toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Divorțul — primărie, notar sau instanță

Doar la ghișeu✓ Verificat la 27 august 2026 · dgep.mai.gov.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Care cale ți-e deschisă și cât costă. Trei căi, nu una: ofițerul de stare civilă, notarul public sau judecătoria. Ghidul îți spune care ți-e deschisă, cât costă și ce se schimbă dacă aveți copii minori. Plus regula care s-a inversat la 3 mai 2026. Dacă nu declari ce nume vrei, îl păstrezi pe cel din căsnicie.

Pasul 1 din cel mult 4

Vreți amândoi să divorțați?

Prima despărțire a drumurilor. Atenție, aici ghidul te trimite la instanță doar dacă lipsește ACORDUL DE A DIVORȚA. Dacă sunteți de acord să divorțați, dar vă certați pe bunuri, calea primăriei sau a notarului rămâne DESCHISĂ: art. 376 alin. (6) din Codul civil trimite în instanță doar „alte efecte ale divorțului asupra cărora soții nu se înțeleg”, nu desfacerea însăși. Partajul se poate face separat, mai târziu. Fără acordul amândurora, primăria și notarul sunt închise din start — ele pot doar constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților. Trei temeiuri se obțin numai în instanță. Divorțul din culpă. Cel cerut după o separare în fapt de cel puțin 2 ani. Cel cerut pentru starea de sănătate.

Toate variantele, pe scurt

La primărie, prin ofițerul de stare civilă — dacă nu aveți copii minori împreună

Acte necesare

  • Cerere de divorț, semnată de amândoi în fața ofițerului de stare civilă — Se face în scris, se depune și se semnează personal de fiecare dintre voi. Art. 186 alin. (1) din Normele HG 255/2024 și art. 376 alin. (1) din Codul civil. Pe această cale nu există depunere prin mandatar.
  • Declarațiile pe propria răspundere, cuprinse chiar în cerere — Fiecare declară patru lucruri, potrivit art. 186 alin. (2) din Norme. Că e de acord cu desfacerea. Că nu are copii minori împreună cu celălalt soț. Că nu beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială. Că nu a mai cerut altei autorități desfacerea. Alin. (3) adaugă două declarații comune: adresa ultimei locuințe comune și numele pe care fiecare îl va purta după divorț.
  • Certificat de naștere și certificat de căsătorie, în original — Normele HG 255/2024 le cer în original doar în situația de la art. 33 alin. (7). Lista s-a scurtat mult față de cea din 2011. Sursele colectate nu reproduc textul acelui articol, deci întreabă la ghișeu dacă e cazul tău. Separat, la finalizare ofițerul reține certificatul de căsătorie emis de autoritățile române, ca să îl anuleze — art. 192 alin. (1). (Doar în situația prevăzută la art. 33 alin. (7) din Norme) cum obții acest act →
  • Document de identitate, în original — Art. 187 alin. (1) lit. b) din Norme îl cere în original în cazurile de la alin. (7) și (8). Ia-l oricum cu tine: fără el nu se verifică identitatea și nu se dovedește domiciliul comun.
  • Dovada achitării taxei de divorț administrativ — Art. 187 alin. (1) lit. c) din Norme o cere expres, alături de celelalte documente. Plătește-o înainte de a te așeza la ghișeu.

Unde depui

La SPCLEP sau, după caz, la primăria care are în păstrare actul de căsătorie ori pe raza căreia se află ultima locuință comună. Sunt două variante, nu una — art. 186 alin. (1) din Normele HG 255/2024. Alegeți-o pe cea la care ajungeți amândoi de două ori: o dată la depunere, o dată la declarația de stăruință. Adresa ultimei locuințe comune se declară pe propria răspundere chiar în cerere. V-ați căsătorit în străinătate, iar actul a fost transcris în registrele române? Calea rămâne deschisă, dacă ultima locuință comună a fost în România. Așa spune art. 184 alin. (2) din Norme.

Taxe și termen

  • Taxa pentru procedura de divorț pe cale administrativă: 500 lei, potrivit art. 486 alin. (4) din Codul fiscal. Consiliul local o poate majora cu cel mult 50% din această valoare, deci până la 750 lei. Taxa se face venit la bugetul local. Nu e o cifră fixă la ghișeu: art. 491 din același cod o supune indexării anuale făcute de consiliul local. sursă → diferă localSuma finală o stabilește consiliul local, prin hotărâre: majorarea de până la 50% peste cuantumul din Codul fiscal, plus indexarea anuală de la art. 491. Caut-o pe site-ul primăriei tale, la taxele și impozitele locale, înainte de a merge la ghișeu.
  • Eliberarea certificatului de divorț la primărie: de verificat la ghișeu. Normele de stare civilă nu prevăd o taxă separată pentru eliberarea certificatului, dar nici nu declară eliberarea fără plată. Sursele colectate nu conțin o cifră pentru acest pas. sursă →

Termen: Ofițerul înregistrează cererea în ziua în care o primește și vă acordă 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii. Așa spune art. 189 din Normele HG 255/2024. La expirare vă prezentați amândoi și dați declarația de stăruință. Aici e regula pe care nu o scrie aproape nimeni. De la expirarea celor 30 de zile mai aveți încă până la 30 de zile calendaristice. În ele depuneți împreună acea declarație. Altfel dosarul se clasează, prin referat. Temeiul e art. 191 alin. (1). Fereastra a doua e nouă. În Metodologia din 2011, abrogată la 24 septembrie 2025, ea nu exista. Cât durează până primiți certificatul nu se poate spune: Normele nu prevăd niciun termen pentru înmânarea lui.

Pașii

  1. Verificați întâi dacă aveți împreună vreun copil minor. Dacă da, calea aceasta e închisă și mergeți la notar sau în instanță.
  2. Alegeți ghișeul: primăria care are actul de căsătorie sau cea a ultimei locuințe comune.
  3. Plătiți taxa de procedură și păstrați dovada. Ofițerul o cere odată cu cererea.
  4. Mergeți amândoi și semnați cererea în fața ofițerului. Nu se poate prin împuternicit.
  5. Scrieți fiecare, în cerere, ce nume veți purta după divorț. Nu lăsați rubrica goală.
  6. Numărați 30 de zile calendaristice de la data depunerii cererii.
  7. Reveniți amândoi și dați declarația de stăruință. Mai aveți încă până la 30 de zile calendaristice de la expirarea primului termen.
  8. Primiți certificatul de divorț în două exemplare originale, pe bază de semnătură. Puteți cere și un certificat electronic, semnat și cu cod de verificare.
  9. Mergeți fiecare la SPCLEP pentru actul de identitate, dacă vă schimbați numele. Vezi ghidul de carte de identitate.

⚠️ De reținut · La primărie, prin ofițerul de stare civilă — dacă nu aveți copii minori împreună

  • Un singur copil minor comun închide această cale. Contează copiii din căsătorie, cei din afara ei și cei adoptați. Art. 375 alin. (1) din Codul civil și art. 184 alin. (1) din Norme.
  • Normele scriu că soții nu trebuie să aibă copii minori împreună, iar declarația din cerere spune împreună cu celălalt soț. Codul civil nu folosește cuvântul împreună. Dacă unul dintre voi are un copil minor cu altcineva, spuneți-i ofițerului situația exactă înainte de a plăti taxa.
  • Numele după divorț: regula s-a inversat la 3 mai 2026. Art. 383 alin. (2) din Codul civil, în forma dată de Legea 57/2026, spune că, dacă nu alegeți, fiecare păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Până la 2 mai 2026 inclusiv era exact pe dos: fără înțelegere, reveneai la numele dinaintea căsătoriei. Multe modele de cerere și multe pagini de primărie încă spun varianta veche.
  • Fiecare alege singur ce nume poartă. Art. 383 alin. (1) spune acum că fiecare dintre soți poate alege, iar instanța doar ia act. Acordul celuilalt nu mai e cerut.
  • Dezacordul asupra numelui nu mai poate bloca divorțul. Legea 57/2026 a scos numele din lista acordurilor obligatorii de la art. 375 alin. (2). Și a șters din art. 376 alin. (5) motivul de respingere care privea numele.
  • Nașterea unui copil înainte de finalizarea procedurii clasează dosarul. Art. 191 alin. (2) lit. c) din Norme. Tot acolo, la lit. b) și d): clasare și dacă unul dintre voi ajunge sub consiliere judiciară ori tutelă specială, sau dacă unul decedează.
  • Împotriva refuzului ofițerului nu există cale de atac. Art. 378 alin. (2) din Codul civil vă trimite direct în instanță. Alin. (3) păstrează separat o acțiune în despăgubiri pentru refuz abuziv.
  • Două acte oficiale spun altceva despre respingere. Codul civil, art. 376 alin. (5), cere ofițerului o dispoziție de respingere. Normele HG 255/2024, la art. 196, prevăd un referat aprobat de primar și un răspuns către voi. Sintagma dispoziție de respingere nu apare deloc în Norme. Cereți în scris actul prin care vi s-a respins cererea, oricum s-ar numi el.
  • Sursa pe care o copiază aproape toate paginile de primărie despre divorțul administrativ e moartă. Metodologia aprobată prin HG 64/2011 a fost abrogată de HG 255/2024. Abrogarea nu s-a produs la publicare. Art. 8 din HG 255/2024, rescris de HG 232/2025, o leagă de data din art. 2 alin. (4^3) al Legii 119/1996, adică 24 septembrie 2025. Până atunci art. 6 ținea vechea metodologie în viață.
  • Trei reguli care încă circulă vin din acel act abrogat. Termenul de cinci zile lucrătoare pentru înmânarea certificatului. Anularea cărții de identitate la ghișeul de stare civilă. Termenul de 15 zile pentru noul act de identitate NU e o regulă moartă — e în vigoare, la art. 19 alin. (2) lit. b) din OUG 97/2005: ai obligația să ceri un act nou „în termen de 15 zile de la producerea” schimbării numelui. Ce a dispărut e vechiul termen pentru preschimbarea actului. Niciuna nu se mai regăsește în normele de stare civilă în vigoare.
  • Ce se întâmplă cu actul tău de identitate după divorț nu e acoperit de sursele acestui ghid. Obligația vine din legislația evidenței persoanelor, care nu a fost verificată aici. Aceasta e o lacună declarată, nu o afirmație. Întreabă la SPCLEP și vezi ghidul de carte de identitate.
  • Data desfacerii e spusă în două feluri. Art. 382 alin. (3) din Codul civil o leagă de data eliberării certificatului de divorț. Art. 192 alin. (2) din Norme o leagă de data la care se alocă numărul din Registrul unic al certificatelor de divorț. Cereți să vedeți data trecută pe certificat.
  • Certificatul de căsătorie nu se mai eliberează fără mențiuni. După divorț se eliberează numai cu mențiunile corespunzătoare. Art. 51 alin. (2) din Legea 119/1996 și art. 167 alin. (2) din Norme. Condiția motivelor întemeiate venea din actul abrogat și nu mai există.
  • Regimul matrimonial încetează la data introducerii cererii de divorț, nu la data certificatului. Art. 385 din Codul civil, aplicabil și divorțului de la art. 375.
  • Mențiunea de divorț se înscrie din oficiu pe actul de căsătorie și pe actele de naștere ale amândurora. Art. 48 din Legea 119/1996 și art. 123 din Norme.
  • Pe certificatul de divorț nu se scriu motivele divorțului și nici culpa. Art. 194 din Norme.
  • Dacă v-ați răzgândit, oricare dintre voi poate renunța. Completați o declarație în acest sens și dosarul se clasează. Art. 190 alin. (2) și art. 191 alin. (2) lit. a) din Norme.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

La notarul public, fără copii minori — mai scump decât primăria, dar mai flexibil

Acte necesare

  • Cerere de divorț, semnată personal sau prin mandatar, în fața notarului — Art. 270 alin. (1) din Regulamentul Legii 36/1995. Cererea cuprinde declarația că nu aveți copii minori și învoiala asupra numelui pe care îl va purta fiecare după divorț — alin. (2). Cererea primește un număr de înregistrare unic la nivel național, din Registrul național de evidență a certificatelor de divorț.
  • Certificat de căsătorie emis de autoritățile române, în original — Se prezintă la depunere, notarul face o copie legalizată și o anexează la cerere. Originalul se reține până la eliberarea certificatului de divorț. Art. 270 alin. (3) și (4). Lipsa originalului la depunere e motiv de respingere, art. 277 lit. h). cum obții acest act →
  • Fotocopii de pe certificatele de naștere ale soților — Art. 270 alin. (3) din Regulament. Fotocopii, nu originale.
  • Fotocopii de pe actele de identitate ale soților — Art. 270 alin. (3) din Regulament. Din ele se dovedește, când se poate, ultima locuință comună — art. 268.
  • Declarație autentică pe propria răspundere despre ultima locuință comună — Necesară doar când din actele de identitate nu rezultă domiciliul comun sau reședința comună. Art. 268 din Regulament. Declarația se consemnează în cererea de divorț și în încheierea de admitere. (Doar dacă actele de identitate nu dovedesc ultima locuință comună)
  • Procură autentică, dacă unul dintre voi nu poate veni la depunere — Art. 376 alin. (2) din Codul civil permite depunerea cererii prin mandatar cu procură autentică — dar numai la notar, nu și la primărie. Atenție la pasul următor: alin. (3) cere ca, la expirarea termenului, soții să se prezinte personal. (Doar dacă unul dintre soți nu poate fi prezent la depunerea cererii)

Unde depui

Nu contează notarul, ci zona. E competent orice birou notarial din circumscripția judecătoriei unde s-a încheiat căsătoria. Sau din cea a ultimei locuințe comune. La București, circumscripția Tribunalului. Așa spune art. 267 alin. (1) din Regulament. Notarul verifică întâi competența teritorială. Dacă insistați să înregistrați cererea cu încălcarea ei, o înregistrează și o respinge prin încheiere — alin. (2). Dacă sunt competente mai multe birouri, câștigă cel care a înregistrat primul cererea în registrul național, potrivit alin. (5).

Taxe și termen

  • Onorariul notarial pentru soluționarea cererii de divorț fără copii minori: 750 lei, onorariu minimal, potrivit anexei nr. 1 pct. 26.1 din Normele aprobate prin Ordinul 177/C/2024. Este un minim, nu un maxim. Sintagma onorariu maxim nu apare în Norme. Nerespectarea onorariilor minimale e abatere disciplinară, art. 8. sursă →
  • Încheierea de respingere a cererii de divorț: onorariu stabilit liber între notar și tine — art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. c) din Normele de onorarii. Se plătește și când cererea nu e admisă. sursă →
  • Actul de lichidare între foștii soți: onorariu stabilit liber între notar și tine — art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. b) din Normele de onorarii. Împărțirea bunurilor e un act separat de divorț. sursă →

Termen: Termen de reflecție de 30 de zile, acordat la înregistrarea cererii. Art. 376 alin. (1) din Codul civil și art. 271 alin. (3) din Regulament. Atenție de unde pornește: notarul înregistrează cererea abia după ce a verificat competența și după ce a fost plătit onorariul — art. 271 alin. (1). La expirare vă prezentați amândoi. Dacă nu vă prezentați și nu ați cerut amânarea, notarul respinge cererea prin încheiere, potrivit alin. (4). Sancțiunea e alta decât la primărie, unde dosarul se clasează. Cât durează eliberarea certificatului după admitere nu se poate spune: în art. 274, care reglementează eliberarea, nu apare nici cuvântul termen, nici cuvântul zile.

Pașii

  1. Stabiliți zona: circumscripția judecătoriei unde v-ați căsătorit sau unde ați locuit ultima oară împreună.
  2. Sunați la un birou notarial din acea zonă și întrebați totalul de plată, nu doar onorariul de divorț.
  3. Plătiți onorariul. Termenul de reflecție nu începe până nu e plătit.
  4. Depuneți cererea și prezentați originalul certificatului de căsătorie. Notarul îl reține până la final.
  5. Scrieți fiecare în cerere ce nume veți purta după divorț. Declarați-o expres, chiar dacă legea nu mai cere acordul celuilalt.
  6. Numărați 30 de zile de la înregistrarea cererii.
  7. Prezentați-vă amândoi la termen. Dacă unul nu poate ajunge, cereți amânarea înainte de termen, în scris.
  8. Primiți certificatul de divorț. Se întocmește în șase exemplare originale, câte unul pentru fiecare dintre voi.
  9. Notarul trimite de îndată o copie certificată la primăria locului căsătoriei, pentru mențiune. Nu trebuie să o duceți voi.

⚠️ De reținut · La notarul public, fără copii minori — mai scump decât primăria, dar mai flexibil

  • Regulamentul notarial contrazice acum Codul civil pe tema numelui. Art. 271 alin. (5) și art. 277 lit. g) și n) prevăd respingerea cererii dacă soții nu se înțeleg asupra numelui de familie. Codul civil nu mai prevede acest motiv din 3 mai 2026, iar art. 383 dă fiecăruia dreptul să aleagă singur. Regulamentul e un ordin de ministru, deci act inferior legii — dar biroul notarial poate încă folosi formularul vechi.
  • Varianta sigură, cât timp contradicția e vie: scrieți fiecare, expres, în cerere, ce nume veți purta. Așa nu depindeți nici de regula supletivă, nici de formularul biroului. Dacă totuși vi se respinge cererea pe acest motiv, aveți două ieșiri: primăria, dacă nu aveți copii minori împreună, sau instanța.
  • Tăcerea are acum alt efect. Dacă nu alegeți, art. 383 alin. (2) din Codul civil spune că fiecare păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Înainte de 3 mai 2026 tăcerea vă întorcea la numele dinaintea căsătoriei.
  • Regulamentul folosește o instituție desființată. Art. 277 lit. b) vorbește despre soțul pus sub interdicție. Codul civil, după Legea 140/2022, spune consiliere judiciară sau tutelă specială. Normele de stare civilă au fost actualizate, Regulamentul notarial nu.
  • Onorariile din anexă sunt minimale, nu totalul de plată. Actul de lichidare între foștii soți are onorariu stabilit liber. La fel încheierea de respingere. Cereți devizul complet înainte de a depune.
  • Normele de onorarii nu spun dacă sumele fixe din anexă includ taxa pe valoarea adăugată. Singura mențiune despre această taxă privește baza de calcul a onorariilor procentuale. Ghidul nu poate afirma nici că includ, nici că nu. Întreabă notarul cât e totalul de plată.
  • Depunerea prin mandatar e o excepție care privește doar depunerea. Art. 376 alin. (2) din Codul civil o permite la notar. Alin. (3) cere însă ca, la expirarea termenului, soții să se prezinte personal. Sursele colectate nu prevăd expres stăruința prin mandatar.
  • Notarul verifică întâi dacă legea aplicabilă divorțului vostru este legea română. Art. 138 alin. (2) din Legea 36/1995. Verificarea se face înainte de cea de competență teritorială.
  • Lista motivelor de respingere e lungă și e la art. 277 din Regulament. Printre ele: lipsa originalului certificatului de căsătorie, refuzul de a semna personal, neprezentarea la termen, retragerea cererii, împăcarea.
  • Certificatul de divorț face dovada numelui pe care fiecare îl va purta. Art. 276 alin. (1) din Regulament. Verificați numele pe el înainte de a pleca din birou.
  • Dacă numele nu a fost stabilit atunci, există mecanismul declarației ulterioare. Certificatul de căsătorie se eliberează cu mențiunea de divorț, în care se consemnează și numele stabilit prin declarație ulterioară. Anexa 20 la Normele HG 255/2024, pct. 2.1.6.2.
  • Dacă vreți un al treilea nume, nu unul dintre cele două, e altă procedură: schimbarea numelui pe cale administrativă. Legea 119/1996, art. 41^1, enumeră cazurile. Ca să purtați numele din căsătorie pentru un nume comun cu copiii, e nevoie de consimțământul fostului soț. Se dă în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă. Vezi lit. f).
  • Data desfacerii căsătoriei e data eliberării certificatului de divorț. Art. 382 alin. (3) din Codul civil.
  • Regimul matrimonial încetează mai devreme: la data introducerii cererii de divorț. Art. 385 din Codul civil.
  • Împotriva refuzului notarului nu există cale de atac. Art. 378 alin. (2) din Codul civil vă trimite în instanță. Alin. (3) păstrează separat o acțiune în despăgubiri pentru refuz abuziv.

Aveți copii minori împreună: primăria e închisă, notarul e deschis dacă vă înțelegeți pe patru puncte

Acte necesare

  • Cerere de divorț, cu declarația despre copiii minori — Art. 270 alin. (2) din Regulament cere ca cererea să cuprindă declarația că aveți copii minori și acordul de principiu al ambilor părinți cu privire la ei.
  • Proiectul acordului părinților despre copii — Trebuie să acopere toate cele patru puncte din art. 375 alin. (2) din Codul civil. Exercitarea autorității părintești de către ambii părinți. Locuința copiilor după divorț. Modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare copil. Contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională. Notarul îl atașează sesizării către autoritatea competentă, potrivit art. 272 din Regulament.
  • Raport de anchetă socială — Se depune la dosarul cauzei, potrivit art. 272 din Regulament. Notarul sesizează autoritatea competentă, pe care Regulamentul nu o numește. Raportul poate răsturna acordul vostru. Dacă din el rezultă că exercitarea în comun a autorității părintești nu e în interesul copilului, se aplică art. 376 alin. (5) din Codul civil. La fel dacă locuința copiilor nu e în interesul lui.
  • Certificat de căsătorie emis de autoritățile române, în original — Se prezintă la depunere, se face copie legalizată, iar originalul se reține până la eliberarea certificatului de divorț. Art. 270 alin. (3) și (4). cum obții acest act →
  • Fotocopii de pe actele de identitate ale soților și ale copiilor minori — Art. 270 alin. (3) din Regulament le enumeră expres.
  • Fotocopii de pe certificatele de naștere ale soților — Art. 270 alin. (3) din Regulament.

Unde depui

Doar la notar public — ofițerul de stare civilă nu poate constata desfacerea căsătoriei când aveți copii minori împreună. Art. 375 alin. (1) din Codul civil îi închide calea, iar alin. (2) o deschide notarului. Competența teritorială e aceeași. E competent orice notar din circumscripția judecătoriei unde s-a încheiat căsătoria. Sau din cea a ultimei locuințe comune. La București, circumscripția Tribunalului. Art. 267 alin. (1) din Regulament. Dacă nu vă înțelegeți pe toate cele patru puncte, drumul e instanța.

Taxe și termen

  • Onorariul notarial pentru soluționarea cererii de divorț cu copii minori: 1.200 lei, onorariu minimal, potrivit anexei nr. 1 pct. 26.2 din Normele aprobate prin Ordinul 177/C/2024. Este un minim, nu un maxim, și nu acoperă acordul parental. sursă →
  • Acordul parental, autentificat de notar: onorariu stabilit liber între notar și tine — art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. a) din Normele de onorarii. Nu are cuantum în anexă și nu intră în onorariul de divorț. Fără acest act notarul nu poate admite cererea, deci întreabă cât costă din prima zi. sursă →
  • Încheierea de respingere a cererii de divorț: onorariu stabilit liber între notar și tine — art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. c) din Normele de onorarii. Se plătește și când cererea nu e admisă. sursă →
  • Actul de lichidare între foștii soți: onorariu stabilit liber între notar și tine — art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. b) din Normele de onorarii. Împărțirea bunurilor e un act separat de divorț. sursă →

Termen: Termen de reflecție de 30 de zile, acordat la înregistrarea cererii. Art. 376 alin. (1) din Codul civil și art. 271 alin. (3) din Regulament. Termenul curge după verificarea competenței și după plata onorariului — art. 271 alin. (1). La expirare vă prezentați amândoi. Dacă nu vă prezentați și nu ați cerut amânarea, cererea se respinge prin încheiere, potrivit alin. (4). Sursele colectate nu prevăd un termen în care se întocmește raportul de anchetă socială. Nici un termen pentru eliberarea certificatului după admitere: art. 274 nu conține cuvintele termen sau zile.

Pașii

  1. Scrieți întâi acordul despre copii, pe toate cele patru puncte. Fără el notarul nu poate admite cererea.
  2. Cereți notarului devizul complet: onorariul de divorț, onorariul acordului parental și, dacă e cazul, actul de lichidare.
  3. Plătiți onorariul și depuneți cererea, cu originalul certificatului de căsătorie.
  4. Așteptați ancheta socială. Notarul sesizează autoritatea competentă și atașează proiectul acordului vostru.
  5. Numărați 30 de zile de la înregistrarea cererii.
  6. Prezentați-vă amândoi la termen. Notarul autentifică acordul părinților, apoi întocmește încheierea de admitere.
  7. Primiți certificatul de divorț, în care se consemnează și mențiunile despre acordul parental.
  8. Păstrați acordul parental autentificat. E titlu executoriu, deci se pune direct în executare dacă nu e respectat.

⚠️ De reținut · Aveți copii minori împreună: primăria e închisă, notarul e deschis dacă vă înțelegeți pe patru puncte

  • Cele patru acorduri sunt cumulative. Dacă lipsește unul singur, calea notarială se închide. Art. 375 alin. (2) din Codul civil le enumeră pe toate patru.
  • Ancheta socială poate răsturna înțelegerea voastră. Dacă din raport rezultă că exercitarea în comun a autorității părintești sau locuința copiilor nu sunt în interesul copilului, se aplică art. 376 alin. (5). Adică respingere și îndrumare către instanță.
  • Onorariul minimal pentru divorțul cu copii minori nu e costul total. Acordul parental, actul fără de care notarul nu poate admite cererea, are onorariu stabilit liber, în afara anexei. La fel actul de lichidare între foștii soți. Cereți devizul din prima zi.
  • Ce a tăiat Legea 57/2026 din art. 375 alin. (2): mențiunea despre numele de familie. Până la 2 mai 2026 inclusiv, numele era pe lista acordurilor obligatorii. Acum nu mai e, iar dezacordul asupra lui nu mai poate bloca divorțul.
  • Regulamentul notarial nu a fost pus de acord cu legea. Art. 271 alin. (5) și art. 277 lit. n) prevăd încă respingerea când soții nu se înțeleg asupra numelui. Sunt texte din 2013, dintr-un ordin de ministru. Varianta sigură rămâne să declarați expres, în cerere, ce nume veți purta.
  • Textul nou al art. 376 alin. (5) are o inconsecvență vizibilă. Trimite și ofițerul de stare civilă în ipoteza de la art. 375 alin. (2), adică în cazul cu copii minori. Dar acel caz e rezervat exclusiv notarului, prin art. 375 alin. (1). Ofițerul nu ajunge niciodată acolo.
  • Acordul parental autentificat de notar este titlu executoriu. Art. 138 alin. (5) din Legea 36/1995. Nu mai aveți nevoie de o hotărâre judecătorească pentru a-l pune în executare.
  • După divorț autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel. Art. 397 din Codul civil. Exercitarea de un singur părinte se dispune de instanță, pentru motive întemeiate, potrivit art. 398.
  • Nu confundați cele două căi. Instanța poate pronunța divorțul prin acord indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă aveți copii minori — art. 374 alin. (1). Condițiile pentru notar sunt la art. 375 și sunt mai strânse.
  • Contribuția părinților se stabilește prin hotărârea de divorț, când mergeți în instanță. Art. 402 din Codul civil. Regulile de calcul sunt în titlul V al Codului civil, despre obligația de întreținere, care nu face obiectul acestui ghid.
  • Data desfacerii căsătoriei e data eliberării certificatului de divorț. Art. 382 alin. (3) din Codul civil.
  • Împotriva refuzului notarului nu există cale de atac, potrivit art. 378 alin. (2). Rămâne instanța, plus o acțiune separată în despăgubiri pentru refuz abuziv, la alin. (3).

În instanță: când unul nu e de acord, când e culpă sau când vă certați pe copii ori pe bunuri

Acte necesare

  • Cerere de divorț adresată judecătoriei — Pe lângă ce cere legea pentru orice cerere de chemare în judecată, cuprinde numele copiilor minori ai celor doi soți ori adoptați de ei. Dacă nu sunt copii minori, se menționează expres această împrejurare. Art. 916 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. Când cererea se întemeiază pe acordul părților, o semnează ambii soți sau un mandatar comun, cu procură specială autentică — art. 930 alin. (1).
  • Copie a certificatului de căsătorie — Art. 916 alin. (3) din Codul de procedură civilă. cum obții acest act →
  • Copii ale certificatelor de naștere ale copiilor minori — Art. 916 alin. (3) din Codul de procedură civilă. (Doar dacă aveți copii minori)
  • Dovada achitării taxei judiciare de timbru — Cuantumul depinde de temeiul cererii. Art. 15 din OUG 80/2013 fixează o sumă pentru divorțul întemeiat pe acord, culpă sau separare în fapt. Și alta, mai mică, pentru cel întemeiat pe starea de sănătate.
  • Înțelegerea rezultată din mediere — Se poate alătura cererii, potrivit art. 916 alin. (4). Poate privi desfacerea căsătoriei și, după caz, rezolvarea aspectelor accesorii divorțului. (Doar dacă ați trecut printr-o mediere)
  • Probele pe care vă întemeiați cererea — Necesare când cereți divorțul din culpă. Art. 379 alin. (1) din Codul civil cere instanței să stabilească culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei. (Doar la divorțul din culpă sau după separarea în fapt)

Unde depui

La judecătoria în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Art. 915 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Dacă nu ați avut locuință comună, sau dacă niciunul nu mai locuiește acolo, competența trece la judecătoria locuinței pârâtului. Dacă pârâtul nu locuiește în țară, iar instanțele române sunt competente internațional, e judecătoria locuinței reclamantului. Dacă niciunul nu locuiește în țară, puteți conveni expres orice judecătorie din România. În lipsa acordului, competența revine Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului București, potrivit alin. (2). Dacă ați ales deja primăria sau notarul, secțiunea despre divorțul prin acordul soților din Codul de procedură civilă nu vi se aplică — art. 929.

Taxe și termen

  • Taxa judiciară de timbru pentru cererea de divorț: 200 lei pentru divorțul întemeiat pe art. 373 lit. a)-c) din Codul civil, adică pe acord, pe motive temeinice sau pe separarea în fapt de cel puțin 2 ani. Temeiul: art. 15 lit. a) din OUG 80/2013. sursă →
  • Taxa judiciară de timbru când cererea se întemeiază pe starea de sănătate: 50 lei pentru divorțul întemeiat pe art. 373 lit. d) din Codul civil. Temeiul: art. 15 lit. b) din OUG 80/2013. sursă →
  • Cererile despre copii, depuse odată cu divorțul: partajul NU e fără taxă: OUG 80/2013, art. 5 alin. (1), îl taxează cu jumătate din taxa calculată la VALOAREA bunurilor, potrivit art. 3 alin. (1) — deci depinde de cât valorează ce împărțiți. Cererile despre copii sunt însă fără taxă separată. Art. 15 lit. d) din OUG 80/2013 taxează cu 20 lei fiecare doar cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț. Cererile despre obligația legală de întreținere sunt scutite de taxă, potrivit art. 29 lit. c). sursă →
  • Cererea de despăgubiri sau de prestație compensatorie: 50 lei, potrivit art. 15 lit. c) din OUG 80/2013. sursă →

Termen: Sursele colectate nu prevăd un termen în care instanța trebuie să soluționeze cererea de divorț. Ce prevăd este ce se întâmplă la final. Când divorțul se pronunță pe acordul soților, hotărârea e definitivă — art. 931 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă. Când soții nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, hotărârea e definitivă numai în ceea ce privește divorțul. Căsătoria e desfăcută din ziua în care hotărârea a rămas definitivă, potrivit art. 382 alin. (1) din Codul civil. La cererea întemeiată pe acord, instanța fixează termen în camera de consiliu, după ce verifică existența consimțământului — art. 930 alin. (3).

Pașii

  1. Stabiliți temeiul: acordul amândurora, motive temeinice cu culpă, separarea în fapt de cel puțin 2 ani sau starea de sănătate. Art. 373 din Codul civil le enumeră pe toate patru.
  2. Aflați judecătoria competentă, urmând cascada din art. 915. Începeți de la ultima locuință comună.
  3. Scrieți cererea. Treceți numele copiilor minori sau, dacă nu aveți, menționați expres acest lucru.
  4. Plătiți taxa judiciară de timbru și atașați dovada.
  5. Prezentați-vă în persoană la termene. Legea cere înfățișarea personală în fața instanțelor de fond, cu excepții limitate.
  6. Așteptați-vă ca instanța să încerce împăcarea la fiecare înfățișare. Este obligată să o facă.
  7. Dacă aveți copii minori, instanța se pronunță asupra lor chiar dacă nu ați cerut-o. La fel asupra numelui pe care îl veți purta.
  8. După ce hotărârea rămâne definitivă, nu trebuie să o duceți nicăieri. Instanța o trimite din oficiu la starea civilă.

⚠️ De reținut · În instanță: când unul nu e de acord, când e culpă sau când vă certați pe copii ori pe bunuri

  • DACĂ EȘTI VICTIMĂ A VIOLENȚEI ÎN FAMILIE, nu plătești taxă deloc. OUG 80/2013, art. 29 alin. (6), introdus prin Legea 199/2025 și în vigoare din 1 decembrie 2025: sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru cererile de divorț ȘI de partaj privind bunurile comune, formulate de victimele infracțiunii de violență în familie împotriva agresorilor lor. Scutirea acoperă ambele cereri, nu doar divorțul.
  • Trei temeiuri se pot obține numai în instanță. Divorțul din culpă. Divorțul cerut după o separare în fapt de cel puțin 2 ani. Divorțul cerut de soțul a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei. Art. 373 lit. b), c) și d) din Codul civil. Art. 375, care deschide calea primăriei și a notarului, acoperă numai acordul.
  • Separarea în fapt de cel puțin 2 ani are un preț ascuns. Divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului reclamant. Excepția: pârâtul se declară de acord cu divorțul, caz în care nu se face nicio mențiune despre culpă. Art. 379 alin. (2) din Codul civil.
  • Dacă din probe rezultă că numai reclamantul e vinovat, iar pârâtul nu a formulat cerere reconvențională, cererea se respinge ca neîntemeiată. Art. 934 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu excepția prevăzută la art. 935.
  • Instanța poate pronunța divorțul din culpa amândurora, chiar dacă numai unul a cerut-o. Art. 934 alin. (2).
  • Consecința culpei exclusive nu e doar simbolică. Soțul împotriva căruia s-a pronunțat divorțul pierde drepturile pe care legea sau convențiile încheiate anterior cu terții i le atribuie. Art. 384 alin. (1) și (2) din Codul civil. Alin. (3): pierderea nu operează la culpă comună și nici la divorțul prin acord.
  • În fața instanțelor de fond vă înfățișați în persoană. Excepțiile sunt enumerate la art. 921 alin. (1): executarea unei pedepse privative de libertate, o boală gravă, tutela specială, reședința în străinătate sau o altă situație asemănătoare. Atunci vă puteți înfățișa prin avocat, mandatar, tutore ori curator.
  • Instanța încearcă împăcarea la fiecare înfățișare și e obligată să asculte copilul minor. Art. 921 alin. (2) și (3).
  • Dacă vă împăcați, primiți taxa de timbru înapoi. Instanța ia act de împăcare și dispune închiderea dosarului prin hotărâre definitivă, cu restituirea taxelor. Art. 925 alin. (1). Puteți formula ulterior o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare, folosindu-vă și de faptele vechi.
  • Când aveți copii minori, instanța se pronunță din oficiu asupra autorității părintești, a locuinței copiilor și a contribuției părinților. Chiar dacă nimeni nu a cerut-o. Art. 919 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
  • Instanța se pronunță din oficiu și asupra numelui pe care îl veți purta după divorț. Art. 919 alin. (3). Regula de fond s-a schimbat la 3 mai 2026: dacă nu alegeți, fiecare păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Art. 383 alin. (2) din Codul civil, în forma dată de Legea 57/2026.
  • Fiecare alege singur ce nume poartă, iar instanța doar ia act de această manifestare de voință. Art. 383 alin. (1). Vechea cerință a unei înțelegeri între soți, sau a unei încuviințări a instanței pentru motive temeinice, a dispărut.
  • Regimul matrimonial încetează la data introducerii cererii de divorț. Oricare dintre voi, sau amândoi, puteți cere instanței să constate că el a încetat de la data separației în fapt. Art. 385 alin. (1) și (2) din Codul civil.
  • Hotărârea definitivă se trimite din oficiu la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria. Și la Registrul național al regimurilor matrimoniale. Iar dacă unul dintre soți a fost profesionist, la registrul comerțului. Art. 928 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
  • Cererile despre partajul bunurilor și despre despăgubiri sunt accesorii divorțului și pot fi soluționate în același dosar. Art. 919 alin. (1) le enumeră. Dacă nu vă învoiți asupra lor, instanța administrează probe, iar judecata poate continua după divorț.
  • Instanța poate pronunța divorțul prin acord indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă aveți copii minori. Art. 374 alin. (1) din Codul civil. Este textul despre divorțul pronunțat de instanță, nu o regulă valabilă la primărie sau la notar.

Unul dintre soți beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială: rămâne doar instanța

Acte necesare

  • Cerere de divorț adresată judecătoriei — Cuprinde numele copiilor minori ai celor doi soți ori adoptați de ei, iar dacă nu sunt copii minori se menționează expres acest lucru. Art. 916 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
  • Copie a certificatului de căsătorie — Art. 916 alin. (3) din Codul de procedură civilă. cum obții acest act →
  • Dovada achitării taxei judiciare de timbru — Cuantumul depinde de temeiul cererii, potrivit art. 15 din OUG 80/2013.
  • Actul din care rezultă tutela specială sau consilierea judiciară — Legea îl leagă de două consecințe procesuale. Prima: soțul în cauză se poate înfățișa prin tutore ori curator, potrivit art. 921 alin. (1). A doua: soții nu pot stabili singuri modalitățile cererilor accesorii, potrivit art. 930 alin. (2).

Unde depui

Numai la judecătoria competentă potrivit art. 915 din Codul de procedură civilă. Începeți de la judecătoria ultimei locuințe comune și urmați cascada. Primăria și notarul sunt închise. Art. 375 alin. (3) din Codul civil interzice divorțul prin acordul soților în acest caz. Textul acoperă atât consilierea judiciară, cât și tutela specială. Regula lovește ambele căi extrajudiciare, fiindcă amândouă se sprijină pe același articol.

Taxe și termen

  • Taxa judiciară de timbru pentru cererea de divorț: 200 lei pentru divorțul întemeiat pe art. 373 lit. a)-c) din Codul civil, adică pe acord, pe motive temeinice sau pe separarea în fapt de cel puțin 2 ani. Temeiul: art. 15 lit. a) din OUG 80/2013. sursă →
  • Taxa judiciară de timbru când cererea se întemeiază pe starea de sănătate: 50 lei pentru divorțul întemeiat pe art. 373 lit. d) din Codul civil. Temeiul: art. 15 lit. b) din OUG 80/2013. sursă →
  • Cererile despre copii, depuse odată cu divorțul: partajul NU e fără taxă: OUG 80/2013, art. 5 alin. (1), îl taxează cu jumătate din taxa calculată la VALOAREA bunurilor, potrivit art. 3 alin. (1) — deci depinde de cât valorează ce împărțiți. Cererile despre copii sunt însă fără taxă separată. Art. 15 lit. d) din OUG 80/2013 taxează cu 20 lei fiecare doar cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț. Cererile despre obligația legală de întreținere sunt scutite de taxă, potrivit art. 29 lit. c). sursă →

Termen: Sursele colectate nu prevăd un termen în care instanța trebuie să soluționeze cererea. Ce se știe este că judecata nu se poate scurta prin învoială. Art. 931 alin. (2) din Codul de procedură civilă cere instanței să administreze probele prevăzute de lege pentru cererile accesorii. La cererea părților, pronunță totuși hotărârea asupra divorțului și soluționează în același timp autoritatea părintească, locuința copiilor, contribuția părinților și numele soților după divorț. Căsătoria e desfăcută din ziua în care hotărârea a rămas definitivă, potrivit art. 382 alin. (1) din Codul civil.

Pașii

  1. Nu pierdeți timp și bani la primărie sau la notar. Legea le închide amândurora calea în acest caz.
  2. Aflați judecătoria competentă, urmând cascada din art. 915. Începeți de la ultima locuință comună.
  3. Pregătiți actul din care rezultă măsura de ocrotire. Instanța verifică cine poate reprezenta soțul în cauză.
  4. Plătiți taxa judiciară de timbru și atașați dovada la cerere.
  5. Așteptați-vă la administrarea probelor pe cererile accesorii. Instanța nu poate lua doar act de o învoială.
  6. Cereți instanței să pronunțe hotărârea asupra divorțului. Art. 931 alin. (2) o permite, chiar dacă restul continuă.

⚠️ De reținut · Unul dintre soți beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială: rămâne doar instanța

  • Terminologia s-a schimbat în 2022 și contează la ghișeu. Codul civil nu mai vorbește despre punerea sub interdicție, ci despre consiliere judiciară sau tutelă specială. Normele de stare civilă au fost actualizate: art. 186 alin. (2) lit. c) folosește formula nouă.
  • Regulamentul notarial a rămas pe formula veche. Art. 277 lit. b) prevede respingerea cererii dacă unul dintre soți este pus sub interdicție. E același caz, sub un nume desființat. Rezultatul practic e identic: notarul respinge.
  • Dacă măsura intervine în timpul procedurii administrative, dosarul se clasează. Art. 191 alin. (2) lit. b) din Normele HG 255/2024. Nu se așteaptă expirarea termenului.
  • Soții nu pot stabili singuri modalitățile cererilor accesorii în acest caz. Art. 930 alin. (2) din Codul de procedură civilă exclude expres această posibilitate.
  • Instanța administrează probele pentru cererile accesorii și le soluționează. Art. 931 alin. (2). La cererea părților, pronunță totuși o hotărâre asupra divorțului.
  • Înfățișarea se poate face prin tutore ori curator. Art. 921 alin. (1) din Codul de procedură civilă include tutela specială printre situațiile care scutesc de prezența personală.
  • Numele după divorț urmează aceeași regulă nouă, din 3 mai 2026. Dacă nu se alege, fiecare păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Art. 383 alin. (2) din Codul civil, în forma dată de Legea 57/2026. Instanța se pronunță asupra numelui din oficiu, potrivit art. 919 alin. (3).
  • Sursele colectate nu explică cine exprimă opțiunea privind numele pentru soțul aflat sub tutelă specială. Este o lacună declarată, nu o afirmație. Întrebați avocatul sau instanța.

Unul dintre voi e în străinătate: ce cale rămâne deschisă și ce nu se poate face prin împuternicit

Acte necesare

  • Procură autentică pentru depunerea cererii la notar — Art. 376 alin. (2) din Codul civil permite depunerea cererii de divorț la notar și prin mandatar cu procură autentică. E o excepție expresă de la regula depunerii de către soți împreună. La primărie excepția nu există. (Doar pe calea notarială)
  • Procură specială autentică pentru mandatarul comun, în instanță — La divorțul întemeiat pe acordul părților, cererea se semnează de ambii soți sau de un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul e avocat, el certifică semnătura soților, potrivit legii. Art. 930 alin. (1) din Codul de procedură civilă. (Doar pe calea instanței)
  • Declarație autentică pe propria răspundere despre ultima locuință comună — Necesară când din actele de identitate nu rezultă domiciliul comun sau reședința comună. Art. 268 din Regulamentul Legii 36/1995. Ultima locuință comună înseamnă ultima locuință în care ați conviețuit. Domiciliul de azi al fiecăruia nu contează pentru competență. (Doar dacă actele de identitate nu dovedesc ultima locuință comună)
  • Certificat de căsătorie emis de autoritățile române, în original — La notar se prezintă în original, se face copie legalizată, iar originalul se reține până la eliberarea certificatului de divorț. Art. 270 alin. (3) și (4) din Regulament. Dacă v-ați căsătorit în străinătate, actul trebuie transcris în registrele de stare civilă române. cum obții acest act →
  • Dovada că legea aplicabilă divorțului este legea română — Notarul verifică asta înainte de a verifica competența teritorială. Art. 138 alin. (2) din Legea 36/1995. Sursele colectate nu enumeră documentele cu care se face verificarea. (Doar pe calea notarială)

Unde depui

Depinde de ce puteți face în persoană. La primărie cererea se depune și se semnează personal de amândoi, în fața ofițerului: art. 186 alin. (1) din Normele HG 255/2024 și art. 376 alin. (1) din Codul civil. Nu există mandatar pe această cale. La notar cererea se poate depune prin mandatar cu procură autentică — art. 376 alin. (2). Notarul competent e oricare din circumscripția judecătoriei unde s-a încheiat căsătoria sau unde se află ultima locuință comună. Dacă niciunul dintre voi nu locuiește în țară și mergeți în instanță, puteți conveni expres orice judecătorie din România. În lipsa acordului, competentă e Judecătoria Sectorului 5 al Municipiului București, potrivit art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Taxe și termen

  • Onorariul notarial pentru soluționarea cererii de divorț fără copii minori: 750 lei, onorariu minimal, potrivit anexei nr. 1 pct. 26.1 din Normele aprobate prin Ordinul 177/C/2024. Este un minim, nu un maxim. Sintagma onorariu maxim nu apare în Norme. Nerespectarea onorariilor minimale e abatere disciplinară, art. 8. sursă →
  • Onorariul notarial pentru soluționarea cererii de divorț cu copii minori: 1.200 lei, onorariu minimal, potrivit anexei nr. 1 pct. 26.2 din Normele aprobate prin Ordinul 177/C/2024. Este un minim, nu un maxim, și nu acoperă acordul parental. sursă →
  • Încheierea de respingere a cererii de divorț: onorariu stabilit liber între notar și tine — art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. c) din Normele de onorarii. Se plătește și când cererea nu e admisă. sursă →
  • Taxa judiciară de timbru pentru cererea de divorț: 200 lei pentru divorțul întemeiat pe art. 373 lit. a)-c) din Codul civil, adică pe acord, pe motive temeinice sau pe separarea în fapt de cel puțin 2 ani. Temeiul: art. 15 lit. a) din OUG 80/2013. sursă →
  • Taxa pentru procedura de divorț pe cale administrativă: 500 lei, potrivit art. 486 alin. (4) din Codul fiscal. Consiliul local o poate majora cu cel mult 50% din această valoare, deci până la 750 lei. Taxa se face venit la bugetul local. Nu e o cifră fixă la ghișeu: art. 491 din același cod o supune indexării anuale făcute de consiliul local. sursă → diferă localSuma finală o stabilește consiliul local, prin hotărâre: majorarea de până la 50% peste cuantumul din Codul fiscal, plus indexarea anuală de la art. 491. Caut-o pe site-ul primăriei tale, la taxele și impozitele locale, înainte de a merge la ghișeu.

Termen: Termenul de reflecție e același: 30 de zile, potrivit art. 376 alin. (1) din Codul civil. Ce diferă e ce se întâmplă dacă nu ajungeți la termen. La notar, în lipsa unei cereri de amânare, cererea se respinge prin încheiere — art. 271 alin. (4) din Regulament. Deci cereți amânarea din timp, în scris. La primărie dosarul se clasează, dar mai aveți o fereastră. Încă până la 30 de zile calendaristice de la expirarea termenului, ca să depuneți împreună declarația de stăruință. Art. 191 alin. (1) din Normele HG 255/2024.

Pașii

  1. Verificați întâi unde a fost ultima voastră locuință comună. De ea atârnă și primăria, și notarul, și judecătoria.
  2. Dacă actele de identitate nu o dovedesc, faceți fiecare o declarație autentică pe propria răspundere.
  3. Dacă v-ați căsătorit în străinătate, transcrieți întâi actul în registrele române. Vezi ghidul de transcriere.
  4. Alegeți calea în funcție de cine poate fi prezent. Depunerea prin mandatar există doar la notar.
  5. Cereți notarului, în scris și din timp, amânarea termenului dacă unul dintre voi nu poate ajunge.
  6. Dacă mergeți în instanță și niciunul nu locuiește în țară, conveniți expres judecătoria. Altfel dosarul ajunge la Judecătoria Sectorului 5.
  7. Pregătiți procura potrivită căii alese. Autentică la notar, specială autentică pentru mandatarul comun în instanță.

⚠️ De reținut · Unul dintre voi e în străinătate: ce cale rămâne deschisă și ce nu se poate face prin împuternicit

  • Excepția mandatarului privește depunerea cererii, nu tot parcursul. Art. 376 alin. (2) din Codul civil o prevede pentru depunere, la notar. Alin. (3) cere însă ca, la expirarea termenului, soții să se prezinte personal. Sursele colectate nu prevăd expres stăruința prin mandatar.
  • La primărie nu există depunere prin împuternicit. Art. 186 alin. (1) din Norme cere semnarea personală a amândurora, în fața ofițerului.
  • Nici avocatul nu ajută la depunere. Legea 120/2026 a rescris art. 59^1 din Legea 119/1996, care enumeră cererile de stare civilă ce se pot depune prin avocat. Cererea de divorț nu e pe listă.
  • Portalul are consolidarea la zi — 6 iulie 2026 — dar ea nu e cea servită implicit la orice link: același act are mai multe consolidări, iar un link poate fi înghețat pe una veche. Linkurile din ghid duc la formele curente.
  • Căsătoria încheiată în străinătate nu vă închide calea administrativă. Art. 184 alin. (2) din Normele HG 255/2024 o deschide expres. Două condiții: actul să fie transcris în registrele române, iar ultima locuință comună să fi fost în România.
  • Ultima locuință comună înseamnă ultima locuință în care ați conviețuit, nu domiciliul de azi. Art. 268 din Regulamentul Legii 36/1995. Dovada se face cu actele de identitate, iar dacă din ele nu rezultă, prin declarație autentică pe propria răspundere a fiecăruia.
  • În instanță, reședința în străinătate e motiv legal de a nu vă înfățișa personal. Art. 921 alin. (1) din Codul de procedură civilă vă permite atunci să vă înfățișați prin avocat sau mandatar.
  • Judecătoria Sectorului 5 e ultima treaptă a cascadei, nu prima. Se ajunge acolo doar dacă nici reclamantul, nici pârâtul nu locuiesc în țară și nu ați convenit expres altă judecătorie. Art. 915 alin. (2).
  • Notarul verifică întâi dacă legea aplicabilă divorțului vostru este legea română. Art. 138 alin. (2) din Legea 36/1995. Abia apoi verifică competența teritorială.
  • Dacă insistați să înregistrați cererea la un notar necompetent, el o înregistrează și o respinge prin încheiere. Art. 267 alin. (2) din Regulament. Onorariul încheierii de respingere se stabilește liber.
  • Numele după divorț urmează regula nouă, din 3 mai 2026. Dacă nu alegeți, fiecare păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Art. 383 alin. (2) din Codul civil. Declarați-l expres în cerere, ca să nu depindeți nici de regula supletivă, nici de formularul biroului.
  • Sursele acestui ghid sunt exclusiv acte normative românești. Ele nu spun nimic despre recunoașterea certificatului de divorț în statul în care locuiți. Aceasta e o lacună declarată, nu o afirmație. Întrebați la consulat.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Întrebări frecvente

Cât costă un divorț în 2026?

Depinde de cale, iar cifrele de mai jos sunt din acte, nu de la ghișeu. La primărie: 500 lei prin art. 486 alin. (4) din Codul fiscal, cu majorare locală de cel mult 50%, deci până la 750 lei, plus indexarea anuală de la art. 491. La notar: 750 lei fără copii minori și 1.200 lei cu copii minori, dar sunt onorarii minimale, nu totalul de plată. Acordul parental și actul de lichidare între foștii soți au onorariu stabilit liber, în afara anexei. În instanță: 200 lei taxă de timbru la divorțul întemeiat pe acord, culpă sau separare în fapt. Și 50 lei la cel întemeiat pe starea de sănătate. Normele de onorarii nu spun dacă sumele fixe includ taxa pe valoarea adăugată.

Se poate divorța la primărie dacă avem copii minori?

Nu. Un singur copil minor comun închide calea administrativă. Contează copiii din căsătorie, cei din afara ei și cei adoptați. Art. 375 alin. (1) din Codul civil și art. 184 alin. (1) din Normele HG 255/2024. Notarul poate, dacă vă înțelegeți pe patru puncte. Exercitarea autorității părintești de către ambii părinți. Locuința copiilor. Legăturile personale cu părintele separat. Contribuția fiecăruia la cheltuieli. Se adaugă un raport de anchetă socială, care poate răsturna acordul vostru. Normele scriu că soții nu trebuie să aibă copii minori împreună, deci copiii pe care unul îi are cu altcineva nu intră la socoteală. Codul civil nu folosește acel cuvânt, așa că spuneți ofițerului situația exactă înainte de a plăti taxa.

Ce nume port după divorț dacă nu declar nimic?

Îl păstrezi pe cel din timpul căsătoriei. Regula s-a inversat la 3 mai 2026, prin Legea 57/2026. Art. 383 alin. (2) din Codul civil spune acum că, dacă soții nu aleg, fiecare păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Până la 2 mai 2026 inclusiv era pe dos: fără înțelegere, fiecare revenea la numele dinaintea căsătoriei. S-au mai schimbat două lucruri. Fiecare alege singur, fără acordul celuilalt, iar instanța doar ia act. Și dezacordul asupra numelui nu mai poate bloca divorțul, fiindcă a fost scos din art. 375 alin. (2) și din art. 376 alin. (5). Atenție însă: Regulamentul notarial încă prevede respingerea cererii pentru neînțelegere asupra numelui, la art. 271 alin. (5) și la art. 277 lit. g) și n). Varianta sigură e să declari expres numele în cerere.

Cât ține termenul de reflecție și ce se întâmplă dacă nu ne prezentăm?

Termenul e de 30 de zile pe ambele căi extrajudiciare, potrivit art. 376 alin. (1) din Codul civil. Sancțiunea diferă, iar aici stă supapa. La primărie termenul curge de la data depunerii cererii. De la expirarea lui mai aveți o fereastră: încă până la 30 de zile calendaristice, ca să depuneți împreună declarația de stăruință. Altfel dosarul se clasează, prin referat. Art. 189 și art. 191 alin. (1) din Normele HG 255/2024. La notar termenul curge după verificarea competenței și după plata onorariului. Dacă nu vă prezentați și nu ați cerut amânarea, cererea se respinge prin încheiere, potrivit art. 271 alin. (4) din Regulament. Deci la notar cereți amânarea din timp, în scris.

Putem divorța dacă unul dintre noi e plecat din țară?

Da, dar nu pe orice cale. La primărie cererea se depune și se semnează personal de amândoi, fără mandatar. La notar cererea se poate depune prin mandatar cu procură autentică, potrivit art. 376 alin. (2) din Codul civil. Excepția privește însă doar depunerea: alin. (3) cere ca la expirarea termenului soții să se prezinte personal. În instanță, reședința în străinătate e motiv legal de a vă înfățișa prin avocat sau mandatar, potrivit art. 921 alin. (1). Dacă niciunul nu locuiește în țară, puteți conveni expres orice judecătorie din România. În lipsa acordului, competentă e Judecătoria Sectorului 5 al Municipiului București. V-ați căsătorit în străinătate? Calea administrativă rămâne deschisă, sub două condiții. Actul să fie transcris, iar ultima locuință comună să fi fost în România.

La ce primărie sau la ce notar mergem?

La primărie aveți două variante, nu una. Primăria care are în păstrare actul de căsătorie. Sau cea pe raza căreia se află ultima locuință comună. Art. 186 alin. (1) din Normele HG 255/2024. La notar nu contează localitatea, ci zona. E competent orice birou din circumscripția judecătoriei unde s-a încheiat căsătoria. Sau din cea a ultimei locuințe comune. La București, circumscripția Tribunalului. Art. 267 alin. (1) din Regulament. Dacă sunt competente mai multe birouri, câștigă cel care a înregistrat primul cererea în registrul național. Ultima locuință comună înseamnă ultima locuință în care ați conviețuit, nu domiciliul de azi. Se dovedește cu actele de identitate sau, dacă din ele nu rezultă, prin declarație autentică pe propria răspundere.

De ce spun paginile de primărie altceva decât acest ghid?

Fiindcă multe copiază un act mort. Metodologia aprobată prin HG 64/2011 a fost abrogată de HG 255/2024, iar abrogarea nu s-a produs la publicare. Art. 8 din HG 255/2024, rescris de HG 232/2025, o leagă de data din art. 2 alin. (4^3) al Legii 119/1996, adică 24 septembrie 2025. Până atunci art. 6 ținea vechea metodologie în viață. Trei reguli din ea încă circulă. Termenul de cinci zile lucrătoare pentru înmânarea certificatului. Anularea cărții de identitate la ghișeul de stare civilă. Termenul de 15 zile pentru noul act de identitate NU e o regulă moartă — e în vigoare, la art. 19 alin. (2) lit. b) din OUG 97/2005: ai obligația să ceri un act nou „în termen de 15 zile de la producerea” schimbării numelui. Ce a dispărut e vechiul termen pentru preschimbarea actului. Niciuna nu se mai regăsește în normele în vigoare. Ce se întâmplă azi cu actul de identitate după divorț nu e acoperit de sursele acestui ghid. Obligația vine din legislația evidenței persoanelor, neverificată aici.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau serviciul de stare civilă al primăriei (SPCLEP) — dgep.mai.gov.ro

  • Notarul public — Constată desfacerea căsătoriei prin acordul soților, inclusiv când există copii minori, și autentifică acordul parental
  • Judecătoria — Pronunță divorțul când lipsește acordul, când există culpă sau când un soț beneficiază de consiliere judiciară. Tot ea judecă după respingerea cererii la ghișeu
  • Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor — Coordonează la nivel național activitatea de stare civilă și ține evidența certificatelor de divorț

Contact

  • Program: de verificat — fiecare serviciu de stare civilă și fiecare birou notarial are program propriu, afișat pe site-ul lui
  • Pagina oficială de contact →

Actele normative

  • COD nr. 287/2009 — Codul civil, republicat. Acoperă motivele de divorț și condițiile celor două căi extrajudiciare. Tot el dă termenul de reflecție, numele după divorț, data desfacerii și regimul matrimonial. Formă consolidată la 3 mai 2026. (art. 373-379, art. 382-385, art. 396-402) text integral →
  • LEGE nr. 57/2026 — Legea care a rescris, printr-un articol unic cu trei puncte, art. 375 alin. (2), art. 376 alin. (5) și art. 383 din Codul civil. Publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 30 aprilie 2026. Nu are articol de intrare în vigoare și nu are dispoziții tranzitorii, deci se aplică de la 3 mai 2026. (articol unic, pct. 1-3) text integral →
  • COD nr. 287/2009 — Codul civil în forma anterioară, consolidată la 19 decembrie 2025 — păstrat pentru comparație. Aici se vede vechiul art. 383 alin. (3), potrivit căruia, în lipsa unei înțelegeri, fiecare fost soț purta numele dinaintea căsătoriei. (art. 375 alin. (2), art. 376 alin. (5), art. 383) text integral →
  • NORMA nr. 255/2024 — Normele metodologice în materie de stare civilă, aprobate prin HG 255/2024 — norma vie pentru divorțul pe cale administrativă. Capitolul X conține toată procedura de la primărie. (art. 184-197, art. 123, art. 167 alin. (2), anexa nr. 20 pct. 2.1.6.2) text integral →
  • HG nr. 255/2024 — Hotărârea care aprobă Normele. Art. 5 o pune în vigoare la 31 martie 2024. Art. 6 ținea vechea metodologie aplicabilă, iar art. 8 leagă abrogarea ei de data din art. 2 alin. (4^3) al Legii 119/1996. Art. 7 lasă cererile depuse până la 31 martie 2024 sub legea de la data depunerii. (art. 5, art. 6, art. 7, art. 8) text integral →
  • HG nr. 232/2025 — Hotărârea care a modificat art. 6 din HG 255/2024, la 13 martie 2025 — adică exact articolul care ține de data abrogării vechii metodologii (articol unic, pct. 2)
  • NORMA nr. 64/2011 — Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin HG 64/2011 — ABROGATĂ. Sursa din care sunt copiate aproape toate paginile de primărie despre divorțul administrativ. De aici vin termenul de cinci zile lucrătoare, anularea cărții de identitate și dispoziția de respingere. (art. 164-183 (abrogate)) text integral →
  • LEGE nr. 119/1996 — Legea cu privire la actele de stare civilă, republicată. Poartă, la art. 2 alin. (4^3), data de 24 septembrie 2025, de care atârnă abrogarea vechii metodologii. Tot ea reglementează mențiunea de divorț și schimbarea numelui pe cale administrativă. (art. 2 alin. (4), (4^3) și (8^1), art. 41^1, art. 48, art. 51 alin. (2), art. 59^1) text integral →
  • LEGE nr. 120/2026 — Legea care a rescris art. 59^1 din Legea 119/1996 — lista cererilor de stare civilă care se pot depune prin avocat. Cererea de divorț nu e pe listă. Modificarea nu e încă integrată în consolidarea afișată pe portal. (articol unic) text integral →
  • LEGE nr. 36/1995 — Legea notarilor publici și a activității notariale. Dă competența notarului în procedura divorțului și soluțiile pe care le poate pronunța. Tot ea face din acordul parental un titlu executoriu (art. 138) text integral →
  • ORDIN nr. 2333/C/2013 — Regulamentul de aplicare a Legii 36/1995, aprobat prin ordin al ministrului justiției. Conține procedura notarială a divorțului și competența teritorială. Tot el dă actele cerute și lista motivelor de respingere. Formă consolidată la 25 noiembrie 2020, deci anterioară Legii 57/2026. (art. 267-278) text integral →
  • ORDIN nr. 177/C/2024 — Normele privind onorariile minimale ale notarilor publici, aprobate prin ordin al ministrului justiției. Anexa nr. 1 pct. 26 fixează onorariile minimale de divorț, iar art. 9 enumeră actele cu onorariu stabilit liber, printre care acordul parental. (art. 6 alin. (9), art. 8, art. 9 alin. (1) pct. 3, anexa nr. 1 pct. 26.1 și 26.2) text integral →
  • COD nr. 227/2015 — Codul fiscal — art. 486 alin. (4) fixează taxa pentru procedura de divorț pe cale administrativă și limita majorării locale. Art. 491 supune taxele locale indexării anuale făcute de consiliile locale. (art. 486 alin. (4), art. 491 alin. (1)) text integral →
  • OUG nr. 80/2013 — Ordonanța de urgență privind taxele judiciare de timbru. Fixează cuantumul cererii de divorț după temeiul ei. Tot ea scutește cererile privind obligația legală de întreținere (art. 15, art. 29 lit. c)) text integral →
  • COD nr. 134/2010 — Codul de procedură civilă — competența judecătoriei, cererea de divorț, prezența personală, cererile accesorii, culpa și divorțul prin acordul părților în fața instanței (art. 915-916, art. 919, art. 921, art. 925, art. 928 alin. (4), art. 929-931, art. 934) text integral →
  • LEGE nr. 140/2022 — Legea care a înlocuit, de la 18 august 2022, punerea sub interdicție cu consilierea judiciară și tutela specială. Codul civil și Normele de stare civilă folosesc terminologia nouă; Regulamentul notarial, nu.
  • LEGE nr. 268/2024 — Legea care a modificat art. 15 din OUG 80/2013, în vigoare din 3 noiembrie 2024 — cuantumurile actuale ale taxei judiciare de timbru la divorț

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui