Legalizarea unui act străin — cum legalizezi un act din străinătate, ca să-l folosești în România

Acte necesare

• Vezi ghidul dedicat transcrierii — Certificatele de naștere, căsătorie și deces emise în străinătate NU se legalizează separat, ca acte oarecare — ele intră direct într-o procedură specială, transcrierea în registrele românești de stare civilă, care are propriile reguli despre când mai e nevoie de apostilă și când nu cum obții acest act →

Unde depui

Vezi ghidul dedicat transcrierii actelor de stare civilă din străinătate — depunerea se face la primărie sau la consulat, în funcție de unde te afli.

Pașii

1. Accesează ghidul „Transcrierea actelor de stare civilă din străinătate” din acest site — are propria listă de acte, termenul de 6 luni de la înregistrare și regulile actualizate despre când actele UE nu mai au nevoie de apostilă.

Acte necesare

• Vezi ghidul dedicat CNRED — Diplomele și actele de studii din străinătate au propria procedură de echivalare/recunoaștere (CNRED, ISJ/ISMB sau chiar universitatea, în funcție de caz), cu reguli proprii despre apostilă și traducere — nu se legalizează separat, ca un act oarecare cum obții acest act →

Unde depui

Vezi ghidul dedicat echivalării studiilor din străinătate — depunerea se face la CNRED, la inspectoratul școlar sau la universitate, în funcție de nivelul de studii și cetățenia ta.

Pașii

1. Accesează ghidul „Echivalarea și recunoașterea studiilor din străinătate (CNRED)” din acest site — te întreabă exact ce nivel de studii ai și ce cetățenie, ca să-ți arate procedura corectă.

Acte necesare

• Actul original, cu apostilă sau supralegalizare aplicată ÎN ȚARA care l-a emis — Dacă țara emitentă a semnat Convenția de la Haga din 1961, îți trebuie doar apostila, aplicată de autoritatea competentă din acea țară (de regulă un minister sau o instanță locală — verifică lista pe hcch.net, la secțiunea „Competent Authorities” a țării respective). Dacă țara NU a semnat convenția și nu are un acord bilateral cu România, actul trebuie mai întâi legalizat de instituția care l-a emis, apoi supralegalizat de ministerul de externe al acelei țări — simetric cu ce cere MAE pentru actele românești ieșite din țară
• Traducere autorizată în limba română, cu legalizarea semnăturii traducătorului — Pasul final, care se face în România, la un notar public — vezi ghidul dedicat

Unde depui

Apostila/supralegalizarea se obține în țara care a emis actul, la autoritatea ei competentă — nu la o instituție românească. Traducerea autorizată și legalizarea semnăturii traducătorului se fac apoi în România, la notar.

Pașii

1. Verifică dacă țara care a emis actul a semnat Convenția de la Haga din 1961 (lista oficială, cu 130 de state la 12 septembrie 2026 — numărul crește aproape în fiecare an, verifică lista actuală pe hcch.net).
2. Dacă a semnat: cere apostila de la autoritatea competentă a acelei țări (de regulă un minister, o instanță sau o cameră notarială locală — nu o instituție românească).
3. Dacă NU a semnat și nu există un acord bilateral cu România: probabil urmează lanțul de supralegalizare, DEDUS prin simetrie cu cel pe care MAE îl cere pentru actele românești ieșite din țară (nu confirmat direct pentru sensul invers — vezi atenționarea de mai jos) — (1) legalizare la instituția care a emis actul (sau la ministerul de resort echivalent din acea țară, după tipul actului), (2) supralegalizare la ministerul de externe al acelei țări, (3) vizarea finală la ambasada sau consulatul României din acea țară. Confirmă pașii exacți la ambasada română din țara emitentă înainte să te bazezi pe această ordine.
4. Odată apostilat sau supralegalizat, adu actul în România și cere o traducere autorizată, cu legalizarea semnăturii traducătorului la notar — vezi ghidul dedicat traducerilor și legalizărilor.
5. Dacă actul are o destinație specifică (instanță, ONRC, o instituție anume), întreabă din timp acolo dacă mai cere ceva în plus pe lângă apostilă/supralegalizare și traducere — cerințele pot diferi de la o instituție la alta.