doar dacă părinții nu sunt căsătoriți)
  • Declarație despre domiciliul copilului — Se completează la ghișeu, nu o pregătești acasă. (Doar dacă părinții au domicilii diferite)
  • Certificat de dobândire a cetățeniei române — Îl cere fișa oficială pentru cazul în care un părinte a dobândit sau a redobândit cetățenia. (Doar dacă e cazul) cum obții acest act →

Unde depui

La misiunea diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României în a cărui circumscripție consulară se află localitatea unde s-a născut și s-a înregistrat copilul. Fișa oficială cere două condiții, cumulativ. Nașterea să fi avut loc și să fi fost înregistrată în prealabil la autoritatea din statul respectiv. Iar localitatea să intre în circumscripția misiunii. Dosarul se deschide pe econsulat.ro, apoi mergi la ghișeu cu originalele. Cererea se depune de unul dintre părinți, de tutore, prin împuternicit cu procură specială sau de copilul care a împlinit 14 ani, asistat. Competența e a misiunii în a cărei circumscripție s-a produs și s-a înregistrat nașterea — nu neapărat „a ta”: dacă copilul s-a născut în altă circumscripție, dosarul merge la consulatul ACELEI zone (consulatul statului faptei, cum spune și ghidul transcrierii); calea din țară rămâne alternativa, nu singura ieșire.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înscrierea actului străin în registrele de stare civilă românești: gratuită — fișa oficială spune că serviciul se prestează cu titlu gratuit sursă →
  • Atribuirea codului numeric personal: gratuită — fișa consulară o tratează ca operațiune accesorie întocmirii actului de naștere, deci nu se taxează suplimentar sursă →

Termen: Fișa generică nu publică niciun termen: la mod de soluționare scrie doar că se eliberează certificat de naștere românesc. Cifrele există numai la nivel de misiune. Londra și Milano scriu că actul românesc se dă chiar în ziua în care dosarul complet e preluat. Manchester cere un plic preplătit și trimite actul în până la 30 de zile lucrătoare. Întreabă misiunea ta înainte de drum.

Pașii

  1. Cere de la autoritatea locală extrasul multilingv al actului de naștere — documentul care taie și traducerea, și apostila.
  2. Verifică pe econsulat.ro dacă localitatea nașterii intră în circumscripția consulatului tău; dacă nu intră, dosarul merge în țară.
  3. Rezolvă întâi căsătoria părinților, dacă s-a încheiat în străinătate și nu e încă înscrisă în registrele românești.
  4. Depune dosarul pe econsulat.ro și prezintă originalele la ghișeu, în cele 6 luni de la înregistrarea actului la autoritatea străină.
  5. Uită-te pe actul românesc că are înscris codul numeric personal al copilului: fără el nu se poate deschide niciun dosar de document de călătorie.
  6. Cereți, ambii părinți, în aceeași vizită și documentul de călătorie al copilului. La Londra și la Milano fișele spun expres că se poate, iar la sediu e obligatorie prezența COPILULUI (pentru biometrie); cererea o poate depune și un singur părinte, cu acordul autentificat al celuilalt.

⚠️ De reținut · Actul românesc de naștere, la consulatul din statul nașterii — și document de călătorie în aceeași vizită

  • Nu ai de ales între două căi: faptul decide. Fișa consulară de înregistrare a nașterii e rezervată expres cazului în care nașterea nu a fost înregistrată la autoritățile locale. În statele Uniunii Europene înregistrarea locală se cere, de regulă, obligatoriu. Pentru familiile din diasporă, drumul normal e înscrierea actului străin.
  • Termenul legal e de 6 luni, dar de când curg ele diferă pe trei surse oficiale. Legea și fișa MAI le numără de la înregistrarea actului la autoritatea străină. Consulatele de la Londra și Birmingham le numără de la nașterea copilului, iar cel de la Milano de la primirea extrasului. Numără de la cea mai timpurie dintre ele și nu ai cum să greșești. Depășirea termenului atrage o amendă contravențională — suma exactă și prescripția sunt în ghidul transcrierii actelor din străinătate.
  • Divergență reală între canale oficiale, pe apostilă. Normele HG 255/2024 (art. 34 lit. c)) și fișa generică de pe econsulat.ro spun că documentele din statele Uniunii Europene sunt scutite de apostilare. Misiunile de la Roma (ambasada), Milano (consulatul general) și Madrid cer totuși apostilă pe certificatul literal sau pe estratto. Nu tranșăm noi divergența. Extrasul multilingv o ocolește complet, fiindcă toate sursele îl acceptă fără apostilă și fără traducere.
  • Scutirea de apostilă nu e și scutire de traducere. Traducerea legalizată de un notar străin e un act notarial, nu unul de stare civilă, deci ea trebuie apostilată sau supralegalizată.
  • Berlin adaugă o excepție pe care nicio sursă centrală n-o publică. Dacă unul dintre părinți are nume patronimic, extrasul multilingv nu se acceptă. Se cere Geburtsurkunde, cu traducere autorizată și apostilată.
  • Certificatele plastifiate, modificate sau completate fără drept sunt nule. Londra respinge în plus certificatele reînregistrate sau duplicate, adică reemise, și acceptă doar pe cele corectate. Milano refuză documentele primite pe e-mail de la oficiile de stare civilă italiene.
  • Dacă un părinte și-a schimbat numele prin căsătorie, după obținerea certificatului românesc de căsătorie trebuie să-și preschimbe și actul de identitate, respectiv documentul de călătorie. Altfel numele nu mai concordă la ghișeul următor.
  • Copilul născut înainte ca părintele să redobândească cetățenia română nu e cetățean prin naștere: legea cere ca părintele să aibă cetățenia la data nașterii. Acel copil intră pe dosarul de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie — vezi ghidul redobândirii cetățeniei.
  • Fișele consulare care încă trimit la Metodologia HG 64/2011 sunt depășite: normele aplicabile sunt cele din HG 255/2024, în vigoare din 29 martie 2024. Citarea veche apare pe fișa de atribuire a codului numeric personal și pe paginile misiunilor de la Londra, Birmingham și Dublin.

Poarta ascunsă: căsătoria părinților intră prima în registrele românești

Acte necesare

  • Certificat de căsătorie românesc al părinților — E actul care lipsește și care blochează dosarul copilului. Se obține prin înscrierea certificatului străin de căsătorie în registrele românești; lista completă de acte și regimurile de apostilă sunt în ghidul dedicat. Aici contează ordinea, nu mecanica. cum obții acest act →
  • Certificat sau extras de căsătorie eliberat de autoritatea străină, în original — Cere de la autoritatea locală extrasul multilingv, dacă îl eliberează: scutește dosarul și de traducere, și de apostilă.
  • Acte de identitate sau pașapoarte ale ambilor părinți, în original
  • Procură specială — Fișa oficială permite depunerea prin împuternicit cu procură specială pe ruta din țară, dar și la misiunea din statul unde s-a încheiat căsătoria. (Doar dacă dosarul îl depune altcineva în locul tău)

Unde depui

Depinde de statul în care s-a încheiat căsătoria, iar regula asta se află de obicei abia la ghișeu. Dacă s-a încheiat în statul de reședință sau în circumscripția consulară a misiunii tale și a fost înregistrată la autoritățile locale, o poate înscrie chiar misiunea. Dacă s-a încheiat în alt stat, misiunea de acolo nu o poate prelua. Soțul cetățean român merge atunci pe ruta din țară: din 31 martie 2025 cererea se poate DEPUNE la oricare primărie sau SPCLEP (art. 41 alin. (3^1)), care o transmite primăriei competente a ultimului domiciliu din România; personal sau prin procură specială. Iar dacă nu a avut niciodată domiciliul în România, cererea se depune în București. Ghișeul e Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1. Pe econsulat.ro alegi serviciul de stare civilă potrivit din lista de servicii.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înscrierea actului de căsătorie, pe ruta consulară: gratuită pe ruta consulară — am verificat fișa de înscriere a actului de naștere, care spune că serviciul se prestează cu titlu gratuit. Taxa de pe ruta din țară e cea din ghidul transcrierii actelor din străinătate sursă →

Termen: Pe canalul consular nu e publicat niciun termen la nivel central. Ambasada de la Dublin scrie că înscrierea căsătoriei părinților se face în regim de urgență, tocmai pentru că dosarul copilului o așteaptă. Pe ruta din țară, termenele sunt cele din ghidul transcrierii actelor din străinătate.

Pașii

  1. Verifică unde s-a încheiat căsătoria: statul acela hotărăște dacă dosarul rămâne la consulat sau pleacă în România.
  2. Cere de la autoritatea locală extrasul multilingv al actului de căsătorie, dacă îl eliberează.
  3. Depune dosarul de căsătorie pe ruta care ți se aplică și abia apoi deschide-l pe cel al copilului.
  4. Cere-i misiunii regimul de urgență, dacă ai un termen pe cap — Dublin îl aplică tocmai în situația asta.
  5. Preschimbă-ți actul de identitate și documentul de călătorie dacă ți-ai schimbat numele prin căsătorie, înainte de a te întoarce la ghișeu cu dosarul copilului.

⚠️ De reținut · Poarta ascunsă: căsătoria părinților intră prima în registrele românești

  • Ordinea se inversează după data căsătoriei, iar Londra o descrie exact. Căsătorie încheiată în străinătate înaintea nașterii: se înscrie întâi actul de căsătorie, apoi cel de naștere. Căsătorie încheiată după nașterea copilului: se înscrie întâi actul de naștere, apoi cel de căsătorie.
  • Dublin merge mai departe și o spune fără echivoc: nașterea copilului se înregistrează după înscrierea căsătoriei părinților.
  • Temeiul legal explicit al ordinii există doar pentru înregistrarea directă a nașterii, unde Normele cer certificatul de căsătorie întocmit sau transcris în registrele românești (art. 43 alin. (1) lit. d); iar art. 43 alin. (5) o spune direct: nașterea se înregistrează DUPĂ transcrierea actului de căsătorie, „în regim de urgență”). La înscrierea actului străin, Normele cer doar certificatele de naștere și de căsătorie, după caz (art. 100 alin. (1) lit. a)) — deci ordinea e practică documentată de misiunile MAE, nu text de lege.
  • Căsătoria încheiată în alt stat decât cel al nașterii nu poate fi înscrisă la consulatul din statul nașterii. Dosarul pleacă în România, cu termenele de acolo, iar copilul așteaptă.
  • Dacă un părinte și-a schimbat numele prin căsătorie, actul lui de identitate și documentul lui de călătorie trebuie preschimbate. Se face după obținerea certificatului românesc de căsătorie, altfel dosarul copilului pică pe neconcordanță de nume.
  • Neconcordanțele dintre acte blochează dosarul: Normele spun că înscrierea se face după îndreptarea erorilor de către autoritățile străine emitente, cu excepții enumerate limitativ.

Titlu de călătorie pe actul străin — ușa românească atunci când nu ai încă actul de naștere

Acte necesare

  • Certificat de naștere românesc al copilului sau certificat de naștere străin, în original — Fișa oficială acceptă expres oricare dintre ele — e singurul serviciu consular din acest ghid care merge pe actul străin. Nu sunt acceptate certificatele străine în cuprinsul cărora nu sunt menționate numele părinților.
  • Documente de identitate ale părintelui sau ale părinților, în original
  • Pașaport anterior al copilului — Se prezintă dacă a existat unul, chiar expirat, pierdut sau deteriorat. (Doar dacă a existat)
  • Procură specială sau declarație privind acordul celuilalt părinte — Se autentifică la notarul public în țară sau la consulatele României în străinătate. Dacă a fost încheiată la autorități străine, trebuie să îndeplinească condițiile de apostilare ori supralegalizare, cu traducere legalizată. (Doar dacă cererea o depune un singur părinte)

Unde depui

Numai în străinătate, la misiunile diplomatice și la oficiile consulare de carieră ale României. La oficiile consulare onorifice nu se pot depune cereri de titlu de călătorie. Practica de programare diferă de la o misiune la alta, iar în situații urgente unele misiuni primesc fără programare.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Eliberarea titlului de călătorie pentru copilul sub 14 ani: gratuită — fișa oficială spune că serviciul se prestează cu titlu gratuit sursă →

Termen: Se eliberează, de regulă, în aceeași zi în care a fost depusă cererea. Valabilitate: cel mult 30 de zile, fără prelungire, iar valabilitatea încetează de drept la data intrării copilului în România. Documentul nu conține date biometrice.

Pașii

  1. Scrie sau sună misiunea și întreabă cum se dă programarea pentru urgențe — regulile diferă de la o misiune la alta.
  2. Adună originalele: actul de naștere al copilului, românesc sau străin, cu numele părinților înscrise, plus documentele de identitate ale părinților.
  3. Depune cererea la misiunea diplomatică sau la oficiul consular de carieră, nu la unul onorific.
  4. Ridică documentul, de regulă chiar în aceeași zi, și pleacă cu el spre România.
  5. Deschide imediat, din România, dosarul pentru actul românesc de naștere: fără el copilul nu mai poate ieși din țară.

⚠️ De reținut · Titlu de călătorie pe actul străin — ușa românească atunci când nu ai încă actul de naștere

  • Ușa are sens unic, iar fișa oficială o spune explicit. Pentru ca un copil care a călătorit pe certificat străin să se poată întoarce, sunt necesare două lucruri. Întâi, înscrierea actului străin în registrele de stare civilă românești. Apoi, actul românesc de naștere, pe baza căruia se dă documentul de călătorie cu care copilul poate ieși din țară.
  • Odată ajuns în România, nu mai poți folosi consulatul din statul nașterii pentru actul copilului: dosarul se depune la ghișeul din țară, cu termenele de acolo. Un părinte care vine acasă fără să fi rezolvat actul rămâne cu copilul blocat până termină dosarul și documentul de călătorie.
  • Certificatele străine în care nu apar numele părinților nu sunt acceptate. Cere din timp forma care îi conține — la Londra e forma lungă a certificatului britanic, cu scris negru, legalizată cu apostilă.
  • Regimul de legalizare al actului străin diferă pe state: apostilă de la Haga, scutire prin tratat de asistență judiciară, extras multilingv în baza Convenției nr. 16 de la Viena ori supralegalizare. Italia, Spania și Olanda recomandă expres extrasul multilingv, care nu are nevoie nici de apostilă, nici de traducere.
  • Practica de programare diferă mult de la o misiune la alta. Londra primește fără programare doar dacă dovedești biletul de călătorie, cu cel mult 7 zile înainte de plecare. Danemarca ia urgențele fără programare doar dacă pleci în cel mult două săptămâni. Zaragoza nu cere programare prealabilă.
  • Titlul de călătorie e și una dintre dovezile de cetățenie pentru copilul sub 14 ani, dar numai dacă nu poartă mențiunea de identitate incertă.
  • DUBLA CETĂȚENIE schimbă tabloul: copilul născut în Regatul Unit dintr-un părinte cu settled status e britanic de la naștere, iar cu pașaportul britanic intră și iese legal — formulările despre „ușa românească” privesc doar documentele ROMÂNEȘTI. Cetățenia română și obligațiile ei (actul românesc, transcrierea) rămân însă neatinse.

Sunteți deja acasă — dosarul se depune la primărie sau la SPCLEP

Acte necesare

  • Certificat sau extras de naștere eliberat de autoritatea străină, în original — Extrasul multilingv e varianta care scutește dosarul și de traducere, și de apostilă. Dacă mai poți, cere-l de la autoritatea locală înainte de a pleca din statul nașterii.
  • Traducere legalizată în limba română a actului străin — Regimul de legalizare al traducerii e cel din ghidul transcrierii actelor din străinătate. (Doar dacă nu prezinți extrasul multilingv)
  • Acte de identitate ale părinților, în original
  • Certificat de căsătorie al părinților, întocmit sau înscris în registrele românești — Dacă s-a încheiat în străinătate și nu e încă înscris, el intră primul în dosar. (Doar dacă părinții sunt căsătoriți) cum obții acest act →
  • Procură specială — Normele permit depunerea prin împuternicit cu procură specială pentru copilul care nu a împlinit 14 ani. (Doar dacă nu depune niciunul dintre părinți)

Unde depui

DEPUNEREA e liberă, SOLUȚIONAREA e fixată: din 31 martie 2025 cererea se poate depune la oricare primărie sau SPCLEP din țară, care o transmite electronic ofițerului competent (art. 41 alin. (3^1) din Legea 119/1996 — la fel spune ghidul transcrierii). Părinții cu domiciliul comun în România: soluționează primăria acelui domiciliu (Norme, art. 98 alin. (2)). Cine soluționează în celelalte cazuri e fixat de Norme, nu de comoditate. Copilul nu a împlinit 18 ani, iar părinții au domiciliul în străinătate? Ghișeul e SPCLEP sau primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinți în România. Dacă au avut domicilii diferite, alegi oricare dintre cele două (Normele HG 255/2024, art. 99 alin. (4)). Dacă părinții au domicilii diferite în țară, competența aparține oricăreia dintre cele două structuri (art. 99 alin. (3)). Cererea se depune de unul dintre părinți, de tutore sau de reprezentantul legal, în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială.

Taxe și termen

  • Înscrierea actului străin în registrele de stare civilă românești, în țară: fișa oficială a serviciului afișează 0,00 RON și precizează că taxele percepute pentru acest serviciu public sunt diferite și se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sursă → diferă localSuma finală o stabilește consiliul local al primăriei unde depui — verifică hotărârea de consiliu local sau întreabă la starea civilă înainte de drum.

Termen: Fișa oficială a serviciului publică, la timpii de livrare, un timp mediu de 30 de zile calendaristice și un timp maxim de 90 de zile calendaristice. E singurul termen publicat la nivel central pentru ruta din țară.

Pașii

  1. Cere de la autoritatea locală din statul nașterii extrasul multilingv al actului de naștere, dacă nu l-ai luat deja. Scutește dosarul și de traducere, și de apostilă.
  2. Află care e ghișeul competent: pentru copilul sub 18 ani cu părinți domiciliați în străinătate, cel de la ultimul domiciliu al părinților din România.
  3. Verifică dacă actul de căsătorie al părinților e deja înscris în registrele românești; dacă nu e, acela intră primul.
  4. Depune dosarul ca părinte, tutore sau reprezentant legal, în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială.
  5. Uită-te pe actul românesc că are înscris codul numeric personal: fără el nu poți deschide nici dosarul de document de călătorie, nici pe cel de alocație.
  6. Depune apoi dosarul de alocație de stat pentru copii la primărie, la agenția județeană sau online. Ai 12 luni de la naștere ca să primești banii și pentru lunile din urmă.

⚠️ De reținut · Sunteți deja acasă — dosarul se depune la primărie sau la SPCLEP

  • Din România nu mai poți folosi consulatul din statul nașterii. Avantajul pierdut nu e doar viteza. La Londra și la Milano puteai depune dosarul copilului și cel de document de călătorie în aceeași vizită — un drum în loc de două.
  • Dacă ați venit cu titlu de călătorie, valabilitatea lui a încetat de drept la trecerea frontierei. Pe acte ROMÂNEȘTI, copilul nu mai poate ieși din România până nu ai actul de naștere și un document de călătorie pe el; dacă are și cetățenia statului de naștere și pașaportul acelui stat, călătorește legal pe acela.
  • Cererea de alocație de stat se depune după ce copilul are cod numeric personal. ANPIS cere la dosar copia actului de naștere transcris, dacă e cazul, și actul de identitate al reprezentantului legal. Cere în plus documente care să ateste dacă minorul a beneficiat sau nu de prestații sociale în spațiul Uniunii Europene.
  • Dacă unul dintre părinți continuă să lucreze în alt stat din Uniunea Europeană, acel stat plătește primul prestațiile familiale, iar România doar eventuala diferență (Reg. 883/2004, art. 67-68).
  • Certificatele plastifiate, modificate sau completate fără drept sunt nule, la fel ca la ghișeul consular.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Nașterea nu a fost declarată local — înregistrare directă la consulat, în 30 de zile

Acte necesare

  • Certificat medical constatator al nașterii, emis de unitatea medicală, în original — Se reține la dosar. Trebuie supralegalizat sau apostilat ori, în funcție de statul emitent, poate fi scutit de orice formă de legalizare.
  • Traducere legalizată în limba română a certificatului medical constatator — Dacă traducerea o face un traducător local și o legalizează notarul public de acolo, ea trebuie apostilată sau supralegalizată. Traducerea făcută de un traducător autorizat dintr-un stat cu care România are tratat de asistență judiciară e scutită de orice altă formalitate.
  • Certificat de căsătorie românesc al părinților, în original — Normele îl cer întocmit sau transcris în registrele de căsătorie românești (art. 43 alin. (1) lit. d)). Dacă părinții poartă nume de familie diferite, se dă și declarația scrisă a amândurora despre numele pe care îl va purta copilul. (Doar dacă părinții sunt căsătoriți) cum obții acest act →
  • Act de identitate al mamei și al declarantului, în original — Actul declarantului se cere dacă nașterea nu e declarată de mamă. Documentele trebuie să fie obligatoriu în termen de valabilitate.
  • Pașaport sau act de identitate al părintelui cetățean străin, în original — Pentru cetățenii statelor din Uniunea Europeană se acceptă actul de identitate. (Doar dacă unul dintre părinți e cetățean străin)

Unde depui

La ofițerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră al României acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs nașterea (Legea 119/1996, art. 14). Calea asta e deschisă doar dacă nașterea nu a fost înregistrată la autoritățile locale ale statului de reședință. Dacă a fost înregistrată acolo, fișa oficială te trimite la înscrierea actului străin.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înregistrarea nașterii la consulat: gratuită — fișa oficială spune că serviciul se prestează cu titlu gratuit sursă →

Termen: Declararea nașterii se face în termen de 30 de zile pentru copilul născut viu. Peste acest termen, dar nu mai târziu de un an de la naștere, actul se întocmește cu aprobarea șefului misiunii diplomatice ori al oficiului consular. Aprobarea se dă la cererea scrisă a declarantului, care trebuie să arate motivele întârzierii.

Pașii

  1. Verifică întâi faptul care decide totul: dacă nașterea a fost deja înregistrată la autoritatea locală, calea asta nu ți se aplică.
  2. Cere de la unitatea medicală certificatul medical constatator al nașterii și rezolvă-i regimul de legalizare.
  3. Rezolvă căsătoria părinților dacă s-a încheiat în străinătate și nu e înscrisă în România: nașterea copilului se înregistrează după ea.
  4. Depune dosarul la consulat în cele 30 de zile de la naștere; dacă ai depășit termenul, adaugă cererea scrisă cu motivele întârzierii.
  5. Ridică actul românesc de naștere, care are codul numeric personal atribuit odată cu întocmirea lui.

⚠️ De reținut · Nașterea nu a fost declarată local — înregistrare directă la consulat, în 30 de zile

  • Fișa oficială rezervă expres calea asta cazului în care nașterea nu a fost înregistrată la autoritățile locale. În statele din Uniunea Europeană înregistrarea locală se cere, de regulă, obligatoriu — prin maternitate sau primărie. Pentru majoritatea familiilor din diasporă, drumul real e celălalt.
  • Prenumele declarat la data înregistrării nașterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte. Regula a intrat în vigoare la 2 mai 2022.
  • Aici ordinea dintre căsătorie și naștere are temei legal explicit, spre deosebire de înscrierea actului străin. Normele cer certificatul de căsătorie al părinților întocmit sau transcris în registrele românești.
  • Declarantul e cetățean străin care nu cunoaște româna, ori persoană cu handicap auditiv sau cu surdocecitate? La depunere se folosește interpret autorizat și se încheie proces-verbal.
  • Chiar și pe calea asta, actele străine folosite la dosar trebuie să aibă regimul de legalizare rezolvat. Apostilă, scutire prin tratat sau supralegalizare, după statul emitent.
  • Părinți necăsătoriți: tatăl dă declarația de recunoaștere în fața ofițerului de stare civilă (art. 43 alin. (1) lit. e) din Norme); fără ea, copilul se înregistrează doar cu filiația față de mamă.

Întrebări frecvente

Copilul născut în străinătate e cetățean român?

Da, prin naștere, dacă la naștere avea cel puțin un părinte cetățean român (Legea 21/1991, art. 5 alin. (2) lit. b)). Nu se cere, se constată. Nu există nicio cerere de cetățenie de depus pentru el, iar portalul MAE o repetă în notă pe fișa titlului de călătorie. Din 15 martie 2025, cetățenia copilului până la 14 ani se dovedește și cu certificatul lui de naștere românesc. Certificatul trebuie însoțit de actul de identitate, pașaportul, cardul ori certificatul de cetățenie al oricăruia dintre părinți, emis de autoritățile române și valabil (art. 22 alin. (2), modificat prin Legea 14/2025). Atenție la data de tăiere. Copilul născut înainte ca părintele să redobândească cetățenia nu e cetățean prin naștere. El intră pe dosarul de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Cum obține un nou-născut din diasporă cod numeric personal?

Nu separat. Codul numeric personal se atribuie la înregistrarea nașterii sau la înscrierea actului străin în registrele românești (Normele HG 255/2024, art. 153). Serviciul consular separat de atribuire a codului cere el însuși actul de naștere românesc printre actele necesare. Deci nu e o scurtătură pentru un nou-născut: el există pentru cetățenii care au deja act românesc fără cod, cazuri vechi. Direcția de dependență e importantă: codul vine din actul de naștere, nu invers. Fișa consulară spune și că misiunile nu pot elibera certificate de naștere fără atribuirea unui cod numeric personal, iar operațiunea nu se taxează suplimentar.

Poate copilul să primească document de călătorie fără act românesc de naștere?

Nu. Fișa oficială cere un cod numeric personal atribuit, înscris în certificatul de naștere sau în pașaport. Condiția e identică și la varianta temporară, deci nu există portiță. Aceeași fișă avertizează că actele de stare civilă eliberate de autoritățile străine nu sunt acceptate. Ele trebuie înscrise la serviciul de stare civilă competent sau la consulat. Ce se poate obține pe actul străin e doar titlul de călătorie, valabil pentru un singur drum spre România. Procedura, valabilitățile și taxele documentelor de călătorie sunt în ghidurile dedicate.

Se poate face carte electronică de identitate pentru un copil sub 14 ani?

În țară, da, opțional, la solicitarea ambilor părinți sau a reprezentantului legal (OUG 97/2005, art. 12^1), iar condițiile tehnice au fost îndeplinite la 2 iunie 2025, potrivit notei din forma consolidată. Cartea de identitate simplă rămâne interzisă sub 14 ani. La consulat, nu: fișa MAE se numește chiar eliberarea primei cărți de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani și operează strict de la această vârstă. Textul legii lasă deschisă și varianta consulară, de la data realizării condițiilor tehnice și fără prag de vârstă. Fișa MAE nu a fost însă actualizată, deci azi, la consulat, se poate doar de la 14 ani. Până atunci, dovada identității copilului se face cu certificatul lui de naștere (art. 13 alin. (7)).

Familia rămâne în alt stat UE — ce drepturi bănești are copilul din România?

Legea NU pune copilului de cetățean român condiția locuirii în România — condiția aceea e la art. 2 din Legea 61/1993, doar pentru copiii cetățenilor STRĂINI. Practic: întâi înscrii actul de naștere străin în registrele românești, fiindcă abia atunci copilul primește cod numeric personal, iar fără el dosarul nu pornește. Dacă familia rămâne în alt stat UE, intră coordonarea europeană: prestațiile se plătesc prioritar de statul unde muncesc părinții, alocația română nu curge în paralel, iar AJPIS poate plăti cel mult o diferență (Reg. 883/2004, art. 67-68). La dosar adaugi dovada că pentru copil nu se mai plătesc prestații familiale în statul UE din care veniți. Pașii compleți sunt în ghidul alocației de stat pentru copii.

Ce se rezolvă întâi: căsătoria părinților sau actul copilului?

Căsătoria, dacă s-a încheiat în străinătate și nu e încă înscrisă în registrele românești. Ambasada de la Dublin o spune direct: nașterea copilului se înregistrează după înscrierea căsătoriei părinților. Londra adaugă nuanța de ordine: dacă părinții s-au căsătorit înaintea nașterii, întâi actul de căsătorie; dacă s-au căsătorit după naștere, întâi actul de naștere. Iar dacă acea căsătorie s-a încheiat în alt stat decât cel al nașterii, consulatul de acolo nu o poate prelua. Dosarul pleacă la primăria ultimului domiciliu din România. Dacă soțul român nu a avut niciodată domiciliu în țară, merge la Sectorul 1 al Municipiului București.

Cât durează până iese actul românesc de naștere?

Depinde de canal, iar diferența nu e de câteva zile. Fișa consulară generică nu publică niciun termen, dar misiunile publică. Londra și Milano dau actul chiar în ziua în care preiau dosarul complet. Manchester îl trimite prin poștă, cu plic preplătit, în până la 30 de zile lucrătoare. Pe ruta din țară, fișa oficială a serviciului publică un timp mediu de 30 de zile calendaristice și un timp maxim de 90. Avantajul real al consulatului din statul nașterii nu e doar viteza. La Londra și la Milano poți depune în aceeași vizită și dosarul documentului de călătorie — un drum în loc de două.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României (calea din statul nașterii) / SPCLEP și primăriile (calea din țară) (MAE/DGEP) — econsulat.ro

Actele normative

  • LEGE nr. 21/1991 — Legea cetățeniei române — copilul născut în străinătate din unul sau ambii părinți cetățeni români este cetățean român prin naștere (art. 5 alin. (2) lit. b)); cetățenia copilului până la 14 ani se dovedește cu certificatul său de naștere românesc însoțit de actul de identitate, pașaportul, cardul ori certificatul de cetățenie al unui părinte, formă intrată în vigoare la 15 martie 2025 (art. 22 alin. (2), modificat prin Legea 14/2025) (art. 5 alin. (2) lit. b), art. 22 alin. (2), art. 23) text integral →
  • LEGE nr. 119/1996 — Legea actelor de stare civilă — actul de naștere poate fi întocmit de ofițerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră (art. 14); actele întocmite de autoritățile străine au putere doveditoare în țară numai dacă sunt înscrise în registrele românești, în 6 luni de la înregistrarea la autoritatea străină (art. 41 alin. (1) și (2)); numele se poate prelua așa cum apare în actul străin (art. 66 alin. (3)); prenumele nu poate avea mai mult de trei cuvinte (art. 15 alin. (2^1)); transcrierea se poate face și DUPĂ termen — depășirea aduce doar amenda de 100-500 lei (prescriptibilă în 2 ani), nu refuzul (art. 14, art. 15 alin. (2^1), art. 41, art. 66) text integral →
  • HG nr. 255/2024 — Normele metodologice de stare civilă, în vigoare din 29 martie 2024 în locul HG 64/2011 — cine cere înscrierea pentru un copil sub 14 ani și ce ghișeu e competent când părinții au domiciliul în străinătate (art. 99 alin. (2) și (4)); documentele din statele Uniunii Europene sunt scutite de apostilare (art. 34 lit. c)); formularele standard multilingve (art. 180); codul numeric personal se atribuie la înregistrarea nașterii (art. 153, 156, 157) (art. 34, art. 42-43, art. 98-100, art. 153-157, art. 180) text integral →
  • OUG nr. 97/2005 — Evidența, domiciliul și actele de identitate — cartea electronică de identitate se poate elibera, opțional, și înainte de 14 ani, la solicitarea ambilor părinți (art. 12^1), condițiile tehnice fiind îndeplinite la 2 iunie 2025 potrivit notei din forma consolidată (HG 231/2025, articol unic lit. b)); pentru copilul căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identității se face cu certificatul lui de naștere (art. 13 alin. (7)) (art. 12, art. 12^1, art. 13 alin. (7), art. 14 alin. (3)) text integral →
  • LEGE nr. 248/2005 — Regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate — copilul care nu a împlinit 14 ani primește document de călătorie numai la cererea ambilor părinți, a părintelui supraviețuitor, a celui căruia i-a fost încredințat ori a reprezentantului legal (art. 17 alin. (1) lit. a)); neînțelegerile dintre părinți se rezolvă în instanță (art. 17 alin. (2)) (art. 17, art. 17^1) text integral →
  • HG nr. 94/2006 — Normele de aplicare a Legii 248/2005 — dovada domiciliului în străinătate al copilului se face cu pașapoartele părinților, iar documentul copilului se eliberează cel mai devreme odată cu al lor (art. 29) (art. 29) text integral →
  • LEGE nr. 61/1993 — Alocația de stat pentru copii — art. 1 alin. (2) nu pune nicio condiție de domiciliu pentru copiii cetățeni români; condiția locuirii în România apare la art. 2 și privește doar copiii cetățenilor străini sau ai persoanelor fără cetățenie; drepturile se pot plăti și pentru perioade anterioare, dar nu mai mult de 12 luni (art. 6 alin. (5)) (art. 1, art. 2, art. 6, art. 7) text integral →
  • REGULAMENT-UE nr. 883/2004 — Coordonarea sistemelor de securitate socială — prestațiile familiale se acordă și pentru membrii familiei care au reședința în alt stat membru (art. 67), iar la cumul de drepturi are prioritate statul în care se desfășoară activitatea salariată sau independentă, celelalte state acordând cel mult diferența (art. 68) (art. 67, art. 68) text integral →

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui