Partajul bunurilor comune (moștenire sau divorț)
Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.
Cum ieși din indiviziune — la moștenire sau după divorț — prin partaj voluntar la notar sau partaj judiciar la instanță: modurile de împărțire (în natură, cu sultă sau prin vânzare la licitație), pașii din Codul de procedură civilă și taxa de timbru — jumătate din taxa obișnuită, calculată la valoarea bunurilor (OUG 80/2013). Dreptul de a cere partajul e imprescriptibil — poți cere ieșirea din coproprietate oricând, cu excepția cazului în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească (art. 669 Cod civil).
Ce fel de partaj vrei să faci?
Toate variantele, pe scurt
Partajul succesoral prin bună învoială — la notar
Acte necesare
- Certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor — Eliberat de biroul notarial care a dezbătut succesiunea — fără el nu poți dovedi cine sunt moștenitorii și ce cotă are fiecare. cum obții acest act →
- Acte de proprietate ale bunurilor din masa succesorală — Extras de carte funciară pentru imobile, titluri de proprietate, cărți de identitate ale vehiculelor etc. — tot ce dovedește ce anume se împarte.
- Act de identitate — Al fiecărui moștenitor care semnează actul.
- Procură specială autentică — Pentru moștenitorul care nu poate fi prezent personal la notar. (doar dacă un moștenitor nu poate fi prezent)
Unde depui
La orice birou notarial — nu neapărat cel care a dezbătut succesiunea. Toți moștenitorii trebuie să fie prezenți sau reprezentați prin procură specială autentică și de acord asupra felului în care se împart bunurile.
Taxe și termen
- Onorariul notarial pentru actul de partaj voluntar succesoral: Minimum 450 lei + 115 lei pentru fiecare lot. Dacă notarul calculează procentual, la valoarea cotelor pe care le primești peste cota deținută anterior, cu criteriile folosite și la vânzarea unui imobil — dar niciodată sub minimul de 450 lei + 115 lei/lot. sursă → diferă localAcestea sunt onorarii MINIMALE, stabilite prin Ordinul MJ 177/C/2024 — notarul poate cere mai mult. Cere o estimare înainte de a semna.
Termen: Nu există un termen legal — actul se semnează atunci când toți moștenitorii sunt prezenți sau reprezentați și de acord. Poate dura o singură vizită la notar sau câteva săptămâni, dacă lipsesc acte sau moștenitorii nu locuiesc în aceeași localitate.
Pașii
- Mergi cu ceilalți moștenitori la un birou notarial, cu certificatul de moștenitor și actele de proprietate ale bunurilor din masa succesorală.
- Stabiliți împreună, cu notarul, cine primește ce bun — în natură, cu sau fără sultă.
- Semnează actul de partaj — dacă printre bunuri sunt imobile, actul trebuie autentificat, altfel e nul.
- Plătește onorariul notarial, calculat la valoarea cotelor pe care le primești peste cota deținută anterior.
- Dacă partajul cuprinde imobile, cere notarului să trimită actul la cartea funciară — abia din momentul înscrierii se produc efectele juridice ale partajului asupra lor.
⚠️ De reținut · Partajul succesoral prin bună învoială — la notar
- Dacă printre moștenitori sunt minori, persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă sau persoane dispărute, partajul voluntar tot se poate face — dar numai cu respectarea regulilor de protecție a acestor persoane, ceea ce înseamnă, de regulă, și încuviințarea instanței de tutelă.
- Dreptul de a cere partajul e imprescriptibil — poți cere ieșirea din indiviziune oricând, chiar la ani de la deces, chiar dacă un testament ar prevedea altfel.
- Pentru imobile, nu ești proprietar exclusiv din ziua semnării actului, ci abia din ziua în care actul e înscris în cartea funciară.
- Dacă nu ajungeți la un acord, oricare moștenitor poate cere oricând partajul judiciar — nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune.
Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.
Partajul succesoral prin instanță — moștenitorii nu se înțeleg
Acte necesare
- Cererea de partaj (cerere de chemare în judecată) — Trebuie să arate persoanele între care are loc partajul, titlul pe baza căruia îl ceri, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde se află și cine le deține sau le administrează.
- Certificat de moștenitor sau dovada calității de moștenitor
- Acte de proprietate ale bunurilor din masa succesorală
- Dovada plății taxei judiciare de timbru
Unde depui
La judecătorie — cererile de împărțeală judiciară și cele în materie de moștenire sunt de competența judecătoriei, indiferent de valoarea masei partajabile (art. 94 pct. 1 lit. j) și j^1) CPC). Teritorial, competența e exclusivă a judecătoriei ultimului domiciliu al defunctului (art. 118 alin. (1) pct. 2 CPC).
Taxe și termen
- Taxa judiciară de timbru: Jumătate din taxa calculată la valoare potrivit baremului general — de la 8% până la valoarea de 500 lei până la 1% peste 250.000 lei — aplicată la valoarea masei partajabile, pentru partajul propriu-zis. Dacă ceri mai multe capete în aceeași acțiune (stabilirea bunurilor, creanțele dintre coproprietari, partajul propriu-zis), plătești o singură taxă, calculată la valoarea cea mai mare dintre ele. O cerere separată, doar despre calitatea de coproprietar sau de moștenitor, se taxează fix, cu 50 de lei de fiecare. sursă → diferă localDepinde direct de valoarea bunurilor din masa partajabilă — cere un calcul de la instanță sau de la un avocat înainte de a depune cererea.
- Onorariul avocatului: Opțional — reprezentarea prin avocat nu e obligatorie la partaj, dar recomandată pentru un dosar cu mai multe bunuri sau coproprietari. Se negociază liber. diferă localCere oferte de la mai mulți avocați.
Termen: Fără termen legal fix. Dosarul trece, de regulă, prin cel puțin o încheiere de admitere în principiu — după care se poate dispune o expertiză pentru formarea loturilor — și se încheie cu hotărârea de partaj. Durata reală depinde de numărul de bunuri, dacă e nevoie de expertiză și de instanță.
Pașii
- Depune cererea de partaj la instanța competentă, cu toate bunurile, valoarea lor și persoanele implicate arătate expres.
- La primul termen, dă declarație în fața instanței despre fiecare bun — unde se află, cât valorează, dacă recunoști ce spun ceilalți.
- Dacă ajungeți la o înțelegere pe parcurs, instanța hotărăște potrivit ei — chiar și parțial, doar pentru unele bunuri.
- Dacă nu vă înțelegeți, instanța stabilește printr-o încheiere bunurile, cotele fiecăruia și, dacă e nevoie, dispune o expertiză pentru formarea loturilor.
- Instanța atribuie loturile — în natură, cu sau fără sultă — sau, dacă niciun coproprietar nu cere atribuirea unui bun, dispune vânzarea lui, prin bună învoială sau prin executor judecătoresc.
- Primești hotărârea de partaj — are efect constitutiv și, odată rămasă definitivă, e titlu executoriu, chiar dacă n-ai cerut expres predarea bunului.
⚠️ De reținut · Partajul succesoral prin instanță — moștenitorii nu se înțeleg
- Hotărârea de partaj e supusă numai apelului — iar felul în care instanța a format și a atribuit loturile nu poate fi contestat separat pe calea recursului.
- Dacă instanța dispune vânzarea unui bun prin executor judecătoresc, termenul de licitație e de maximum 30 de zile pentru bunuri mobile și 60 de zile pentru imobile, de la primirea încheierii.
- Ai la dispoziție 10 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii ca să ceri executarea ei, dacă vreun coproprietar refuză să predea bunurile atribuite.
- Dreptul de a cere partajul e imprescriptibil — nu se stinge prin trecerea timpului, oricât de vechi ar fi indiviziunea.
Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.
Partajul bunurilor comune prin bună învoială — la notar, după divorț
Acte necesare
- Certificatul de divorț sau hotărârea de divorț rămasă definitivă — Dovedește regimul matrimonial încheiat definitiv și cotele care revin fiecăruia. Poți face partajul la notar și mai devreme — chiar în timpul comunității de bunuri, deci și în timpul procesului de divorț, prin bună învoială (art. 358 Cod civil) — dar dacă aștepți actul de divorț, notarul îl folosește ca reper pentru data încetării regimului matrimonial (introducerea cererii de divorț, nu rămânerea definitivă a hotărârii — art. 385 Cod civil).
- Acte de proprietate ale bunurilor comune — Extras de carte funciară pentru imobile, titluri de proprietate, cărți de identitate ale vehiculelor etc.
- Act de identitate — Al fiecărui fost soț.
Unde depui
La orice birou notarial. Amândoi foștii soți trebuie să fie prezenți sau reprezentați prin procură specială autentică și de acord asupra felului în care se împart bunurile.
Taxe și termen
- Onorariul notarial pentru actul de partaj voluntar: Se calculează la valoarea cotelor pe care le primești peste cota pe care o aveai deja — după aceleași criterii ca la vânzarea unui imobil, dacă printre bunuri sunt imobile, sau 0,35% din valoare, dacă împărțiți doar bunuri mobile. sursă → diferă localOnorarii MINIMALE, stabilite prin Ordinul MJ 177/C/2024 — notarul poate cere mai mult. Cere o estimare înainte de a semna.
Termen: Nu există un termen legal — actul se semnează atunci când amândoi foștii soți sunt prezenți sau reprezentați și de acord.
Pașii
- Regimul comunității de bunuri încetează între voi de la data la care ați introdus cererea de divorț — nu de la rămânerea definitivă a hotărârii; până la partaj, rămâneți coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune, nu coproprietari pe cote-părți.
- Mergeți împreună la un birou notarial, cu certificatul de divorț sau hotărârea definitivă (sau, dacă faceți partajul mai devreme, cu dovada introducerii cererii de divorț) și actele de proprietate ale bunurilor comune.
- Stabiliți, cu notarul, cota-parte a fiecăruia — pe baza contribuției la dobândirea bunurilor și la datoriile comune; dacă nu dovediți altfel, se prezumă că ați contribuit în mod egal.
- Semnați actul de partaj — obligatoriu în formă autentică notarială, indiferent dacă masa partajabilă cuprinde imobile sau doar bunuri mobile.
- Plătește onorariul notarial și, dacă partajul cuprinde imobile, cere înscrierea actului în cartea funciară.
⚠️ De reținut · Partajul bunurilor comune prin bună învoială — la notar, după divorț
- Poți cere partajul bunurilor comune și ca cerere accesorie, direct în dosarul de divorț, la instanță — nu ești obligat să aștepți divorțul și să mergi apoi la notar.
- Până la partaj, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune — proprietatea exclusivă a fiecăruia se naște abia din actul de partaj sau din hotărâre.
- Pentru imobile, efectele partajului se produc abia din ziua înscrierii în cartea funciară, nu din ziua semnării actului.
- Dreptul de a cere partajul nu se stinge prin trecerea timpului — poți cere ieșirea din coproprietate oricând, chiar la ani după divorț.
Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.
Partajul bunurilor comune prin instanță — foștii soți nu se înțeleg
Acte necesare
- Cererea de partaj — O poți formula fie odată cu divorțul, ca cerere accesorie în același dosar, fie separat, după ce divorțul rămâne definitiv.
- Certificatul de divorț sau hotărârea de divorț rămasă definitivă (dacă ceri partajul separat, după divorț)
- Acte de proprietate ale bunurilor comune
- Dovada plății taxei judiciare de timbru (dacă nu ești scutit)
Unde depui
Dacă ceri partajul odată cu divorțul, la instanța de divorț, ca cerere accesorie (art. 123 alin. (1) CPC). Dacă îl ceri separat, la judecătorie — cererile de împărțeală judiciară sunt de competența judecătoriei, indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 lit. j) CPC); pentru un imobil, teritorial poți depune și la judecătoria locului unde se află imobilul (art. 117 alin. (3) CPC).
Taxe și termen
- Taxa judiciară de timbru: Jumătate din taxa calculată la valoare potrivit baremului general — de la 8% până la valoarea de 500 lei până la 1% peste 250.000 lei — aplicată la valoarea masei partajabile. Dacă ceri mai multe capete în aceeași acțiune, plătești o singură taxă, calculată la valoarea cea mai mare dintre ele. sursă → diferă localDepinde direct de valoarea bunurilor comune — cere un calcul de la instanță sau de la un avocat înainte de a depune cererea.
- Scutire pentru victimele violenței în familie: Dacă ești victimă a infracțiunii de violență în familie, cererile de divorț și de partaj privind bunurile comune sunt scutite integral de taxa judiciară de timbru, atunci când sunt formulate împotriva agresorului. sursă →
- Onorariul avocatului: Opțional — reprezentarea prin avocat nu e obligatorie, dar recomandată. Se negociază liber. diferă localCere oferte de la mai mulți avocați.
Termen: Fără termen legal fix. Urmează aceeași procedură ca partajul succesoral: dacă pentru formarea loturilor sunt necesare măsurători, evaluări sau alte operațiuni, instanța dă o încheiere și poate dispune o expertiză, apoi pronunță hotărârea de partaj.
Pașii
- Decide dacă ceri partajul odată cu divorțul (cerere accesorie) sau separat, după ce divorțul e definitiv.
- Depune cererea la instanța competentă, cu toate bunurile comune, valoarea lor și locul unde se află arătate expres.
- La termen, dă declarație în fața instanței despre fiecare bun — dacă recunoști ce spune fostul soț sau fosta soție despre existența, locul și valoarea lui.
- Dacă nu vă înțelegeți, instanța stabilește printr-o încheiere bunurile și cotele fiecăruia, apoi, dacă e nevoie, dispune o expertiză pentru formarea loturilor.
- Instanța atribuie loturile — în natură, cu sau fără sultă — sau dispune vânzarea bunului, prin bună învoială sau prin executor judecătoresc, dacă nimeni nu cere atribuirea lui.
- Primești hotărârea de partaj — are efect constitutiv și, odată definitivă, e titlu executoriu.
⚠️ De reținut · Partajul bunurilor comune prin instanță — foștii soți nu se înțeleg
- Dacă ești victimă a violenței în familie, cererile de divorț și de partaj al bunurilor comune sunt scutite integral de taxa judiciară de timbru, atunci când le formulezi împotriva agresorului.
- Instanța de divorț se poate pronunța, la cerere, și asupra încetării regimului matrimonial și a partajului bunurilor comune, în același dosar — nu trebuie să deschizi un al doilea proces.
- Hotărârea de partaj e supusă numai apelului — dacă partajul s-a cerut ca accesoriu al divorțului, urmează aceeași cale de atac și același termen ca hotărârea principală de divorț, chiar dacă ataci doar soluția despre partaj.
- Dreptul de a cere partajul nu se stinge prin trecerea timpului — poți cere ieșirea din coproprietate oricând, chiar la ani după divorț.
Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.
Întrebări frecvente
Cât timp ai la dispoziție să ceri partajul?
Oricând — dreptul de a cere partajul e imprescriptibil, atât la moștenire, cât și după divorț. Nu se stinge prin trecerea timpului, iar la moștenire poți cere ieșirea din indiviziune chiar dacă există o clauză testamentară care ar prevedea altfel. Excepție: partajul poate fi suspendat prin lege, printr-o convenție (cel mult 5 ani) sau prin hotărâre judecătorească.
Cât costă un partaj la notar?
Onorariul notarial minim pentru partajul voluntar succesoral e de 450 lei + 115 lei pentru fiecare lot. În rest, onorariul se calculează la valoarea cotelor pe care le primești peste cota deținută anterior — cu criteriile de la vânzarea unui imobil, dacă în masa partajabilă sunt și imobile, sau 0,35% din valoare, dacă împarți doar bunuri mobile. Sunt onorarii MINIMALE, stabilite prin ordin al ministrului justiției — notarul poate cere mai mult, deci cere o estimare înainte.
Cât costă un partaj în instanță?
Taxa judiciară de timbru la partajul judiciar e jumătate din taxa obișnuită, calculată la valoare — de la 8% până la valoarea de 500 lei, până la 1% peste 250.000 lei — aplicată la valoarea masei partajabile. Dacă ceri mai multe capete în același dosar, plătești o singură taxă, la valoarea cea mai mare dintre ele. O cerere separată doar despre calitatea de coproprietar sau moștenitor se taxează fix, cu 50 de lei. Victimele violenței în familie sunt scutite integral, la cererile de divorț și de partaj al bunurilor comune.
Pot cere partajul bunurilor comune odată cu divorțul?
Da. Instanța de divorț se poate pronunța, la cerere, și asupra încetării regimului matrimonial și a partajului bunurilor comune, în același dosar, ca cerere accesorie divorțului. Dacă preferi varianta amiabilă, la notar, o poți face și separat, oricând după ce divorțul rămâne definitiv.
Ce se întâmplă dacă nu ne înțelegem la partaj?
Oricare coproprietar — moștenitor sau fost soț — poate cere partajul judiciar. Instanța stabilește bunurile, cotele fiecăruia și, dacă e nevoie, dispune o expertiză pentru formarea loturilor. Împarte bunurile în natură, cu sau fără sultă; dacă niciun coproprietar nu cere atribuirea unui bun, instanța dispune vânzarea lui, prin bună învoială sau prin executor judecătoresc, la licitație publică.
De când sunt efectiv ale mele bunurile primite prin partaj?
Pentru bunuri mobile și sume de bani, din ziua actului de partaj (la partajul voluntar) sau din ziua rămânerii definitive a hotărârii (la partajul judiciar). Pentru imobile, abia din ziua în care actul autentic sau hotărârea judecătorească e înscrisă în cartea funciară — nu din ziua semnării sau a pronunțării.
Cadrul legal și sursele
Instituția competentă
Notarul public — pentru partajul voluntar, prin bună învoială; instanța judecătorească — pentru partajul judiciar, atunci când coproprietarii nu se înțeleg (Notar / Instanță) — uniuneanotarilor.ro
- Instanța judecătorească — Judecă partajul atunci când coproprietarii nu se înțeleg — hotărârea de partaj are efect constitutiv și, odată definitivă, e titlu executoriu
- Executorul judecătoresc — Efectuează vânzarea la licitație a unui bun, dacă instanța dispune astfel și niciun coproprietar nu cere atribuirea lui
- Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) — Înscrie în cartea funciară actul de partaj sau hotărârea judecătorească — abia atunci se produc efectele juridice ale partajului asupra imobilelor
- Avocatul — Reprezentare opțională în partajul judiciar — onorariul se negociază liber, nu e stabilit prin lege
Contact
Actele normative
- LEGE nr. 287/2009 — Codul civil, republicat — regulile generale ale partajului (Cartea III, Titlul II, Capitolul IV): dreptul de a cere partajul oricând, imprescriptibil (art. 669), felurile partajului — bună învoială sau hotărâre judecătorească (art. 670) — și modurile de împărțire: în natură, cu atribuire prin sultă sau prin vânzare la licitație (art. 676); lichidarea regimului comunității de bunuri a soților (art. 355-357); partajul succesoral, supus acelorași reguli generale (art. 1.143-1.144). Formă consolidată verificată la 11 septembrie 2026 (121 note de modificare pe pagina consolidată). (art. 355-357, 669-686, 1.143-1.144) text integral →
- LEGE nr. 134/2010 — Codul de procedură civilă, republicat — procedura specială a partajului judiciar (art. 980-996): cuprinsul cererii, rolul activ al instanței, formarea și atribuirea loturilor, vânzarea bunului prin bună învoială sau prin executor judecătoresc, hotărârea de partaj; partajul ca cerere accesorie a divorțului (art. 919). Formă consolidată verificată la 11 septembrie 2026 (179 note de modificare). (art. 919, 980-996) text integral →
- OUG nr. 80/2013 — Ordonanța de urgență privind taxele judiciare de timbru — taxa la partajul judiciar: jumătate din taxa calculată la valoare potrivit baremului general (art. 3 alin. (1)), aplicată la valoarea masei partajabile (art. 5). (art. 3, 5) text integral →
- LEGE nr. 199/2025 — Legea care a introdus art. 29 alin. (6) în OUG 80/2013 — scutire de taxă judiciară de timbru pentru cererile de divorț și de partaj privind bunurile comune, când sunt formulate de victime ale violenței în familie împotriva agresorilor lor. Publicată în Monitorul Oficial nr. 1106 din 28 noiembrie 2025, în vigoare din 1 decembrie 2025. (art. unic) text integral →
- ORDIN nr. 177/C/2024 — Ordinul ministrului justiției privind onorariile MINIMALE ale notarilor publici — Normele-anexă stabilesc onorariul pentru actele de partaj voluntar, succesoral sau nu, cu sau fără sultă. (art. 13; anexa nr. 1 pct. 8; anexa nr. 2 pct. III) text integral →
Surse oficiale consultate
- Codul civil (Legea 287/2009), republicat — formă consolidată la 11 septembrie 2026, Cartea III (proprietatea privată) și Cartea IV (moștenirea) — accesat 11 septembrie 2026
- Codul de procedură civilă (Legea 134/2010), republicat — formă consolidată la 11 septembrie 2026, Cartea a VI-a, Titlul V (procedura partajului judiciar) — accesat 11 septembrie 2026
- OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru — formă consolidată la 11 septembrie 2026 — accesat 11 septembrie 2026
- Normele privind tarifele de onorarii minimale ale notarilor publici, anexă la Ordinul MJ 177/C/2024 — formă consolidată la 11 septembrie 2026 — accesat 11 septembrie 2026
Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.