toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Divorțul pronunțat în străinătate — recunoașterea și înscrierea în România

Parțial online✓ Verificat la 2 septembrie 2026 · dgep.mai.gov.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Ai divorțat în Italia, SUA sau Marea Britanie și vrei ca divorțul să conteze și în România? Ruta depinde de statul unde s-a pronunțat: un divorț dintr-un stat membru UE se înscrie direct, fără tribunal; unul din afara UE trece, de regulă, prin recunoaștere (exequatur) la tribunal — cu două excepții: aveai și cetățenia acelui stat, sau România are tratat de asistență judiciară cu el. Abia apoi se înscrie mențiunea pe actele tale românești — în 6 luni, altfel amendă.

Pasul 1 din cel mult 2

Unde a fost pronunțat divorțul?

De asta depinde toată ruta: un divorț dintr-un stat membru UE se înscrie direct, fără tribunal; unul din afara UE trece, de regulă, prin recunoaștere la tribunal — cu două excepții, pe care le afli la întrebarea următoare.

Toate variantele, pe scurt

Divorț pronunțat printr-o hotărâre judecătorească într-un stat membru UE

Acte necesare

  • Hotărârea de divorț definitivă, în original — Legalizată potrivit legii. Pentru documentele emise de statele membre UE «care intră sub incidența» Regulamentului (UE) 2016/1191, Normele HG 255/2024 (art. 34 lit. c)) scutesc de apostilă — condiția e a textului, iar regulamentul însuși nu ne-a fost accesibil când am verificat; dacă ți se cere totuși apostilă, întreabă temeiul. Hotărârea trebuie să fie definitivă; Viena precizează că «semnătura electronică nu este acceptată».
  • Certificatul de la art. 36 (anexa II) din Regulamentul (UE) 2019/1111 — Întreabă instanța sau autoritatea care ți-a eliberat hotărârea dacă îl poate elibera — de regulă acolo se obține. starecivila.mai.gov.ro îl trece la «alte documente» care «pot fi» cerute pentru divorțurile din statele membre — deci pe lângă hotărâre, nu în locul ei. Cere-l odată cu hotărârea: scutește ghișeul de interpretări. (Opțional — starecivila.mai.gov.ro îl trece la documentele care „pot fi” cerute pentru divorțurile din statele membre)
  • Traducerea legalizată în limba română — Scutirea de apostilă nu te scutește de traducere. Cel mai sigur: traducător autorizat din România, cu traducerea legalizată. Dacă traduci în țara unde locuiești, traducerea intră sub același regim de legalizare ca actul — Normele HG 255/2024 (art. 34) vorbesc explicit de «traducerile acestora efectuate în străinătate» —, iar misiunile au reguli proprii: Londra cere traducători de pe lista Ministerului Justiției cu specimen depus la consulat, Viena acceptă traducător austriac doar cu legalizare la notar sau tribunal austriac, Washington cere traducerea notarizată și apostilată în SUA. Întreabă misiunea înainte să plătești o traducere locală.
  • Certificatul de căsătorie — românesc sau străin, după caz — Dacă te-ai căsătorit în România sau căsătoria e deja transcrisă: certificatul românesc. Dacă te-ai căsătorit în străinătate și căsătoria n-a fost înregistrată în România, NU o transcrii întâi: o căsătorie încheiată în străinătate și desfăcută prin divorț se înregistrează numai prin mențiune pe actul tău de naștere (Norme HG 255/2024, art. 104), iar căsătoria și divorțul se înscriu în același dosar (art. 137 alin. (1); washington.mae.ro; viena.mae.ro). Prezinți certificatul sau extrasul de căsătorie străin, în original, legalizat după regimul statului (apostilă, scutire prin tratat/UE sau supralegalizare), cu traducere legalizată — extrasul multilingv nu are nevoie de traducere.
  • Certificatul de naștere românesc — Pe actul tău de naștere se înscrie mențiunea (art. 48 din Legea 119/1996; Norme, art. 104 și art. 137 alin. (1)). Viena îl cere expres; Washington cere „certificate și alte documente de stare civilă românești anterioare (naștere, căsătorii, divorțuri), după caz”; Londra cere certificatul de naștere „de tip nou” doar la divorțurile pronunțate în România.
  • Actul de identitate — Pașaport sau carte de identitate românească, valabile.
  • Declarația privind numele purtat după divorț — Se cere doar dacă din hotărârea sau certificatul străin nu reiese numele purtat după divorț ȘI cel puțin unul dintre voi și-a schimbat numele prin căsătorie (Norme HG 255/2024, art. 137 alin. (3)). Se dă autentificată la un notar public sau direct în fața ofițerului de stare civilă care primește cererea (art. 136 alin. (2) lit. c)); la consulat, la ghișeu. Numele celuilalt fost soț, cetățean român, se poartă mai departe numai cu consimțământul lui — iar misiunile diferă în ce acceptă: Viena nu primește declarația dată la un notar austriac, Londra acceptă și notar britanic cu apostilă și traducere. Dacă fostul soț nu poate da declarația, scrii asta în cerere: mențiunea se înscrie cu rubrica numelui lui necompletată, până la o declarație ulterioară (art. 137 alin. (4)-(5)). (Doar dacă actul străin nu lămurește numele purtat după divorț și numele a fost schimbat prin căsătorie)
  • Dovada adresei în circumscripția consulară — Practică de ghișeu, nu cerință din Norme (Normele spun doar că D.G.E.P. aprobă cererile depuse la misiuni — art. 135 alin. (2) lit. a)): Viena cere Meldezettel sau Aufenthaltsbescheinigung; Washington, un document cu adresa „obligatoriu aflată în jurisdicția misiunii”, pentru un divorț pronunțat tot în SUA. Dacă divorțul tău vine din alt stat decât cel unde locuiești, întreabă misiunea înainte de programare. (Doar dacă depui la misiunea diplomatică sau oficiul consular)
  • Procură specială, dacă depui prin împuternicit (Doar dacă nu depui personal)

Unde depui

În România: la orice S.P.C.L.E.P. sau primărie, de la 31 martie 2025 (art. 44 alin. (1^2) din Legea 119/1996) — dosarul pleacă electronic spre primăria care are în păstrare actul pe marginea căruia se face mențiunea. Din străinătate: la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României (misiunile cer dovada că locuiești în jurisdicția lor; dacă ai divorțat în alt stat decât cel unde locuiești, întreabă întâi misiunea), cu programare pe econsulat.ro; cererea o aprobă și o înscrie D.G.E.P., care trimite mențiunea primăriei (Norme HG 255/2024, art. 140). starecivila.mai.gov.ro anunță și depunere electronică, direct la primăria care păstrează actul, pentru cei autentificați cu certificat calificat sau cont de identificare — când am verificat, butonul de depunere nu avea link funcțional; verifică pe pagină.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înscrierea mențiunii de divorț: gratuită la consulat — scutită de taxe consulare (cglondra.mae.ro, viena.mae.ro; anexa Legii 198/2008 nu conține niciun serviciu de stare civilă); în țară, sursele verificate nu conțin o taxă pentru acest serviciu sursă → diferă localConsulatul poate încasa separat costurile de expediere, corespondență și comisioanele bancare (Legea 198/2008, anexa, nota 8) — Chicago cere, de exemplu, plic autoadresat cu taxele poștale plătite. Atenție: pagina Consulatului de la Chicago (neactualizată — citează Legea 105/1992, abrogată) enumeră totuși taxe pentru acest serviciu (taxă de cerere, taxă de eliberare a certificatului, legalizări); Londra și Viena spun explicit că e scutit — întreabă misiunea ta înainte să te prezinți. Dacă depui în țară și ți se cere o sumă, cere temeiul legal exact la ghișeu.

Termen: Termenul TĂU: 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996) — după el, amendă de la 100 la 500 lei (art. 63). Termenul instituției: sursele verificate nu conțin un termen legal unic de soluționare; Viena anunță aproximativ 180 de zile calendaristice pentru înscrierea prin consulat.

Pașii

  1. Cere instanței hotărârea definitivă și întreabă dacă îți poate elibera și certificatul de la art. 36 (anexa II) din Regulamentul (UE) 2019/1111.
  2. Verifică dacă hotărârea menționează numele purtat după divorț. Dacă nu, și numele a fost schimbat prin căsătorie, pregătește declarația (și acordul fostului soț, dacă îi porți numele).
  3. Tradu documentele la un traducător autorizat din România (traducere legalizată) — sau, dacă traduci în străinătate, după regulile misiunii unde depui.
  4. Depune, în 6 luni de la divorț, la misiunea diplomatică sau oficiul consular în a cărui circumscripție locuiești, cu programare pe econsulat.ro, sau la orice S.P.C.L.E.P./primărie din România.
  5. Ridică certificatul cu mențiunea de divorț înscrisă. Abia cu el poți actualiza cartea de identitate sau te poți recăsători.

⚠️ De reținut · Divorț pronunțat printr-o hotărâre judecătorească într-un stat membru UE

  • Ai 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996; Norme HG 255/2024, art. 135 alin. (1)). E termenul TĂU, nu al instituției: după el, contravenție cu amendă de la 100 la 500 lei (art. 63 alin. (1) lit. r) și alin. (2) din Legea 119/1996), aplicabilă timp de 2 ani de la faptă (art. 63 alin. (3)). În sursele verificate, întârzierea atrage amenda, nu respingerea cererii — depune oricum.
  • Divorțul dintr-un stat UE nu trece prin exequatur. Regulamentul (UE) 2019/1111 elimină procedura specială de recunoaștere pentru hotărârile din alte state membre. Nimeni nu te poate trimite la tribunal pentru asta.
  • Danemarca nu participă la Regulamentul (UE) 2019/1111 (e-justice.europa.eu). Ce rută urmează un divorț danez nu e lămurit de sursele verificate: art. 1.094 din Codul de procedură civilă limitează exequatur-ul la statele NEmembre UE, iar starecivila.mai.gov.ro pune «documentele emise în statele membre» la recunoașterea de plin drept, fără să excepteze Danemarca. Întreabă la S.P.C.L.E.P. sau la consulatul din Danemarca înainte să pornești vreo procedură.
  • Numerele articolelor din Regulamentul (UE) 2019/1111, în afară de art. 36 citat de starecivila.mai.gov.ro, nu sunt verificate de noi pe textul regulamentului — nu le invoca la ghișeu din memorie.
  • Scutirea de apostilă nu înseamnă scutire de traducere. Mulți solicitanți cred că „fără apostilă” înseamnă „fără nimic”.
  • Mențiunea de divorț se înscrie pe actul de căsătorie românesc și pe actele de naștere ale foștilor soți (art. 48 din Legea 119/1996). Dacă te-ai căsătorit în străinătate și căsătoria n-a fost transcrisă, căsătoria și divorțul se înregistrează numai prin mențiune pe actul tău de naștere (Norme HG 255/2024, art. 104) — nu se transcrie nimic, nici înainte, nici după.
  • Pagina starecivila.mai.gov.ro pe care se sprijină clasificarea rutelor poartă în antet «Versiune de TEST până la definitivarea cadrului normativ». Ce am scris aici din ea e confirmat și de Normele aprobate prin HG 255/2024 (art. 34, 104, 135-137) și de Legea 119/1996; unde doar pagina DEPABD spune ceva (de exemplu certificatul de la art. 36), am scris-o ca practică de ghișeu, nu ca lege.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Divorț încheiat pe cale notarială sau printr-un acord administrativ într-un stat membru UE

Acte necesare

  • Actul de divorț notarial sau administrativ (acordul certificat de notar sau de ofițerul de stare civilă din statul respectiv) — starecivila.mai.gov.ro tratează „documentele emise în statele membre” la fel, la capitolul recunoaștere de plin drept, indiferent dacă vin de la instanță sau de la notar. Regulamentul (UE) 2019/1111 are însă un regim separat pentru actele autentice și acordurile privind divorțul — articolele lui exacte nu sunt verificate de noi pe textul regulamentului, care nu ne-a fost accesibil.
  • Traducerea legalizată în limba română — Scutirea de apostilă nu te scutește de traducere. Cel mai sigur: traducător autorizat din România, cu traducerea legalizată. Dacă traduci în țara unde locuiești, traducerea intră sub același regim de legalizare ca actul — Normele HG 255/2024 (art. 34) vorbesc explicit de «traducerile acestora efectuate în străinătate» —, iar misiunile au reguli proprii: Londra cere traducători de pe lista Ministerului Justiției cu specimen depus la consulat, Viena acceptă traducător austriac doar cu legalizare la notar sau tribunal austriac, Washington cere traducerea notarizată și apostilată în SUA. Întreabă misiunea înainte să plătești o traducere locală.
  • Certificatul de căsătorie — românesc sau străin, după caz — Dacă te-ai căsătorit în România sau căsătoria e deja transcrisă: certificatul românesc. Dacă te-ai căsătorit în străinătate și căsătoria n-a fost înregistrată în România, NU o transcrii întâi: o căsătorie încheiată în străinătate și desfăcută prin divorț se înregistrează numai prin mențiune pe actul tău de naștere (Norme HG 255/2024, art. 104), iar căsătoria și divorțul se înscriu în același dosar (art. 137 alin. (1); washington.mae.ro; viena.mae.ro). Prezinți certificatul sau extrasul de căsătorie străin, în original, legalizat după regimul statului (apostilă, scutire prin tratat/UE sau supralegalizare), cu traducere legalizată — extrasul multilingv nu are nevoie de traducere.
  • Certificatul de naștere românesc — Pe actul tău de naștere se înscrie mențiunea (art. 48 din Legea 119/1996; Norme, art. 104 și art. 137 alin. (1)). Viena îl cere expres; Washington cere „certificate și alte documente de stare civilă românești anterioare (naștere, căsătorii, divorțuri), după caz”; Londra cere certificatul de naștere „de tip nou” doar la divorțurile pronunțate în România.
  • Actul de identitate
  • Declarația privind numele purtat după divorț — Se cere doar dacă din hotărârea sau certificatul străin nu reiese numele purtat după divorț ȘI cel puțin unul dintre voi și-a schimbat numele prin căsătorie (Norme HG 255/2024, art. 137 alin. (3)). Se dă autentificată la un notar public sau direct în fața ofițerului de stare civilă care primește cererea (art. 136 alin. (2) lit. c)); la consulat, la ghișeu. Numele celuilalt fost soț, cetățean român, se poartă mai departe numai cu consimțământul lui — iar misiunile diferă în ce acceptă: Viena nu primește declarația dată la un notar austriac, Londra acceptă și notar britanic cu apostilă și traducere. Dacă fostul soț nu poate da declarația, scrii asta în cerere: mențiunea se înscrie cu rubrica numelui lui necompletată, până la o declarație ulterioară (art. 137 alin. (4)-(5)). (Doar dacă actul străin nu lămurește numele purtat după divorț și numele a fost schimbat prin căsătorie)
  • Dovada adresei în circumscripția consulară — Practică de ghișeu, nu cerință din Norme (Normele spun doar că D.G.E.P. aprobă cererile depuse la misiuni — art. 135 alin. (2) lit. a)): Viena cere Meldezettel sau Aufenthaltsbescheinigung; Washington, un document cu adresa „obligatoriu aflată în jurisdicția misiunii”, pentru un divorț pronunțat tot în SUA. Dacă divorțul tău vine din alt stat decât cel unde locuiești, întreabă misiunea înainte de programare. (Doar dacă depui la misiunea diplomatică sau oficiul consular)
  • Procură specială, dacă depui prin împuternicit (Doar dacă nu depui personal)

Unde depui

În România: la orice S.P.C.L.E.P. sau primărie, de la 31 martie 2025 (art. 44 alin. (1^2) din Legea 119/1996). Din străinătate: la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României (misiunile cer dovada că locuiești în jurisdicția lor; dacă ai divorțat în alt stat decât cel unde locuiești, întreabă întâi misiunea), cu programare pe econsulat.ro; cererea o aprobă și o înscrie D.G.E.P., care trimite mențiunea primăriei (Norme HG 255/2024, art. 140). starecivila.mai.gov.ro anunță și depunere electronică, direct la primăria care păstrează actul, pentru cei autentificați cu certificat calificat sau cont de identificare — când am verificat, butonul de depunere nu avea link funcțional; verifică pe pagină. Dacă funcționarul de la ghișeu cere trecere prin tribunal pentru actul tău notarial, cere-i temeiul legal exact — sursele pe care le-am verificat susțin ruta de plin drept, nu exequatur, dar articolele regulamentului nu ne-au fost accesibile pentru confirmare completă.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înscrierea mențiunii de divorț: gratuită la consulat — scutită de taxe consulare (cglondra.mae.ro, viena.mae.ro; anexa Legii 198/2008 nu conține niciun serviciu de stare civilă); în țară, sursele verificate nu conțin o taxă pentru acest serviciu sursă → diferă localConsulatul poate încasa separat costurile de expediere, corespondență și comisioanele bancare (Legea 198/2008, anexa, nota 8) — Chicago cere, de exemplu, plic autoadresat cu taxele poștale plătite. Atenție: pagina Consulatului de la Chicago (neactualizată — citează Legea 105/1992, abrogată) enumeră totuși taxe pentru acest serviciu (taxă de cerere, taxă de eliberare a certificatului, legalizări); Londra și Viena spun explicit că e scutit — întreabă misiunea ta înainte să te prezinți. Dacă depui în țară și ți se cere o sumă, cere temeiul legal exact la ghișeu.

Termen: Termenul TĂU: 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996) — după el, amendă de la 100 la 500 lei (art. 63). Termenul instituției: sursele verificate nu conțin un termen legal unic de soluționare; Viena anunță aproximativ 180 de zile calendaristice pentru înscrierea prin consulat.

Pașii

  1. Cere notarului sau ofițerului de stare civilă din statul respectiv actul complet al divorțului, cu toate ștampilele și semnăturile lui.
  2. Întreabă dacă poate elibera un certificat conform Regulamentului (UE) 2019/1111 pentru actul tău — simplifică depunerea, dacă există.
  3. Tradu documentele la un traducător autorizat din România (traducere legalizată) — sau, dacă traduci în străinătate, după regulile misiunii unde depui.
  4. Depune, în 6 luni de la divorț, la misiunea diplomatică sau oficiul consular în a cărui circumscripție locuiești (programare pe econsulat.ro) sau la orice S.P.C.L.E.P./primărie din România.
  5. Dacă ți se cere exequatur în loc de recunoaștere directă, cere temeiul legal exact înainte să plătești o procedură suplimentară.
  6. Ridică certificatul cu mențiunea de divorț înscrisă.

⚠️ De reținut · Divorț încheiat pe cale notarială sau printr-un acord administrativ într-un stat membru UE

  • Ai 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996; Norme HG 255/2024, art. 135 alin. (1)). E termenul TĂU, nu al instituției: după el, contravenție cu amendă de la 100 la 500 lei (art. 63 alin. (1) lit. r) și alin. (2) din Legea 119/1996), aplicabilă timp de 2 ani de la faptă (art. 63 alin. (3)). În sursele verificate, întârzierea atrage amenda, nu respingerea cererii — depune oricum.
  • Regimul actelor autentice și al acordurilor privind divorțul din Regulamentul (UE) 2019/1111 e menționat de e-justice.europa.eu, dar articolele lui exacte nu sunt verificate de noi pe textul regulamentului. Nu cita un număr de articol din memorie la ghișeu; dacă ți se cere altceva decât la o hotărâre judecătorească, cere temeiul.
  • Practic, starecivila.mai.gov.ro tratează la fel toate „documentele emise în statele membre” la capitolul recunoaștere de plin drept, indiferent dacă vin de la instanță sau de la notar. Asta susține că poți depune pe aceeași rută ca la hotărârea judecătorească — dar dacă ghișeul cere altceva, cere temeiul legal exact și, dacă e nevoie, consultă un avocat specializat în drept internațional privat.
  • Danemarca nu participă la Regulamentul (UE) 2019/1111 — pentru un divorț danez, citește atenționarea din ramura hotărârilor judecătorești: ruta nu e lămurită de sursele verificate.
  • Scutirea de apostilă nu înseamnă scutire de traducere.
  • Mențiunea de divorț se înscrie pe actul de căsătorie românesc și pe actele de naștere ale foștilor soți (art. 48 din Legea 119/1996). Dacă te-ai căsătorit în străinătate și căsătoria n-a fost transcrisă, căsătoria și divorțul se înregistrează numai prin mențiune pe actul tău de naștere (Norme HG 255/2024, art. 104) — nu se transcrie nimic, nici înainte, nici după.
  • Pagina starecivila.mai.gov.ro pe care se sprijină clasificarea rutelor poartă în antet «Versiune de TEST până la definitivarea cadrului normativ». Ce am scris aici din ea e confirmat și de Normele aprobate prin HG 255/2024 (art. 34, 104, 135-137) și de Legea 119/1996; unde doar pagina DEPABD spune ceva (de exemplu certificatul de la art. 36), am scris-o ca practică de ghișeu, nu ca lege.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Divorț dintr-un stat din afara UE — recunoaștere de plin drept, fără tribunal

Acte necesare

  • Hotărârea sau actul de divorț străin, în original, legalizat potrivit legii — Regimul de legalizare, după stat: apostilă pentru statele semnatare ale Convenției de la Haga din 1961; scutire totală de orice formalitate pentru statele cu tratat de asistență judiciară cu România; supralegalizare pentru restul (Norme HG 255/2024, art. 34). Același regim se aplică traducerii, dacă o faci în străinătate.
  • Traducerea legalizată în limba română — Scutirea de apostilă nu te scutește de traducere. Cel mai sigur: traducător autorizat din România, cu traducerea legalizată. Dacă traduci în țara unde locuiești, traducerea intră sub același regim de legalizare ca actul — Normele HG 255/2024 (art. 34) vorbesc explicit de «traducerile acestora efectuate în străinătate» —, iar misiunile au reguli proprii: Londra cere traducători de pe lista Ministerului Justiției cu specimen depus la consulat, Viena acceptă traducător austriac doar cu legalizare la notar sau tribunal austriac, Washington cere traducerea notarizată și apostilată în SUA. Întreabă misiunea înainte să plătești o traducere locală.
  • Certificatul de căsătorie — românesc sau străin, după caz — Dacă te-ai căsătorit în România sau căsătoria e deja transcrisă: certificatul românesc. Dacă te-ai căsătorit în străinătate și căsătoria n-a fost înregistrată în România, NU o transcrii întâi: o căsătorie încheiată în străinătate și desfăcută prin divorț se înregistrează numai prin mențiune pe actul tău de naștere (Norme HG 255/2024, art. 104), iar căsătoria și divorțul se înscriu în același dosar (art. 137 alin. (1); washington.mae.ro; viena.mae.ro). Prezinți certificatul sau extrasul de căsătorie străin, în original, legalizat după regimul statului (apostilă, scutire prin tratat/UE sau supralegalizare), cu traducere legalizată — extrasul multilingv nu are nevoie de traducere.
  • Certificatul de naștere românesc — Pe actul tău de naștere se înscrie mențiunea (art. 48 din Legea 119/1996; Norme, art. 104 și art. 137 alin. (1)). Viena îl cere expres; Washington cere „certificate și alte documente de stare civilă românești anterioare (naștere, căsătorii, divorțuri), după caz”; Londra cere certificatul de naștere „de tip nou” doar la divorțurile pronunțate în România.
  • Actul de identitate
  • Declarația privind numele purtat după divorț — Se cere doar dacă din hotărârea sau certificatul străin nu reiese numele purtat după divorț ȘI cel puțin unul dintre voi și-a schimbat numele prin căsătorie (Norme HG 255/2024, art. 137 alin. (3)). Se dă autentificată la un notar public sau direct în fața ofițerului de stare civilă care primește cererea (art. 136 alin. (2) lit. c)); la consulat, la ghișeu. Numele celuilalt fost soț, cetățean român, se poartă mai departe numai cu consimțământul lui — iar misiunile diferă în ce acceptă: Viena nu primește declarația dată la un notar austriac, Londra acceptă și notar britanic cu apostilă și traducere. Dacă fostul soț nu poate da declarația, scrii asta în cerere: mențiunea se înscrie cu rubrica numelui lui necompletată, până la o declarație ulterioară (art. 137 alin. (4)-(5)). (Doar dacă actul străin nu lămurește numele purtat după divorț și numele a fost schimbat prin căsătorie)
  • Dovada adresei în circumscripția consulară — Practică de ghișeu, nu cerință din Norme (Normele spun doar că D.G.E.P. aprobă cererile depuse la misiuni — art. 135 alin. (2) lit. a)): Viena cere Meldezettel sau Aufenthaltsbescheinigung; Washington, un document cu adresa „obligatoriu aflată în jurisdicția misiunii”, pentru un divorț pronunțat tot în SUA. Dacă divorțul tău vine din alt stat decât cel unde locuiești, întreabă misiunea înainte de programare. (Doar dacă depui la misiunea diplomatică sau oficiul consular)
  • Procură specială, dacă depui prin împuternicit (Doar dacă nu depui personal)

Unde depui

În România: la orice S.P.C.L.E.P. sau primărie (art. 44 alin. (1^2) din Legea 119/1996), cu aprobarea șefului serviciului județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. — fără nicio trecere prin tribunal (art. 1.095 din Codul de procedură civilă; starecivila.mai.gov.ro, secțiunea despre hotărârile recunoscute de plin drept). Din străinătate: la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României (misiunile cer dovada că locuiești în jurisdicția lor; dacă ai divorțat în alt stat decât cel unde locuiești, întreabă întâi misiunea), cu programare pe econsulat.ro; cererea o aprobă și o înscrie D.G.E.P., care trimite mențiunea primăriei (Norme HG 255/2024, art. 140). starecivila.mai.gov.ro anunță și depunere electronică, direct la primăria care păstrează actul, pentru cei autentificați cu certificat calificat sau cont de identificare — când am verificat, butonul de depunere nu avea link funcțional; verifică pe pagină.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Înscrierea mențiunii de divorț: gratuită la consulat — scutită de taxe consulare (cglondra.mae.ro, viena.mae.ro; anexa Legii 198/2008 nu conține niciun serviciu de stare civilă); în țară, sursele verificate nu conțin o taxă pentru acest serviciu sursă → diferă localConsulatul poate încasa separat costurile de expediere, corespondență și comisioanele bancare (Legea 198/2008, anexa, nota 8) — Chicago cere, de exemplu, plic autoadresat cu taxele poștale plătite. Atenție: pagina Consulatului de la Chicago (neactualizată — citează Legea 105/1992, abrogată) enumeră totuși taxe pentru acest serviciu (taxă de cerere, taxă de eliberare a certificatului, legalizări); Londra și Viena spun explicit că e scutit — întreabă misiunea ta înainte să te prezinți. Dacă depui în țară și ți se cere o sumă, cere temeiul legal exact la ghișeu.

Termen: Termenul TĂU: 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996) — după el, amendă de la 100 la 500 lei (art. 63). Termenul instituției: sursele verificate nu conțin un termen legal unic de soluționare; ruta ocolește tribunalul, dar nu avem o cifră comparativă între cele două rute.

Pașii

  1. Verifică exact ce cetățenie aveai la data pronunțării divorțului și dacă România are tratat de asistență judiciară cu statul respectiv — de asta depinde toată ruta.
  2. Legalizează hotărârea potrivit statului unde ai divorțat: apostilă, scutire prin tratat sau supralegalizare.
  3. Tradu documentele la un traducător autorizat din România (traducere legalizată) — sau, dacă traduci în străinătate, cu legalizarea cerută de misiune.
  4. Depune, în 6 luni de la divorț, la orice S.P.C.L.E.P./primărie din România sau la misiunea diplomatică/oficiul consular în a cărui circumscripție locuiești.
  5. Ridică certificatul cu mențiunea de divorț înscrisă.

⚠️ De reținut · Divorț dintr-un stat din afara UE — recunoaștere de plin drept, fără tribunal

  • Ai 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996; Norme HG 255/2024, art. 135 alin. (1)). E termenul TĂU, nu al instituției: după el, contravenție cu amendă de la 100 la 500 lei (art. 63 alin. (1) lit. r) și alin. (2) din Legea 119/1996), aplicabilă timp de 2 ani de la faptă (art. 63 alin. (3)). În sursele verificate, întârzierea atrage amenda, nu respingerea cererii — depune oricum.
  • La ghișeu, starecivila.mai.gov.ro recunoaște de plin drept trei categorii: documentele din statele membre UE, cele din statele cu tratat, convenție sau acord de asistență judiciară cu România, și cele din state terțe dacă la data pronunțării erai și cetățean al statului respectiv. Art. 1.095 din Codul de procedură civilă e mai larg: recunoaște de plin drept hotărârile care se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate, dar și pe cele pronunțate într-un stat terț și recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă, pronunțate în baza legii aplicabile potrivit dreptului internațional privat român — cu condițiile ca hotărârea să nu fie contrară ordinii publice de drept internațional privat român și să fi fost respectat dreptul la apărare. Aceste ipoteze suplimentare nu apar pe pagina DEPABD: dacă te bazezi pe ele, așteaptă-te să ți se ceară hotărârea tribunalului și consultă un avocat. Simpla reședință sau domiciliul în acel stat nu intră în nicio categorie.
  • Statele cu care România are tratat, convenție sau acord de asistență judiciară intră tot aici, indiferent de cetățenie. Lista tratatelor nu a fost verificată de noi în acest ghid — întreabă la S.P.C.L.E.P. sau la consulat dacă statul tău e pe listă.
  • Dacă nu te încadrezi la niciuna dintre situațiile de mai sus, treci pe ruta cu tribunal (cealaltă ramură a acestui ghid) — exequatur-ul rămâne calea sigură.
  • Marea Britanie: Consulatul General de la Londra spune că pentru hotărârile de dinainte de Brexit e nevoie de dovada cetățeniei britanice la data divorțului (altfel, recunoaștere la tribunal), iar pentru cele de după Brexit trimite direct la Cartea a VII-a a Codului de procedură civilă și la tribunalul de ultim domiciliu. Art. 1.095 nu face nicio distincție după dată: dacă aveai cetățenia britanică la data unui divorț de după Brexit, poți invoca recunoașterea de plin drept la ghișeu — dar așteaptă-te ca practica consulară să-ți ceară tribunalul.
  • Mențiunea de divorț se înscrie pe actul de căsătorie românesc și pe actele de naștere ale foștilor soți (art. 48 din Legea 119/1996). Dacă te-ai căsătorit în străinătate și căsătoria n-a fost transcrisă, căsătoria și divorțul se înregistrează numai prin mențiune pe actul tău de naștere (Norme HG 255/2024, art. 104) — nu se transcrie nimic, nici înainte, nici după.
  • Pagina starecivila.mai.gov.ro pe care se sprijină clasificarea rutelor poartă în antet «Versiune de TEST până la definitivarea cadrului normativ». Ce am scris aici din ea e confirmat și de Normele aprobate prin HG 255/2024 (art. 34, 104, 135-137) și de Legea 119/1996; unde doar pagina DEPABD spune ceva (de exemplu certificatul de la art. 36), am scris-o ca practică de ghișeu, nu ca lege.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Divorț dintr-un stat din afara UE — recunoașterea (exequatur) la tribunal

Acte necesare

  • Cererea de recunoaștere a hotărârii străine, adresată tribunalului — Cerere pe cale principală (art. 1.099 din Codul de procedură civilă). Tribunalul: al județului unde ai sau ai avut domiciliul (starecivila.mai.gov.ro) — Washington și Londra trimit la cel al ultimului domiciliu din România —, ori Tribunalul București dacă n-ai avut niciodată domiciliu în țară (washington.mae.ro) — confirmă la grefă înainte să depui.
  • Copia hotărârii străine — art. 1.100 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
  • Dovada caracterului definitiv al hotărârii — art. 1.100 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
  • Dovada citării părții care a lipsit la proces — art. 1.100 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă — doar dacă partea care a pierdut procesul a lipsit din instanța străină. (Doar dacă una dintre părți nu s-a prezentat la procesul din străinătate)
  • Orice alt act care probează, în completare, condițiile de la art. 1.096 — art. 1.100 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă — în practică, dovada că instanța străină era competentă și a reciprocității cu statul respectiv, dacă instanța ți le cere. (Doar dacă instanța le cere)
  • Traduceri autorizate ale tuturor actelor, plus legalizarea potrivit statului — art. 1.100 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Supralegalizarea nu se cere dacă părțile acceptă copii certificate pentru conformitate; pentru statele Haga, apostila ține loc de supralegalizare (Norme HG 255/2024, art. 34). Washington recomandă traducerile legalizate făcute în România.
  • Procură specială autentificată, dacă acționezi prin avocat sau mandatar — Poate fi autentificată la notar român sau la misiunea diplomatică a României. (Doar dacă nu te prezinți personal la instanță)
  • Pentru etapa a doua — înscrierea mențiunii după recunoaștere — Hotărârea străină și traducerea ei legalizată, ambele în original; hotărârea tribunalului de recunoaștere, definitivă, în original; declarațiile privind numele, dacă e cazul; actul de identitate (Norme HG 255/2024, art. 136 alin. (2)); plus certificatul de naștere românesc și certificatul de căsătorie — românesc sau străin, după caz (art. 137 alin. (1); washington.mae.ro). Dacă depui la consulat, și dovada adresei din circumscripția lui.

Unde depui

Cererea de recunoaștere se depune la tribunal. starecivila.mai.gov.ro trimite la tribunalul județului unde ai sau ai avut domiciliul; washington.mae.ro și cglondra.mae.ro, la tribunalul ultimului domiciliu din România; dacă n-ai avut niciodată domiciliul în România, Tribunalul București (washington.mae.ro). Textul art. 1.099 din Codul de procedură civilă e scris pentru litigii — alin. (1) trimite la tribunalul de la domiciliul celui care refuză recunoașterea, alin. (2) la Tribunalul București când acesta nu poate fi determinat —, așa că, la un divorț pe care nu-l contestă nimeni, confirmă la grefă înainte să depui. Nu se poate face prin ambasadă sau consulat — e o procedură judiciară în România. Abia după ce tribunalul recunoaște hotărârea, mergi la orice S.P.C.L.E.P./primărie din România (sau la consulatul în a cărui circumscripție locuiești, care transmite dosarul la D.G.E.P.) pentru înscrierea mențiunii — fără avizul serviciului județean, pentru că hotărârea e deja recunoscută de instanță (art. 44 alin. (3) din Legea 119/1996).

Taxe și termen

  • Taxa judiciară de timbru pentru cererea de recunoaștere a hotărârii străine: 20 lei, probabil — OUG 80/2013 nu are un rând dedicat cererii de recunoaștere a unei hotărâri străine; fiind o cerere neevaluabilă în bani, intră la art. 27 («orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani ... se taxează cu 20 lei»). E o deducere din text, nu o mențiune expresă: confirmă cuantumul la grefă înainte să plătești sursă →
  • Onorariul avocatului sau mandatarului, dacă folosești unul: de verificat — nu e stabilit printr-o sursă oficială, depinde de cine te reprezintă
  • Înscrierea mențiunii de divorț, după recunoaștere: gratuită la consulat — scutită de taxe consulare (cglondra.mae.ro, viena.mae.ro; anexa Legii 198/2008 nu conține niciun serviciu de stare civilă); în țară, sursele verificate nu conțin o taxă pentru acest serviciu sursă →

Termen: Termenul TĂU: 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996) — articolul nu prevede o prelungire pentru cazul în care hotărârea trebuie întâi recunoscută la tribunal, deci pornește exequatur-ul imediat și păstrează dovada. Recunoașterea la tribunal: nicio sursă nu dă un termen fix — Washington spune doar că „poate dura câteva luni de zile”, după volumul tribunalului. Înscrierea mențiunii, DUPĂ recunoaștere, se adaugă peste: 4-6 luni raportate de Washington, cca. 6 luni de Londra, cca. 180 de zile de Viena, pentru cererea depusă la consulat. Socotește cele două etape una după alta.

Pașii

  1. Verifică întâi dacă nu cumva ești pe ruta fără tribunal (cetățenia statului la data divorțului sau tratat de asistență judiciară), apoi întreabă grefa la ce tribunal depui — tribunalul județului unde ai sau ai avut domiciliul (Washington și Londra: al ultimului domiciliu din România), ori Tribunalul București.
  2. Apostilează sau supralegalizează hotărârea, după regimul statului unde ai divorțat.
  3. Tradu integral hotărârea la un traducător autorizat.
  4. Depune cererea de recunoaștere la tribunal, personal sau prin avocat/mandatar cu procură specială.
  5. După ce tribunalul recunoaște hotărârea printr-o hotărâre definitivă, depune-o în original, cu hotărârea străină și traducerea ei, la orice S.P.C.L.E.P./primărie sau la consulatul în a cărui circumscripție locuiești, pentru înscrierea mențiunii pe actele tale.
  6. Ridică certificatul cu mențiunea de divorț înscrisă.

⚠️ De reținut · Divorț dintr-un stat din afara UE — recunoașterea (exequatur) la tribunal

  • Ai 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate ca să ceri înscrierea mențiunii (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996; Norme HG 255/2024, art. 135 alin. (1)). E termenul TĂU, nu al instituției: după el, contravenție cu amendă de la 100 la 500 lei (art. 63 alin. (1) lit. r) și alin. (2) din Legea 119/1996), aplicabilă timp de 2 ani de la faptă (art. 63 alin. (3)). În sursele verificate, întârzierea atrage amenda, nu respingerea cererii — depune oricum.
  • Înainte să pornești la tribunal, verifică două lucruri care te-ar scuti de exequatur: cetățenia statului respectiv la data divorțului și existența unui tratat, convenție sau acord de asistență judiciară între România și acel stat — starecivila.mai.gov.ro recunoaște de plin drept ambele categorii, la ghișeu. Lista tratatelor nu e în sursele acestui ghid; întreabă la S.P.C.L.E.P. sau la consulat.
  • Exequatur-ul se aplică oricărui tip de divorț pronunțat în afara UE — judecătoresc, administrativ, notarial sau religios (starecivila.mai.gov.ro). Contează statul emitent, nu forma actului.
  • Instanța română nu rejudecă divorțul pe fond. Verifică doar condițiile de la art. 1.096-1.098 din Codul de procedură civilă: hotărârea să fie definitivă, instanța străină să fi avut competență, să existe reciprocitate — nu dacă divorțul a fost „corect” pronunțat.
  • Recunoașterea nu se poate face prin ambasadă sau consulat. E o procedură la tribunal, în România — sursa instituțională de la Washington o spune explicit.
  • Marea Britanie: Consulatul General de la Londra trimite hotărârile de după Brexit la exequatur (Cartea a VII-a a Codului de procedură civilă) și le acceptă de plin drept pe cele dinainte de Brexit numai cu dovada cetățeniei britanice la data divorțului. Art. 1.095 nu distinge după dată — dacă aveai cetățenia britanică, vezi ramura fără tribunal.
  • Multe pagini de consulat încă citează HG 64/2011 pentru proceduri conexe de stare civilă — acel act e abrogat de la 24 septembrie 2025 (HG 255/2024, art. 8, raportat la art. 2 alin. (4^3) din Legea 119/1996; până atunci a rămas aplicabil activităților din afara S.I.I.E.A.S.C., art. 6), înlocuit de Normele aprobate prin HG 255/2024. Verifică orice temei legal citat de o pagină de consulat pe legislatie.just.ro înainte să-l invoci.
  • Taxa de timbru: OUG 80/2013 nu numește cererea de recunoaștere a hotărârii străine; art. 27 taxează cu 20 lei orice cerere neevaluabilă în bani fără rând propriu. Cere grefei cuantumul exact înainte să depui — dacă îți cere altceva, întreabă articolul.
  • Pagina starecivila.mai.gov.ro pe care se sprijină clasificarea rutelor poartă în antet «Versiune de TEST până la definitivarea cadrului normativ». Ce am scris aici din ea e confirmat și de Normele aprobate prin HG 255/2024 (art. 34, 104, 135-137) și de Legea 119/1996; unde doar pagina DEPABD spune ceva (de exemplu certificatul de la art. 36), am scris-o ca practică de ghișeu, nu ca lege.

Divorțul a fost pronunțat în România, nu în străinătate

Acte necesare

  • Acest ghid nu acoperă acest caz — Divorțul pronunțat de o instanță, un notar sau un ofițer de stare civilă din România nu are nevoie de recunoaștere — e deja un act românesc. Vezi ghidul dedicat divorțului pronunțat în România, care are o ramură specială pentru soții aflați în străinătate. cum obții acest act →

Unde depui

Deschide ghidul „Divorțul — primărie, notar sau instanță” și alege ramura pentru cei aflați în străinătate.

Taxe și termen

Taxele nu sunt specificate în ghid — confirmă-le la instituție.

Termen: Nu se aplică — vezi ghidul dedicat divorțului pronunțat în România.

Pașii

  1. Deschide ghidul „Divorțul — primărie, notar sau instanță” și alege ramura potrivită situației tale.
  2. Dacă, dimpotrivă, divorțul chiar s-a pronunțat în altă țară, revino la acest ghid și alege răspunsul potrivit la prima întrebare.

⚠️ De reținut · Divorțul a fost pronunțat în România, nu în străinătate

  • Confuzia frecventă: un cetățean român plecat din țară care divorțează la o instanță, un notar sau o primărie din România nu are nevoie de recunoaștere — divorțul e deja românesc. Acest ghid e pentru situația inversă, când divorțul s-a pronunțat în afara României și trebuie să capete efecte aici.

Întrebări frecvente

Divorțul din Italia sau Spania e valabil automat în România?

Da, dacă a fost pronunțat de o instanță dintr-un stat membru UE, altul decât Danemarca — Regulamentul (UE) 2019/1111 elimină procedura specială de recunoaștere. Tot ce faci e să înscrii mențiunea, în 6 luni, la orice S.P.C.L.E.P./primărie sau la consulatul în a cărui circumscripție locuiești, cu hotărârea definitivă (plus certificatul de la art. 36 al regulamentului, dacă ți-l dă instanța) și traducerea ei legalizată. Dacă divorțul a fost pe cale notarială, în principiu regimul e la fel — dar noi n-am putut verifica pe sursa primară a regulamentului articolele exacte pentru actele notariale, așa că întreabă la ghișeu dacă ți se cere ceva suplimentar.

Am divorțat în SUA sau Canada — trebuie neapărat să merg la tribunal în România?

De regulă da. Un divorț dintr-un stat din afara UE trece prin recunoaștere (exequatur) la tribunal — tribunalul județului unde ai sau ai avut domiciliul (starecivila.mai.gov.ro; Washington și Londra: al ultimului domiciliu din România), ori Tribunalul București dacă n-ai avut niciodată domiciliu aici (washington.mae.ro); art. 1.099 din Codul de procedură civilă e scris pentru litigii, așa că confirmă la grefă. Două excepții, fără tribunal: la data divorțului aveai și cetățenia acelui stat, sau România are tratat de asistență judiciară cu el (art. 1.095 din același cod; starecivila.mai.gov.ro). Tribunalul nu poate fi înlocuit de ambasadă sau consulat.

Cât costă recunoașterea unui divorț din străinătate?

La consulat, înscrierea mențiunii e scutită de taxe consulare — anexa Legii 198/2008 nu conține niciun serviciu de stare civilă —, dar costurile de expediere sau comisioanele bancare se pot încasa separat (nota 8 a anexei). Pentru cererea de recunoaștere la tribunal, OUG 80/2013 nu are un rând dedicat; fiind o cerere neevaluabilă în bani, intră la art. 27 — 20 lei. E o deducere din text, nu o mențiune expresă: confirmă la grefă înainte să depui. La ele se adaugă traducerile, legalizările și, dacă folosești unul, avocatul.

Ce nume port dacă hotărârea din străinătate nu spune nimic despre nume?

Ofițerul de stare civilă îți cere o declarație. Regula din Codul civil pentru divorțurile fără opțiune declarată e că păstrezi numele din timpul căsătoriei (art. 383 alin. (2), în vigoare din 3 mai 2026). Atenție: unele pagini de consulat (de exemplu Washington) citează încă regula veche, de revenire la numele dinainte de căsătorie — textul în vigoare e cel de mai sus. Declar-o totuși expres în cerere, ca să nu depinzi de nicio prezumție — sursele pe care le-am verificat pentru acest ghid nu confirmă explicit că regula din Codul civil se aplică automat și la un divorț recunoscut din străinătate, doar că ofițerul îți cere o declarație atunci când actul străin tace.

Trebuie apostilă pe hotărârea de divorț din străinătate?

Depinde de statul unde ai divorțat, nu de tipul actului. Dacă statul e semnatar al Convenției de la Haga din 1961, da, apostilă. Dacă România are tratat de asistență judiciară cu statul respectiv, ești scutit de orice formalitate. Dacă statul e membru UE, Normele scutesc de apostilă documentele «care intră sub incidența» Regulamentului (UE) 2016/1191 (art. 34 lit. c)) — regulamentul nu ne-a fost accesibil când am verificat, așa că pentru un act care nu e hotărâre judecătorească (de exemplu un act notarial) întreabă ghișeul dacă e acoperit. Pentru restul statelor, supralegalizare (Normele HG 255/2024, art. 34).

Divorțul meu din străinătate nu e încă înscris — mă pot recăsători în România?

Nu în siguranță. Fără mențiunea de divorț înscrisă pe actele tale, statutul tău civil oficial în România rămâne „căsătorit”. Înscrie întâi mențiunea, pe ruta potrivită statului unde ai divorțat, și abia apoi te poți recăsători sau schimba actul de identitate.

Am divorțat acum doi ani și n-am înscris nimic în România — ce risc?

Termenul e de 6 luni de la înregistrarea divorțului în străinătate (art. 44 alin. (4) din Legea 119/1996). Depășirea lui e contravenție, cu amendă de la 100 la 500 lei (art. 63 alin. (1) lit. r) și alin. (2)), care se poate aplica timp de 2 ani de la faptă (art. 63 alin. (3)). În sursele verificate, întârzierea atrage amenda, nu respingerea cererii — depune oricum, cât mai repede: până la înscriere, în România figurezi căsătorit.

Pot depune la orice consulat al României, sau doar la cel din țara unde am divorțat?

Normele nu spun la ce misiune se depune; ele spun doar că D.G.E.P. aprobă cererile cetățenilor români «aflați în străinătate», depuse la misiuni (HG 255/2024, art. 135 alin. (2) lit. a)). Paginile de consulat verificate (Viena, Washington) descriu divorțuri pronunțate în propriul stat și cer dovada adresei din jurisdicția lor (Viena: Meldezettel sau Aufenthaltsbescheinigung; Washington: un document cu adresa). Dacă ai divorțat în alt stat decât cel unde locuiești, întreabă întâi misiunea — sau depune, oricând, la orice S.P.C.L.E.P./primărie din România (art. 44 alin. (1^2) din Legea 119/1996).

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau de naștere (înscrierea mențiunii); misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României (depunere din străinătate); tribunalul (recunoașterea hotărârilor din afara UE — cel al județului unde ai sau ai avut domiciliul, ori Tribunalul București dacă n-ai avut niciodată domiciliu în țară); coordonare la nivel național: Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) — dgep.mai.gov.ro

Contact

Actele normative

  • LEGE nr. 119/1996 — Legea actelor de stare civilă, forma consolidată — obligația de a cere înscrierea mențiunii în 6 luni de la înregistrarea hotărârii străine (art. 44 alin. (4)), depunerea cererii la orice S.P.C.L.E.P./primărie din România începând cu 31 martie 2025 (art. 44 alin. (1^2), coroborat cu art. 2 alin. (4)), excepția fără avizul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P. pentru hotărârile deja recunoscute prin hotărâre a instanței române (art. 44 alin. (3)), înscrierea mențiunii de divorț pe actul de căsătorie și pe actele de naștere ale foștilor soți (art. 48), și contravenția pentru depășirea termenului de 6 luni: amendă de la 100 la 500 lei, aplicabilă 2 ani de la faptă (art. 63 alin. (1) lit. r), alin. (2) și (3)) (art. 2, art. 44, art. 48, art. 63) text integral →
  • COD nr. 134/2010 — Codul de procedură civilă, forma consolidată — Titlul III al Cărții a VII-a, „Eficacitatea hotărârilor străine”: hotărârile străine sunt definite ca actele unui stat NEMEMBRU al Uniunii Europene (art. 1.094); recunoașterea de plin drept fără exequatur (art. 1.095); condițiile și motivele de refuz ale recunoașterii prin exequatur (art. 1.096-1.098); instanța competentă, actele cerute și citarea părților (art. 1.099-1.102) (art. 1.094-1.106) text integral →
  • NORMA nr. 255/2024 — Normele metodologice de stare civilă ÎN VIGOARE, aprobate prin HG 255/2024 (înlocuiesc HG 64/2011, care e ABROGATĂ) — regimul de legalizare a documentelor emise de autoritățile străine: apostilă pentru statele Haga, scutire totală pentru statele cu tratat de asistență judiciară cu România, scutire de apostilă pentru statele UE (Reg. (UE) 2016/1191), supralegalizare pentru restul (art. 34); înscrierea mențiunii de divorț pe actul de naștere, pentru căsătoriile încheiate în străinătate (art. 104); secțiunea operativă a mențiunilor din străinătate: termenul de 6 luni și cine aprobă (art. 135), depunerea la oricare S.P.C.L.E.P. și listele de documente pentru hotărârile recunoscute de instanță și pentru restul (art. 136), primăria competentă și regulile de nume după divorț (art. 137), circuitul cererilor de la misiuni prin D.G.E.P. (art. 140) (art. 34, art. 104, art. 135-137, art. 140) text integral →
  • COD nr. 287/2009 — Codul civil, republicat, forma consolidată la 3 mai 2026 — regula numelui purtat după divorț, dacă foștii soți nu aleg (art. 383, rescris de Legea 57/2026, în vigoare din 3 mai 2026) (art. 383) text integral →
  • LEGE nr. 198/2008 — Legea taxelor consulare — anexa (capitolele A. Vize, B. Servicii notariale, C. Cetățenia română) nu conține niciun serviciu de stare civilă, deci înscrierea mențiunii de divorț la consulat e scutită de taxe consulare; nota 8 a anexei permite însă încasarea separată a costurilor de expediere, corespondență și a comisioanelor bancare text integral →
  • OUG nr. 80/2013 — OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, forma consolidată — nu are un rând dedicat cererii de recunoaștere a unei hotărâri străine; cererea e neevaluabilă în bani, deci intră, în lipsa unui rând propriu, la art. 27: «orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani ... se taxează cu 20 lei». Cuantumul e o deducere din text, nu o mențiune expresă — confirmă la grefă (art. 27) text integral →
  • REGULAMENT-UE nr. 2019/1111/2019 — Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului din 25 iunie 2019 ("Bruxelles IIb") — hotărârile de divorț pronunțate într-un stat membru UE se recunosc în celelalte state membre fără nicio procedură specială; Danemarca NU participă la regulament; certificatul de la art. 36 (anexa II) e cel cerut de starecivila.mai.gov.ro pentru divorțurile din statele membre. Textul integral al regulamentului nu a putut fi consultat direct pe eur-lex la data verificării; în afară de art. 36, nu invoca la ghișeu alte numere de articol (inclusiv regimul actelor autentice și al acordurilor privind divorțul) fără să le confirmi pe textul oficial.

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui