toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Cererea cu valoare redusă — cum recuperezi în instanță sume de până la 50.000 lei fără avocat

Parțial online✓ Verificat la 10 septembrie 2026 · portal.just.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Pentru o chirie neplătită, un avans nereturnat sau o factură restantă de până la 50.000 lei, ai o cale scurtă în instanță: completezi un formular, plătești 50 sau 200 de lei și primești o hotărâre executorie de drept, fără avocat obligatoriu. Plafonul a urcat de la 10.000 la 50.000 de lei din 15 mai 2025 — formularul oficial și multe pagini încă arată cifra veche.

Pasul 1 din cel mult 3

Cel de la care vrei banii stă în România sau într-un alt stat al Uniunii Europene?

Contează care procedură se aplică: cea din Codul de procedură civilă e pentru litigii judecate în România, cea din Regulamentul european e doar pentru cauze transfrontaliere — când tu sau cealaltă parte aveți domiciliul ori reședința obișnuită în alt stat membru decât cel al instanței (art. 3 alin. (1) din Regulament). Dacă tu locuiești în alt stat membru și dai în judecată în România pe cineva de aici, cauza e tot transfrontalieră: poți alege ramura „În România” (procedura națională, până la 50.000 lei) sau ramura „alt stat UE” (procedura europeană, până la 5.000 EUR). Regulamentul european nu se aplică în Danemarca.

Toate variantele, pe scurt

Cererea cu valoare redusă la judecătoria din România

Acte necesare

  • Formularul de cerere (Anexa 1 la Ordinul MJ 359/C/2013) — Completează rubricile cu datele tale, ale pârâtului, valoarea pretenției — fără dobânzi și cheltuieli de judecată — și probele pe care te bazezi. Formularul e aprobat prin ordin al ministrului justiției, potrivit art. 1.029 alin. (2) CPC, și îl găsești pe portal.just.ro.
  • Copii ale înscrisurilor pe care te bazezi — Contract, facturi, dovezi de plată, corespondența cu cealaltă parte. Le certifici tu însuți „conform cu originalul” și depui câte un exemplar pentru fiecare pârât, plus unul pentru instanță — Anexa 1, pct. 4.2.1. Înscrisurile într-o limbă străină le depui în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată făcută de un traducător autorizat (art. 150 alin. (4) CPC).
  • Notificare de punere în întârziere — O notificare scrisă prin care îi ceri debitorului să plătească și îi dai un termen de executare — art. 1.522 alin. (1)-(3) Codul civil. O comunici prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării (alin. (2)). Dobânzile nu depind de ea: pentru o sumă de bani, daunele moratorii curg de la scadență, fără să dovedești vreun prejudiciu — art. 1.535 alin. (1). (Nu e obligatorie: cererea de chemare în judecată însăși îl pune pe debitor în întârziere (art. 1.522 alin. (5) Codul civil). Are însă un cost dacă o sari: debitorul poate plăti într-un termen rezonabil de la comunicarea cererii, iar cheltuielile de judecată rămân atunci în sarcina ta (același alineat).)
  • Calculul dobânzilor cerute, cu rata și data de la care curg — Formularul are rubrici separate pentru dobânzile contractuale și pentru cele legale — pct. 3.3.1-3.3.2 din instrucțiuni. (Doar dacă ceri și dobânzi, nu doar suma principală)

Unde depui

Depui sau trimiți formularul la judecătorie (art. 1.028 alin. (1) CPC). Care judecătorie anume se stabilește după regulile obișnuite de competență teritorială (art. 1.028 alin. (2)): de regulă cea de la domiciliul sau sediul pârâtului (art. 107), dar pentru contracte poți alege și judecătoria locului unde trebuia executată obligația (art. 113 pct. 3). Trimiți cererea prin poștă, prin orice mijloc care asigură transmiterea și confirmarea primirii, sau o depui direct la registratură (art. 1.029 alin. (1)). Multe judecătorii primesc cereri și prin e-mail, cu reguli proprii — Judecătoria Sectorului 1 București, de exemplu, cere documentele exclusiv în format PDF, atașate direct mesajului, cu o limită de circa 10 MB; adresa oficială și regulile diferă de la o instanță la alta, verifică-le pe pagina judecătoriei tale de pe portal.just.ro. Portalul registratura.rejust.ro e punctul unic electronic pentru toate instanțele din țară: acolo înregistrezi un dosar nou, depunând acțiunea introductivă, și plătești taxa de timbru fără comision, pe loc sau ulterior.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Taxa judiciară de timbru pentru cererea cu valoare redusă: 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 2.000 lei; 200 lei, dacă valoarea cererii depășește 2.000 lei — În numerar, prin virament sau online, în contul distinct al bugetului local al localității unde ai domiciliul, reședința sau sediul social (art. 40 alin. (1) OUG 80/2013) — contul diferă de la o localitate la alta. Numerarul poți să-l plătești și la ghișeul oricărei instanțe judecătorești (art. 40 alin. (1^1)). Dacă nu ai domiciliu, reședință sau sediu în România, plătești în contul localității unde își are sediul instanța (art. 40 alin. (2)). Prin registratura.rejust.ro o plătești cu cardul, fără comision. sursă →
  • Cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei: Scutită de taxă — dar o depui în 3 zile de la comunicarea taxei datorate, la aceeași instanță (art. 39 alin. (1) OUG 80/2013) sursă →

Termen: Pârâtul are 30 de zile de la comunicarea actelor ca să trimită formularul de răspuns (art. 1.030 alin. (4)). Dacă formularul tău e incomplet sau neclar, instanța îți cere să-l completezi ori să-l rectifici într-un termen pe care îl stabilește ea — fără plafon legal — și, dacă îl ratezi, cererea se anulează (art. 1.029 alin. (4)-(5)). Dacă instanța are nevoie de informații suplimentare de la părți, termenul pe care îl fixează nu poate trece de 30 de zile de la primirea răspunsului pârâtului sau, după caz, al tău (art. 1.030 alin. (8)). Hotărârea vine în 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare sau de la dezbaterea orală, dacă a avut loc una (art. 1.031 alin. (1)). Nu conta pe un termen total fix: etapele se succed, iar durata reală depinde de câte completări cere instanța și dacă pârâtul răspunde la timp.

Pașii

  1. Verifică dacă suma cerută, fără dobânzi, cheltuieli de judecată și alte venituri accesorii, se încadrează în 50.000 lei, plafonul de la 15 mai 2025 (art. 1.026 alin. (1)).
  2. Verifică dacă cererea ta nu e una dintre cele excluse — taxe, impozite, vamă, contencios administrativ, răspunderea statului (art. 1.026 alin. (2)); stare civilă, drepturi din familie, moștenire, insolvență, asigurări sociale, dreptul muncii, arbitraj, viață privată sau închirieri de imobile care nu sunt despre bani (alin. (3)).
  3. Completează formularul de cerere, Anexa 1 la Ordinul MJ 359/C/2013 — găsești modelul pe portal.just.ro.
  4. Atașează copii certificate „conform cu originalul” ale înscrisurilor tale, într-un număr de exemplare egal cu numărul pârâților, plus unul pentru instanță.
  5. Depune sau trimite cererea la judecătoria competentă — prin poștă, direct la registratură sau online, prin registratura.rejust.ro.
  6. Plătește taxa de timbru — 50 lei până în 2.000 lei, 200 lei peste — înainte sau odată cu depunerea.
  7. Așteaptă formularul de răspuns al pârâtului; are 30 de zile de la comunicare ca să-l trimită înapoi.
  8. Trimite orice completare a formularului în termenul pe care ți-l stabilește instanța — altfel cererea se anulează (art. 1.029 alin. (5)); informațiile suplimentare cerute de instanță au termen de cel mult 30 de zile (art. 1.030 alin. (8)).
  9. Primești hotărârea în 30 de zile de la momentul în care instanța are toate informațiile sau de la dezbaterea orală, dacă a avut loc.
  10. Dacă pârâtul nu plătește nici după hotărâre — care e executorie de drept — te adresezi unui executor judecătoresc pentru executare silită.

⚠️ De reținut · Cererea cu valoare redusă la judecătoria din România

  • Plafonul e 50.000 lei din 15 mai 2025 (Legea nr. 57/2025). Formularul oficial de pe portal.just.ro și ghidurile Ministerului Justiției încă arată „10.000 lei” și articolele vechi 1.025-1.032, fiindcă Ordinul MJ 359/C/2013 n-a mai fost actualizat. Folosește formularul doar ca model — nu te lua după cifra scrisă pe el.
  • Plafonul se calculează fără dobânzi, fără cheltuieli de judecată și fără alte venituri accesorii — art. 1.026 alin. (1). Poți cere și dobânzi peste cei 50.000 lei ai sumei principale, fără să ieși din procedură.
  • E o cale alternativă, nu obligatorie. Poți oricând alege procedura de drept comun în loc — art. 1.027 alin. (1). Dacă ai depus deja o cerere obișnuită, poți trece la procedura specială cel târziu la primul termen de judecată — art. 1.027 alin. (2).
  • Nu ai obligația să iei avocat — Anexa 1, pct. 2 din Ordinul MJ 359/C/2013 o spune direct. Poți totuși să iei unul, pe cheltuiala ta.
  • Procedura e scrisă și se desfășoară în camera de consiliu, nu într-o ședință publică. Instanța poate totuși dispune înfățișarea părților, din oficiu sau la cererea ta; dacă refuză cererea ta de dezbatere orală, motivează în scris, iar refuzul nu se poate ataca separat — art. 1.030 alin. (1)-(2).
  • Cheltuielile de judecată le suportă partea care pierde, dar numai dacă cealaltă parte le cere (art. 1.032 alin. (1)) — bifează rubrica 3.4 din formular și precizează suma. Instanța nu acordă cheltuieli disproporționate față de valoarea cererii (alin. (2)).
  • Hotărârea primei instanțe e executorie de drept — poți porni executarea chiar dacă cealaltă parte face apel — art. 1.031 alin. (3).
  • Apelul se face la tribunal, în 30 de zile de la comunicare — art. 1.033 alin. (1). Dacă cealaltă parte vrea să suspende executarea în apel, trebuie să depună o cauțiune de 10% din valoarea contestată — art. 1.033 alin. (2).
  • Dacă pârâtul nu răspunde deloc în termen, instanța se pronunță pe baza actelor de la dosar, fără să te mai aștepte la un alt termen — art. 1.031 alin. (2).
  • Din 14 decembrie 2025, copiile trimise electronic pot fi certificate „conform cu originalul” și prin semnătură electronică, nu doar prin mențiune scrisă de mână — util dacă depui prin e-mail sau prin portal (Legea nr. 216/2025, care a modificat art. 150 alin. (2) CPC).
  • Dacă ești persoană fizică și nu poți plăti taxa de timbru, poți cere scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări la plata ei, prin ajutorul public judiciar (OUG 51/2008) — art. 42 alin. (1) din OUG 80/2013.
  • O creanță bănească dintr-un contract de închiriere — chirie neplătită, de exemplu — rămâne în procedura cu valoare redusă. Doar litigiile despre imobilul închiriat care nu privesc plata unei sume de bani (evacuare, valabilitatea contractului) sunt excluse — art. 1.026 alin. (3) lit. g).
  • Dovada plății taxei de timbru se atașează cererii; netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii (art. 197 CPC).
  • Pârâtul poate face cerere reconvențională — să ceară el bani de la tine — prin același tip de formular; primești o copie și ai 30 de zile să răspunzi (art. 1.030 alin. (5)-(6)). Dacă suma pe care o cere el trece de 50.000 lei sau nu se încadrează în procedură, cererea lui se judecă separat, pe drept comun, iar a ta rămâne în procedura specială (alin. (7)).
  • Dacă instanța constată că cererea ta nu poate fi judecată în procedura specială — de exemplu, suma reală trece de plafon —, te informează; dacă nu-ți retragi cererea, o judecă pe drept comun (art. 1.027 alin. (3)).

Procedura europeană a cererilor cu valoare redusă, pentru litigii cu o parte din alt stat UE

Acte necesare

  • Formularul de cerere tip A (Anexa I la Regulamentul (CE) 861/2007) — Include o descriere a probelor care susțin cererea — art. 4 alin. (1). Îl completezi pe calculator și îl imprimi de pe portalul european e-Justiție, pagina Formulare online; depunerea propriu-zisă se face la instanță, prin poștă sau alt mijloc acceptat.
  • Documentele justificative relevante — Contracte, facturi, corespondența cu cealaltă parte — tot ce susține suma cerută. Le atașezi formularului dacă e cazul.
  • Traducerea actelor, dacă cealaltă parte o cere — Dacă partea căreia i se comunică un act refuză să-l accepte fiindcă nu e în limba oficială a locului de transmitere sau într-o limbă pe care o înțelege, instanța te anunță să furnizezi o traducere — art. 6 alin. (3). (Doar dacă apare acest refuz)

Unde depui

Depui formularul de cerere direct la instanța competentă, îl trimiți prin poștă sau prin orice alt mijloc acceptat de statul unde pornești procedura — de exemplu fax sau e-mail (art. 4 alin. (1) din Regulamentul 861/2007). Depunerea prin punctul de acces electronic european, prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/2844, nu se aplică încă: intră în vigoare abia la doi ani după adoptarea actelor de punere în aplicare (art. 26 alin. (3) din acel regulament), deci întreabă instanța dacă acceptă cererea prin e-mail. Ca să afli exact ce instanță din România e competentă pentru cazul tău, folosește instrumentul de căutare de pe portalul european e-Justiție, secțiunea România, la instrumentul juridic „Proceduri transfrontaliere europene — Cereri cu valoare redusă”.

Taxe și termen

  • Taxa judiciară de timbru în România pentru cererea europeană cu valoare redusă: 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 2.000 lei sau echivalentul lor în euro; 200 lei, peste această sumă — Ordonanța română le taxează la fel ca pe cererile naționale cu valoare redusă sursă →
  • Cererea de reexaminare (art. 18 din Regulamentul 861/2007): 100 lei sursă →

Termen: Instanța trimite pârâtului formularul de cerere și formularul de răspuns tip C în 14 zile de la primirea cererii tale completate corect (art. 5 alin. (2)). Pârâtul are 30 de zile ca să răspundă (art. 5 alin. (3)). Instanța îți trimite ție răspunsul lui în 14 zile de la primire (art. 5 alin. (4)). De aici, instanța fie pronunță hotărârea în 30 de zile, fie mai cere informații, într-un termen de cel mult 30 de zile, fie citează părțile la o dezbatere orală, care are loc în 30 de zile de la citare (art. 7 alin. (1)); hotărârea vine apoi în 30 de zile de la dezbatere sau de la primirea tuturor informațiilor (art. 7 alin. (2)). Etapele se succed, nu se adună într-un termen total fix.

Pașii

  1. Verifică dacă litigiul e cu adevărat transfrontalier — tu sau cealaltă parte trebuie să aveți domiciliul sau reședința obișnuită într-un alt stat membru decât cel al instanței sesizate, la data la care instanța primește cererea — art. 3.
  2. Verifică dacă suma cerută, fără dobânzi și costuri, se încadrează în 5.000 EUR — art. 2 alin. (1).
  3. Verifică dacă materia nu e exclusă de regulament — fiscal, vamal, administrativ, stare civilă, familie, întreținere, succesiuni, faliment, securitate socială, arbitraj, dreptul muncii, închirieri fără sume de bani, viață privată — art. 2 alin. (1)-(2).
  4. Completează formularul tip A de pe portalul european e-Justiție, cu descrierea probelor și, dacă e cazul, documentele justificative atașate.
  5. Depune sau trimite formularul instanței competente, în limba de procedură a acesteia — direct la registratură, prin poștă sau prin alt mijloc acceptat de statul unde pornești procedura (fax, e-mail).
  6. Plătește taxa de timbru — 50 lei până în 2.000 lei, 200 lei peste — poți plăti electronic, inclusiv din alt stat membru decât cel al instanței.
  7. Așteaptă formularul de răspuns al pârâtului; are 30 de zile de la comunicarea cererii.
  8. Primești hotărârea în 30 de zile de la dezbaterea orală sau de la momentul în care instanța are toate informațiile necesare.
  9. Cere certificatul-tip D, dacă vrei să execuți hotărârea în alt stat membru — instanța ți-l eliberează fără costuri suplimentare, la cerere — art. 20 alin. (2).

⚠️ De reținut · Procedura europeană a cererilor cu valoare redusă, pentru litigii cu o parte din alt stat UE

  • Plafonul UE e 5.000 EUR, diferit de plafonul românesc de 50.000 lei — nu le amesteca. Se aplică doar cauzelor transfrontaliere, definite prin domiciliul sau reședința obișnuită a părților (art. 3 alin. (1)), nu prin naționalitatea lor sau prin moneda contractului. Regulamentul se aplică în toate statele membre, cu excepția Danemarcei — pentru un pârât de acolo nu poți folosi procedura europeană.
  • Nu ai obligația să iei avocat nici la procedura europeană — „Reprezentarea de către un avocat sau un alt reprezentant al profesiei juridice nu este obligatorie” (art. 10 din Regulament).
  • Ai dreptul la asistență practică GRATUITĂ pentru completarea formularului, oferită de stat (art. 11 alin. (1)). În România, asistența se acordă de avocați desemnați prin rotație de fiecare barou, la intervale de 3 luni; lista lor e afișată pe pagina baroului și pe portalul instanțelor — avocatul nu are voie să-ți ceară nicio remunerație pentru asta.
  • Taxa în România e aceeași ca la procedura națională — 50 sau 200 lei — fiindcă art. 6 din OUG 80/2013 tratează cele două proceduri împreună, în același text.
  • Hotărârea se recunoaște și se execută automat în alt stat membru, fără o procedură separată de încuviințare — exequatur —, potrivit art. 20. Îți trebuie o copie a hotărârii și certificatul-tip D, tradus în limba statului de executare dacă acesta o cere (art. 21 alin. (2) lit. b)).
  • Nu ai nevoie de reprezentant autorizat sau de adresă poștală în statul membru unde execuți hotărârea, cu excepția executorilor judecătorești — art. 21 alin. (3).
  • Reexaminarea din art. 18 e o cale limitată: funcționează doar dacă pârâtul nu s-a înfățișat și fie nu a primit cererea la timp ca să-și pregătească apărarea, fie a fost împiedicat de forță majoră. Termenul e de 30 de zile de la momentul în care pârâtul a luat efectiv cunoștință de hotărâre.
  • Formularele-anexă B (completare sau rectificare) și D (certificatul) le găsești tot pe portalul european e-Justiție, pagina Formulare online — instanța le folosește ea, tu le primești completate.
  • Și procedura europeană are materii excluse (art. 2 alin. (1)-(2)): fiscal, vamal, administrativ și răspunderea statului; starea civilă și capacitatea persoanelor, regimurile matrimoniale, obligațiile de întreținere, succesiunile, falimentul, securitatea socială, arbitrajul, dreptul muncii, închirierea de imobile — cu excepția acțiunilor pentru sume de bani — și atingerile aduse vieții private. Pentru ele, procedura nu e disponibilă nici la sume mici.
  • Procedura europeană e o alternativă, nu o obligație (art. 1). Dacă o instanță din România e competentă pentru cazul tău, poți folosi și procedura națională cu valoare redusă, până la 50.000 lei — vezi rezultatul dedicat din acest ghid.

Suma ta trece de plafon — nu te încadrezi la cererile cu valoare redusă

Acte necesare

  • Cererea de chemare în judecată de drept comun — Redactată potrivit art. 194 CPC. Poți alege oricând procedura de drept comun în locul celei cu valoare redusă, chiar și pentru o sumă care s-ar fi încadrat la plafon — art. 1.027 alin. (1).

Unde depui

Mergi pe procedura obișnuită de judecată, de drept comun. Instanța competentă depinde de valoarea pretenției: judecătoria, pentru cereri evaluabile în bani de până la 200.000 lei inclusiv (art. 94 pct. 1 lit. k) CPC), tribunalul peste această valoare (art. 95 pct. 1). Teritorial, de regulă instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului (art. 107).

Taxe și termen

  • Taxa judiciară de timbru calculată la valoarea pretenției: Procentual, pe tranșe (art. 3 alin. (1) OUG 80/2013): între 50.001 și 250.000 lei — 2.105 lei + 2% din ce depășește 50.000 lei; peste 250.000 lei — 6.105 lei + 1% din ce depășește 250.000 lei. De exemplu, la o pretenție de 60.000 lei taxa calculată e 2.105 lei + 2% din 10.000 lei = 2.305 lei, față de 200 lei în procedura specială — taxa reală depinde de valoarea pretenției tale. sursă →

Termen: Termenele sunt cele ale procedurii de drept comun, nu cele de mai sus: pârâtul depune întâmpinare în 25 de zile de la comunicarea cererii, iar tu poți răspunde la ea în 10 zile (art. 201 alin. (1)-(2) CPC); abia apoi se fixează primul termen de judecată. Durata totală depinde de instanță și de probele administrate.

Pașii

  1. Redactează cererea de chemare în judecată potrivit dreptului comun, art. 194 CPC, nu formularul de la cererile cu valoare redusă.
  2. Calculează taxa judiciară de timbru pe tranșe, după valoarea pretenției — regulile generale din OUG 80/2013, nu taxa fixă de 50/200 lei.
  3. Dacă vrei totuși calea rapidă, întreabă un avocat dacă în cazul tău poți limita pretenția la plafon — și cu ce riscuri pentru restul sumei.

⚠️ De reținut · Suma ta trece de plafon — nu te încadrezi la cererile cu valoare redusă

  • Ambele plafoane — 50.000 lei în România, 5.000 EUR la nivel european — se calculează fără dobânzi, fără cheltuielile de judecată și fără alte venituri accesorii. Dacă suma de bază trece de 50.000 lei, nu contează cât de mici sunt dobânzile cerute pe lângă ea — nu te încadrezi în niciuna dintre cele două proceduri speciale. Între 5.000 EUR și 50.000 lei, într-o cauză transfrontalieră, procedura europeană nu mai e disponibilă, dar cea națională rămâne, dacă o instanță din România e competentă.
  • Poți totuși alege oricând procedura de drept comun chiar și pentru o sumă mai mică decât plafonul — alegerea e a ta, nu a instanței — art. 1.027 alin. (1) CPC.
  • Dacă vrei să ceri doar o parte din sumă în procedura specială, ca să te încadrezi în plafon, verifică întâi la un avocat dacă o asemenea fragmentare a pretenției e admisă în cazul tău.
  • Dacă ai depus totuși formularul de valoare redusă și instanța constată că nu te încadrezi, te informează; dacă nu-ți retragi cererea, o judecă pe drept comun (art. 1.027 alin. (3) CPC).

Cererea ta nu se încadrează la procedura cu valoare redusă

Acte necesare

  • Identificarea exactă a materiei litigiului tău — Codul de procedură civilă exclude de la procedura cu valoare redusă materia fiscală, vamală și administrativă, precum și răspunderea statului pentru actele făcute în exercitarea autorității publice — art. 1.026 alin. (2) —, apoi: starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice, drepturile patrimoniale din raporturile de familie, moștenirea, insolvența și procedurile asemănătoare, asigurările sociale, dreptul muncii, închirierea de imobile — cu excepția creanțelor bănești —, arbitrajul și atingerile aduse vieții private — art. 1.026 alin. (3) lit. a)-i).

Unde depui

Pentru aceste materii mergi pe procedura obișnuită de judecată, de drept comun — nu pe formularele cererilor cu valoare redusă. Pentru o moștenire, ghidul dedicat de pe acest site îți descrie pașii. Pentru celelalte materii — fiscal, vamal, administrativ, familie, muncă, asigurări sociale, insolvență, arbitraj, viață privată —, ai nevoie de o cerere de chemare în judecată redactată potrivit dreptului comun, de tine sau de un avocat.

Taxe și termen

Taxele nu sunt specificate în ghid — confirmă-le la instituție.

Termen: Depind de procedura pe care o urmezi pentru materia ta — de drept comun sau una specială —, nu de cea descrisă mai sus. Pe drept comun, pârâtul are 25 de zile pentru întâmpinare de la comunicarea cererii (art. 201 alin. (1) CPC).

Pașii

  1. Identifică exact materia litigiului tău din lista excluderilor — de ea depinde ce cerere redactezi și la ce instanță mergi.
  2. Caută pe acest site ghidul dedicat materiei tale, dacă există unul (de exemplu, succesiunea).
  3. Dacă nu există un ghid dedicat, redactează o cerere de chemare în judecată de drept comun sau cere sfatul unui avocat.

⚠️ De reținut · Cererea ta nu se încadrează la procedura cu valoare redusă

  • O creanță bănească dintr-un contract de închiriere — chirie neplătită, de exemplu — NU e exclusă. Excepția de la art. 1.026 alin. (3) lit. g) o lasă înăuntrul procedurii cu valoare redusă. Doar litigiile despre imobilul închiriat care nu privesc plata unei sume de bani, cum ar fi evacuarea sau valabilitatea contractului, sunt excluse.

Întrebări frecvente

Cum dau în judecată pe cineva pentru 3.000 de lei, fără avocat?

Dacă suma se încadrează în 50.000 lei și nu ține de o materie exclusă, folosești procedura specială din art. 1.026-1.033 CPC: completezi formularul de cerere, depui copii ale dovezilor și plătești o taxă fixă. Nu ai nevoie de avocat — Anexa 1 la Ordinul MJ 359/C/2013 o spune direct — dar poți lua unul dacă vrei.

Cât costă o cerere cu valoare redusă?

Taxa judiciară de timbru e 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 2.000 lei, și 200 lei, dacă o depășește — art. 6 alin. (1) din OUG 80/2013. La procedura europeană, taxa în România e aceeași.

Cât durează o cerere cu valoare redusă?

Nu există un termen total unic. Pârâtul are 30 de zile să răspundă de la comunicare, informațiile suplimentare cerute de instanță au un termen de cel mult 30 de zile de la primirea răspunsului (art. 1.030 alin. (8)); completarea sau rectificarea formularului are termenul pe care îl stabilește instanța, iar dacă îl ratezi cererea se anulează (art. 1.029 alin. (5)), iar hotărârea vine în 30 de zile de la momentul în care instanța are toate informațiile sau de la dezbaterea orală, dacă a avut loc una. Durata reală depinde de câte completări cere instanța și de cât de repede răspunde pârâtul.

Ce fac dacă pârâtul nu plătește nici după hotărâre?

Hotărârea primei instanțe e executorie de drept, chiar dacă cealaltă parte face apel — art. 1.031 alin. (3) CPC. Te adresezi unui executor judecătoresc, care pornește executarea silită pe baza hotărârii.

Pot cere și dobânzi, nu doar suma inițială?

Da. Plafonul de 50.000 lei se calculează fără dobânzi și fără cheltuieli de judecată — art. 1.026 alin. (1) CPC —, deci poți cere dobânzi pe lângă suma principală fără să ieși din procedură. Formularul de cerere are rubrici separate pentru dobânzile contractuale și pentru cele legale.

Ce se întâmplă dacă suma mea trece de 50.000 lei?

Nu te mai încadrezi la procedura specială cu valoare redusă — plafonul se socotește fără dobânzi, cheltuieli de judecată și alte venituri accesorii (art. 1.026 alin. (1) CPC). Mergi pe procedura obișnuită de judecată, de drept comun, iar taxa de timbru se calculează procentual, pe tranșe (art. 3 alin. (1) OUG 80/2013), nu ca sumă fixă.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Judecătoria — instanța care judecă cererile cu valoare redusă (Judecătoria) — portal.just.ro

  • Ministerul Justiției — Aprobă prin ordin formularele obligatorii ale procedurii — cererea, formularul de completare sau rectificare și formularul de răspuns
  • Portalul european e-Justiție — Administrat de Comisia Europeană; publică informațiile pe țară și formularele-tip ale procedurii europene cu valoare redusă din Regulamentul (CE) nr. 861/2007

Actele normative

  • COD nr. 134/2010 — Codul de procedură civilă, republicat — titlul X al cărții a VI-a reglementează procedura cu privire la cererile de valoare redusă. Plafonul din art. 1.026 alin. (1) a fost ridicat de la 10.000 la 50.000 lei prin Legea nr. 57 din 8 mai 2025 (Monitorul Oficial nr. 433 din 12 mai 2025), în vigoare din 15 mai 2025 (art. 1.026-1.033) text integral →
  • OUG nr. 80/2013 — Ordonanța de urgență privind taxele judiciare de timbru — art. 6 stabilește taxa pentru cererile cu valoare redusă, națională și europeană. Cuantumul actual (50/200 lei) vine din Legea nr. 132 din 15 iulie 2020, care a înlocuit taxa anterioară de 150 lei (art. 6 alin. (1) și (2^1), art. 40, art. 42) text integral →
  • ORDIN nr. 359/C/2013 — Ordinul ministrului justiției pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă — formularul de cerere, cel de completare sau rectificare și cel de răspuns, ca anexele 1-3. Textul ordinului nu a fost modificat din 2013: păstrează numerotarea articolelor dinainte de republicarea Codului din 2015 (art. 1.025-1.032, azi 1.026-1.033) și plafonul vechi de 10.000 lei — folosește-l doar pentru structura formularelor, nu pentru cifre (art. 1, anexele 1-3) text integral →
  • LEGE nr. 287/2009 — Codul civil — art. 1.522 reglementează punerea în întârziere a debitorului, iar art. 1.535 curgerea dobânzilor de la scadență (art. 1.522, art. 1.535) text integral →
  • REGULAMENT-UE nr. 861/2007 — Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă, forma consolidată în vigoare de la 1 mai 2025 (CELEX 02007R0861-20250501) — se aplică doar litigiilor transfrontaliere din UE, cu plafon separat de 5.000 EUR (art. 1-7, art. 15a, 16-18, 20-21) text integral →

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui