toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Acordul de ieșire a minorului din țară

Parțial online✓ Verificat la 27 august 2026 · econsulat.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Un minor român iese din țară numai însoțit și numai cu acordul părinților, dat prin declarație autentificată. De la 16 ani poate pleca și neînsoțit, tot cu acordul lor — iar dacă are domiciliul sau reședința chiar în țara de destinație, nici acordul nu se mai cere. Ghid pe cazuri: ambii părinți, un singur părinte, bunici sau altă persoană majoră. Plus capcanele de la frontieră — declarația se prezintă în original, se cer două duplicate, iar Schengen nu a desființat regula.

Pasul 1 din cel mult 4

Cine trece frontiera împreună cu minorul?

Regula de bază din Legea 248/2005: un minor român poate călători în străinătate numai însoțit și numai cu acordul părinților sau al reprezentantului legal. Singura excepție de la însoțire e vârsta de 16 ani împliniți.

Toate variantele, pe scurt

Ieșiți din țară cu amândoi părinții — nu ai nevoie de nicio declarație

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor — Legea cere ca minorul să fie titular al unui document de călătorie individual. Alternativele, după caz: carte de identitate, carte de identitate simplă ori carte electronică de identitate (art. 30 alin. (1) lit. a)). cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru fiecare părinte — Legea permite ieșirea minorului în aceleași condiții și împreună cu părinții, deci amândoi trec frontiera odată cu el.

Unde depui

Nu depui nimic nicăieri. Totul se rezolvă la punctul de trecere a frontierei, în fața polițistului de frontieră. Poliția de Frontieră scrie, pe pagina despre condițiile de ieșire a minorilor, că nu e necesară prezentarea unor documente suplimentare. Asta atunci când minorul călătorește însoțit de ambii părinți.

Taxe și termen

  • Declarație de acord: nu e cerută în acest caz, deci nu plătești nimic pentru ea — art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea 248/2005 permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu ambii părinți sursă →

Termen: Nu există termen de așteptare: verificarea se face pe loc, la trecerea frontierei.

Pașii

  1. Verifică documentul de călătorie al minorului: legea cere să fie individual și valabil.
  2. Mergeți amândoi cu minorul la punctul de trecere a frontierei.
  3. Prezentați polițistului de frontieră actele voastre de identitate și documentul de călătorie al minorului.

⚠️ De reținut · Ieșiți din țară cu amândoi părinții — nu ai nevoie de nicio declarație

  • Certificatul de naștere nu e document de călătorie. Poliția de Frontieră scrie explicit că nu poate fi folosit pentru trecerea frontierei.
  • Cartea de identitate ține loc de document de călătorie în statele Uniunii Europene. În statele terțe, doar în cele care o recunosc ca atare — deci nu peste tot în lume.
  • Schengen nu a desființat regula. Art. 30 alin. (8) din Legea 248/2005 spune că minorii români pot ieși către statele Schengen dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de același articol. Iar alin. (9) permite doar verificări nesistematice la frontiera internă. Contează și fereastra de timp. Forma dată de OUG 25/2024, în vigoare din 22 martie 2024, acoperea doar calea aeriană și maritimă. OUG 156/2024 a extins-o la frontiera internă, inclusiv terestră, din 31 decembrie 2024.
  • Dacă minorul a împlinit 14 ani și refuză să iasă din țară, polițistul de frontieră întrerupe călătoria — art. 31 alin. (2) lit. f) din lege.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.

Pleci singur cu minorul: îți trebuie declarația celuilalt părinte

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor — Document de călătorie individual sau, după caz, carte de identitate, carte de identitate simplă ori carte electronică de identitate (art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea 248/2005). cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru părintele însoțitor
  • Declarație autentificată a celuilalt părinte, în original — Din ea trebuie să rezulte acordul lui cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate. Perioada acoperită nu poate depăși 3 ani de la data întocmirii. Se autentifică în țară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României. Legea cere ca declarația să fie eliberată în două duplicate: unul rămâne la însoțitor, al doilea însoțește pașaportul minorului.
  • Apostilă sau supralegalizare pe declarație — Art. 30 alin. (7) cere apostilă potrivit Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 ori supralegalizare. Fac excepție declarațiile care emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică. Condiția e ca acele acorduri să prevadă scutirea de supralegalizare, în materie civilă sau de drept al familiei. (Doar dacă declarația a fost dată în fața unei autorități străine, nu la notar român și nici la misiunea diplomatică sau oficiul consular)
  • Traducere legalizată a declarației — Normele HG 94/2006, art. 24 alin. (2), cer traduceri legalizate pentru declarațiile date în fața autorităților străine. Declarația dată la notar în România nu se traduce. Poliția de Frontieră scrie că se prezintă exclusiv la ieșirea din România, deci nu e necesară traducerea într-o altă limbă. (Doar dacă declarația a fost dată în fața unei autorități străine)

Unde depui

Declarația se autentifică înainte de plecare. În România, la un birou notarial. În străinătate, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României: pe portalul consular ceri serviciul Declarații. Apoi alegi, din ecranul de detalii, varianta pentru declarația de consimțământ privind ieșirea din țară a minorului. La frontieră nu depui nimic. Polițistul de frontieră verifică actele și păstrează în copie declarația și celelalte documente care au contribuit la aprecierea condițiilor.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Autentificarea declarației la notar, în România: minimul publicat central e 60-70 lei. E poziția „Autentificarea altor declarații al căror obiect nu este evaluabil în bani”, din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului justiției 177/C/2024. La el se adaugă obligatoriu suplimentul de arhivare din nota cu asterisc a aceleiași anexe: 10 lei pentru actele păstrate 10 ani, 20 de lei pentru cele păstrate permanent. Deci 60 sau 70 de lei în total. Ministrul stabilește doar onorariile minimale, deci prețul cerut de birou poate fi mai mare sursă → diferă localNicio sursă centrală nu publică prețul efectiv. Anexa de onorarii nu are o poziție dedicată declarației de ieșire din țară. Nici site-ul informativ al Uniunii Naționale a Notarilor Publici nu publică tarife. Întreabă biroul notarial înainte să te programezi.
  • Autentificarea declarației la misiunea diplomatică sau la oficiul consular: gratuită — fișa consulară scrie că serviciul se prestează cu titlu gratuit. Poate apărea o singură sumă: taxa de 3 euro, sau echivalentul în moneda locală. Ea se percepe pentru declarațiile pe care legea română le cere înscrise în registrele naționale notariale — Fișa consulară cere, după caz, dovada plății anticipate a tarifului de publicitate notarială, prin ordin de plată bancar. Fișa nu spune la care declarații se aplică, deci întreabă la programare. sursă →

Termen: La misiunea diplomatică sau la oficiul consular, fișa oficială spune că autentificarea se prestează de regulă pe loc, în aceeași zi. Durata poate fi influențată de volumul cererilor și de urgențele din ziua respectivă. Pentru notarul din România nu e publicat niciun termen. Nu apare nici în normele de onorarii, nici pe paginile Poliției de Frontieră. Valabilitatea acordului: cel mult 3 ani de la data întocmirii declarației.

Pașii

  1. Cere-i celuilalt părinte să dea declarația de acord la notar, în România, sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular, dacă e plecat.
  2. Cere expres două duplicate — legea le pretinde pe amândouă. La ghișeul consular actul se face într-un singur exemplar original, care rămâne în arhiva misiunii.
  3. Citește declarația înainte să pleci de la ghișeu: trebuie să conțină datele tale de identitate și acordul pentru călătorii în străinătate.
  4. Mergi la frontieră cu declarația în original — o copie sau o fotografie nu ține loc de original.
  5. Prezintă polițistului de frontieră documentul de călătorie al minorului, actul tău de identitate și declarația.

⚠️ De reținut · Pleci singur cu minorul: îți trebuie declarația celuilalt părinte

  • Declarația se prezintă în original. Poliția de Frontieră scrie explicit că o copie sau o fotografie a declarației nu înlocuiește documentul original.
  • Cele două duplicate sunt capcana care se plătește de două ori: cerute odată cu autentificarea intră în onorariu, dar cerute mai târziu costă minimum 75 de lei (anexa nr. 1 pct. 20 la Ordinul 177/C/2024). Cere-le din prima. Art. 30 alin. (7) cere ca declarația să fie eliberată părților în două duplicate, dintre care unul se păstrează de însoțitor, iar al doilea însoțește pașaportul minorului. Fișa consulară spune însă că actul se întocmește într-un singur exemplar original, păstrat în arhiva misiunii. Duplicatele se eliberează „la cerere, în numărul solicitat”. Cine nu cere explicit două pleacă de la ghișeu cu unul singur.
  • De la ce dată curg cei trei ani? Legea spune „de la data întocmirii acesteia”. Pagina-cadru a Poliției de Frontieră scrie „de la data autentificării declarației”. La un act notarial cele două date coincid de obicei; varianta sigură e să numeri de la cea mai veche dintre ele.
  • Nicio sursă nu leagă valabilitatea declarației de durata călătoriei. Formula legii e acordul cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, la plural și fără destinație.
  • Retragerea acordului cere aceeași formă. Din 3 iulie 2024, revocarea sau retractarea declarației produce efecte în fața poliției de frontieră doar într-o condiție. Trebuie dată cu respectarea condițiilor de formă de la art. 30 alin. (7). Temeiul e art. 30 alin. (7^1), introdus prin Legea 174/2024. Poliția de Frontieră precizează că revocarea poate fi autentificată de orice notar public. Nu e obligatoriu să fie făcută de societatea notarială care a încheiat actul inițial.
  • Schimbarea numelui sau a actului de identitate nu invalidează declarația. Condiția: din conținutul ei să iasă clar și neechivoc celelalte date de identificare — nume, prenume, data nașterii, codul numeric personal. Așa scrie Poliția de Frontieră.
  • Schengen nu a desființat regula. Art. 30 alin. (8) cere îndeplinirea condițiilor din același articol și pentru ieșirea către statele Schengen, iar alin. (9) permite doar verificări nesistematice la frontiera internă. Poliția de Frontieră a comunicat în iulie 2026 că regulile se aplică indiferent dacă destinația e într-un stat Schengen sau în afara lui. Cât de des se fac în practică verificările nesistematice nu spune nicio sursă oficială.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.
  • Dacă autentifici la consulat, nu vei avea niciodată „originalul”. Fișa e-Consulat spune că declarația se întocmește într-un singur exemplar original, care rămâne în arhiva misiunii. Ție ți se eliberează duplicate, la cerere, în numărul solicitat. Duplicatul consular ESTE actul cu care mergi la frontieră — cere de la început două.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Fără declarația celuilalt părinte: ce dovadă îți cere polițistul de frontieră

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor — Document de călătorie individual sau, după caz, carte de identitate, carte de identitate simplă ori carte electronică de identitate. cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru părintele însoțitor
  • Certificatul de naștere al minorului, în original — Din el trebuie să rezulte că filiația față de tată nu e stabilită. (Doar în cazul în care tatăl nu e trecut în certificatul de naștere.)
  • Dovada decesului celuilalt părinte — Normele HG 94/2006 acceptă trei documente, în ordine de rezervă. (1) Certificat de deces valabil și cu putere doveditoare pe teritoriul României. (2) Hotărâre judecătorească de declarare a morții, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru certificat. (3) Comunicare oficială primită prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, în aceeași situație. Poliția de Frontieră scrie că ieșirea se permite în baza unuia dintre ele, în original sau copie legalizată. Certificatul se prezintă însoțit de o fotocopie — art. 24 alin. (2) din Norme o cere expres, nu e o curtoazie. (Doar dacă celălalt părinte a decedat)
  • Hotărâre judecătorească de decădere din drepturile părintești — Poliția de Frontieră scrie că dovada decăderii se face doar prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă ori definitivă, pronunțată de instanța de tutelă. (Doar dacă celălalt părinte e decăzut din drepturile părintești)
  • Hotărâre judecătorească privind autoritatea părintească — Art. 30 alin. (1) lit. c) cere o hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă. Din ea trebuie să rezulte că minorul ți-a fost încredințat sau că exerciți singur autoritatea părintească. Pentru procesele începute de la 15 februarie 2013 e suficient ca hotărârea să fie definitivă. (Doar dacă exerciți singur autoritatea părintească sau minorul ți-a fost încredințat)
  • Traducere legalizată a documentului străin — Normele HG 94/2006, art. 24 alin. (2), cer traduceri legalizate pentru certificatul de deces emis de autoritățile străine. (Doar dacă documentul doveditor vine de la o autoritate străină)

Unde depui

Nu depui nimic: dovada se prezintă direct polițistului de frontieră, la punctul de trecere. Documentele care au contribuit la aprecierea îndeplinirii condițiilor se păstrează în copie de Poliția de Frontieră, la punctul prin care s-a făcut ieșirea.

Taxe și termen

  • Declarație de acord: nu ai nevoie de declarația celuilalt părinte în acest caz, deci nu plătești nimic pentru ea. Costurile posibile sunt cele ale copiei legalizate sau ale traducerii documentului doveditor sursă → diferă localMinimele publicate central, tot în anexa nr. 1 la Ordinul 177/C/2024: legalizarea unei copii — 5 lei de pagină (pct. 17); legalizarea semnăturii traducătorului autorizat — 50 de lei (pct. 14). La ambele se adaugă suplimentul de arhivare de 10 sau 20 de lei. Rămâne nepublicat doar onorariul traducătorului însuși, care se negociază.

Termen: Verificarea se face pe loc, la trecerea frontierei. Pentru obținerea documentului doveditor, termenele țin de procedura care îl emite și nu sunt acoperite de acest ghid.

Pașii

  1. Adună documentul care dovedește situația celuilalt părinte: certificatul de deces, hotărârea de decădere sau hotărârea privind autoritatea părintească.
  2. Verifică dacă hotărârea e definitivă și irevocabilă ori, pentru procesele începute de la 15 februarie 2013, definitivă.
  3. Dacă documentul vine dintr-un alt stat, pregătește traducerea legalizată.
  4. Mergi la frontieră cu originalul sau cu copia legalizată, alături de documentul de călătorie al minorului și de actul tău de identitate.

⚠️ De reținut · Fără declarația celuilalt părinte: ce dovadă îți cere polițistul de frontieră

  • Tată netrecut în certificatul de naștere: nu ai nevoie nici de acordul lui, nici de instanță. Filiația față de tată pur și simplu nu e stabilită. Nu există deci un „celălalt părinte” al cărui acord să lipsească, iar neînțelegerea între părinți — cazul pentru care legea trimite la judecătorie — nu are cum să apară. Mergi cu certificatul de naștere al copilului, în original, din care rezultă că rubrica tatălui e necompletată.
  • Condiția care răstoarnă concluzia: art. 30 alin. (2) scutește de declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau declarat dispărut numai dacă însoțitorul face dovada în acest sens. Când amândoi părinții sunt în această situație, devine obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.
  • O hotărâre de divorț nu ajunge automat. Din ea trebuie să rezulte că minorul ți-a fost încredințat sau că exerciți singur autoritatea părintească. Dacă hotărârea prevede exercitarea în comun, declarația celuilalt părinte rămâne obligatorie.
  • Excepția pentru părintele declarat dispărut e considerată caducă de Poliția de Frontieră, care scrie pe pagina-cadru că prevederea din art. 30 alin. (2) referitoare la părintele declarat dispărut a devenit caducă — deși textul legii o mai conține.
  • Hotărâre dintr-un alt stat al Uniunii Europene: Poliția de Frontieră scrie că e recunoscută la trecerea frontierei. Condiția e ca documentul să fie tradus în română și legalizat. Hotărâre dintr-un stat terț: e nevoie de o cerere de recunoaștere adresată instanțelor române. Fac excepție hotărârile din statele cu care România are convenții de asistență juridică în materie civilă sau de dreptul familiei. Și cele pronunțate în temeiul Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996.
  • Certificatul de naștere nu e document de călătorie și nu poate fi folosit pentru trecerea frontierei.
  • Schengen nu a desființat regula: art. 30 alin. (8) cere aceleași condiții și pentru ieșirea către statele Schengen, iar alin. (9) permite doar verificări nesistematice la frontiera internă.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Minorul are domiciliul sau reședința chiar în statul unde merge

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru însoțitor
  • Dovada domiciliului sau a reședinței minorului în statul de destinație — Normele HG 94/2006, art. 24 alin. (3), spun cum se dovedește fiecare. Domiciliul se face „cu documentele prevăzute la art. 29 alin. (1)”, cu alt document de călătorie al minorului sau cu documentul lui de identitate în care e menționat domiciliul. Trimiterea la art. 29 alin. (1) contează: acolo sunt rutele pe care le folosește diaspora. Pașaportul minorului, cu statul de domiciliu menționat, dacă cel puțin un părinte domiciliază acolo. Pașapoartele AMBILOR părinți, când au domiciliul în același stat. Pașaportul unui părinte plus declarația celuilalt despre domiciliul minorului, ori hotărârea care i-a stabilit domiciliul. Sau pașaportul părintelui supraviețuitor. Reședința: cu orice document emis de autoritățile statului de reședință care atestă că minorul are reședința acolo. Poliția de Frontieră adaugă că documentele trebuie însoțite de traducere legalizată. Excepția e mai largă decât pare: art. 24 alin. (4) din Norme scutește de traducere „documentele de călătorie, documentele de identitate sau permisele/cărțile de rezidență” — trei categorii, nu una.
  • Bilete de călătorie pentru întregul parcurs — Art. 24 alin. (5) din Norme: dovada destinației călătoriei se face prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare. Dacă destinația nu poate fi dovedită astfel pentru întregul parcurs, intră în joc art. 24 alin. (6). Însoțitorul completează olograf, în fața polițiștilor de frontieră, o declarație pe propria răspundere. Din ea trebuie să rezulte că țara de destinație e cea de reședință sau de domiciliu a minorului.

Unde depui

La punctul de trecere a frontierei. Declarația olografă, dacă e cazul, se completează pe loc, în fața polițiștilor de frontieră. Ei o păstrează în original, la punctul prin care s-a făcut ieșirea.

Taxe și termen

  • Declarație de acord: nu e cerută pentru deplasarea în chiar statul de domiciliu sau de reședință al minorului, deci nu plătești nimic pentru ea — art. 30 alin. (6^1) din Legea 248/2005 sursă →

Termen: Se rezolvă pe loc, la control. Declarația olografă se completează tot acolo.

Pașii

  1. Verifică unde merge minorul: scutirea funcționează numai pentru deplasarea în chiar statul lui de domiciliu sau de reședință.
  2. Pregătește dovada domiciliului sau a reședinței, cu traducere legalizată dacă nu e un permis ori o carte de rezidență.
  3. Cumpără biletele pentru tot parcursul, nu doar pentru primul segment.
  4. Dacă nu poți dovedi destinația pentru întregul parcurs, completează la ghișeu declarația olografă pe propria răspundere.

⚠️ De reținut · Minorul are domiciliul sau reședința chiar în statul unde merge

  • Scutirea e îngustă. Art. 30 alin. (6^1) o dă numai pentru deplasarea în chiar țara în care minorul are domiciliul sau reședința. Poliția de Frontieră scrie ce se întâmplă când minorul călătorește în altă țară decât cea de domiciliu sau reședință. Atunci declarația de acord este necesară, fie că îl însoțește un părinte, fie alt însoțitor major.
  • Două instituții spun lucruri diferite. Direcția Generală de Pașapoarte scrie, pe pagina despre cetățenii români cu domiciliul în străinătate, o formulare mai largă. Minorii cu acest statut „pot călători spre statul de domiciliu însoțiți de un singur părinte, fără nicio formalitate suplimentară”. Normele spun altceva: fără bilete pentru întregul parcurs trebuie completată declarația olografă, iar dacă însoțitorul refuză să o completeze, art. 24 alin. (7) prevede că organele poliției de frontieră nu permit ieșirea din România a minorului. Nu tranșăm noi contradicția; varianta sigură e să pleci cu biletele pentru tot parcursul și cu dovada domiciliului sau a reședinței.
  • Scutirea e scrisă în lege pentru cazurile de la art. 30 alin. (1) lit. b) și d) — adică și pentru părintele singur, și pentru altă persoană majoră. Formularea Direcției Generale de Pașapoarte vorbește doar despre un singur părinte.
  • Marea Britanie: Poliția de Frontieră scrie că statutul pre-settled sau settled nu cuprinde mențiuni privind domiciliul ori reședința. Deci nu poate fi folosit pentru a dovedi acest aspect.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.

Studii sau concurs oficial: e de ajuns acordul unui singur părinte

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru însoțitor
  • Documente de la instituția organizatoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate — Normele HG 94/2006, art. 24 alin. (1) lit. g), cer două lucruri. Din documente trebuie să rezulte perioada și statul sau statele unde se desfășoară studiile ori concursurile. Iar ele se prezintă însoțite, după caz, de traduceri legalizate. Poliția de Frontieră cere ca actele doveditoare să fie prezentate în original și copie, care rămân la punctul de trecere a frontierei.
  • Declarație autentificată a unuia dintre părinți, în original — Derogarea de la art. 30 alin. (3) lit. b) funcționează chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți. Deci acordul unui părinte tot îți trebuie, în forma autentificată de la art. 30 alin. (7).

Unde depui

Declarația se autentifică înainte de plecare. În România, la un birou notarial. În străinătate, la misiunea diplomatică ori la oficiul consular al României, prin portalul consular. Documentele doveditoare se prezintă la punctul de trecere a frontierei.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Autentificarea declarației la notar, în România: minimul publicat central e 60-70 lei. E poziția „Autentificarea altor declarații al căror obiect nu este evaluabil în bani”, din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului justiției 177/C/2024. La el se adaugă obligatoriu suplimentul de arhivare din nota cu asterisc a aceleiași anexe: 10 lei pentru actele păstrate 10 ani, 20 de lei pentru cele păstrate permanent. Deci 60 sau 70 de lei în total. Ministrul stabilește doar onorariile minimale, deci prețul cerut de birou poate fi mai mare sursă → diferă localNicio sursă centrală nu publică prețul efectiv. Anexa de onorarii nu are o poziție dedicată declarației de ieșire din țară. Nici site-ul informativ al Uniunii Naționale a Notarilor Publici nu publică tarife. Întreabă biroul notarial înainte să te programezi.
  • Autentificarea declarației la misiunea diplomatică sau la oficiul consular: gratuită — fișa consulară scrie că serviciul se prestează cu titlu gratuit. Poate apărea o singură sumă: taxa de 3 euro, sau echivalentul în moneda locală. Ea se percepe pentru declarațiile pe care legea română le cere înscrise în registrele naționale notariale sursă →

Termen: La misiunea diplomatică sau la oficiul consular, autentificarea se face de regulă pe loc, în aceeași zi. Pentru notarul din România nu e publicat niciun termen normativ. Documentele de la instituția organizatoare se cer de la ea, în termenele ei.

Pașii

  1. Cere instituției organizatoare documentele din care rezultă perioada și statul unde se desfășoară studiile sau concursul.
  2. Cere unuia dintre părinți declarația de acord, autentificată la notar sau la oficiul consular.
  3. Pregătește actele doveditoare în original și copie: copia rămâne la punctul de trecere a frontierei.
  4. Prezintă totul polițistului de frontieră, împreună cu documentul de călătorie al minorului.

⚠️ De reținut · Studii sau concurs oficial: e de ajuns acordul unui singur părinte

  • Instituția și legea nu spun același lucru, iar ghidul alege dinadins varianta mai sigură. Pagina „Excepții” a Poliției de Frontieră scrie că ieșirea se permite FĂRĂ declarație atunci când însoțitorul dovedește deplasarea pentru studii sau concursuri oficiale. Legea, la art. 30 alin. (3), cere totuși acordul unuia dintre părinți. Ia declarația: costă 60-70 de lei și acoperă ambele lecturi.
  • Nu e o scutire de acord, ci o reducere. Legea permite ieșirea chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți; varianta fără niciun acord nu e prevăzută aici.
  • O excursie sau o tabără nu se încadrează. Legea și Normele vorbesc despre studii sau concursuri oficiale, cu documente emise de instituția organizatoare. Cuvintele excursie și tabără nu apar nici în lege, nici în Normele HG 94/2006, nici pe paginile Poliției de Frontieră consultate pentru acest ghid.
  • Control suplimentar la excepții. Art. 30 alin. (6) prevede că poliția de frontieră permite ieșirea numai după o verificare în plus. Ruta aleasă și momentul prezentării la ieșirea din țară trebuie să se justifice în raport cu destinația și cu perioada deplasării.
  • Regimul anterior era altul. Până la 22 martie 2024, forma dată de Legea 247/2023 lega scopurile limitate de călătoria neînsoțită a minorului de 16 ani. Unele pagini de întrebări frecvente ale Poliției de Frontieră reproduc și acum acel text.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Tratament medical în străinătate: se poate și fără acordul părinților

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru însoțitor
  • Documente doveditoare emise sau avizate de autoritățile medicale române — Art. 30 alin. (3) lit. a) din lege: din ele trebuie să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical. Normele HG 94/2006, art. 24 alin. (1) lit. f), cer documente doveditoare ale situației medicale a minorului, emise sau avizate de autoritățile medicale române.

Unde depui

Nu depui nimic: documentele medicale se prezintă direct polițistului de frontieră, la punctul de trecere. Poliția de Frontieră cere ca actele doveditoare ale excepțiilor să fie prezentate în original și copie, copia rămânând la punctul de trecere a frontierei.

Taxe și termen

  • Declarație de acord: nu e cerută de lege în acest caz — derogarea de la art. 30 alin. (3) lit. a) operează chiar dacă lipsește acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal. Poliția de Frontieră o cere însă în informarea ei din 18.12.2024, deci dacă ai de unde să o obții, 60-70 de lei la notar sunt varianta sigură sursă →

Termen: Verificarea se face pe loc, la trecerea frontierei. Termenul de eliberare a documentelor medicale ține de unitatea sanitară care le emite sau le avizează și nu e acoperit de acest ghid.

Pașii

  1. Cere unității sanitare documentele din care rezultă perioada și statul unde se acordă tratamentul, emise sau avizate de autoritățile medicale române.
  2. Pregătește-le în original și copie: copia rămâne la punctul de trecere a frontierei.
  3. Potrivește ruta și momentul plecării cu destinația și cu perioada tratamentului.
  4. Prezintă polițistului de frontieră documentele medicale, documentul de călătorie al minorului și actul tău de identitate.

⚠️ De reținut · Tratament medical în străinătate: se poate și fără acordul părinților

  • ATENȚIE, instituția care te controlează spune altceva decât legea. Art. 30 alin. (3) lit. a) și pagina „Excepții” a Poliției de Frontieră spun că, la tratament medical, ieșirea se permite FĂRĂ declarație. Dar tot Poliția de Frontieră spune altceva în informarea ei din 18 decembrie 2024 despre călătoriile în Schengen. Acolo scrie că minorul care „se deplasează la studii/concursuri/tratament medical are nevoie de dovada scopului declarat al călătoriei și de o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul”. Varianta sigură: dacă există un părinte care poate semna, ia declarația — costă 60-70 de lei și îți scutește o discuție la frontieră. Derogarea din lege rămâne plasa de siguranță pentru cazul în care chiar nu ai de unde să o obții.
  • Condiția din lege e strictă. Însoțitorul trebuie să argumenteze necesitatea călătoriei. Tratamentul medical nu trebuie să fie posibil pe teritoriul României. Iar fără el viața sau sănătatea minorului trebuie să fie pusă în mod grav în pericol. Abia atunci ieșirea se permite chiar dacă lipsește acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal.
  • Control suplimentar la excepții. Art. 30 alin. (6) prevede că poliția de frontieră permite ieșirea numai după o verificare în plus. Ruta aleasă și momentul prezentării la ieșirea din țară trebuie să se justifice în raport cu destinația și cu perioada deplasării.
  • Derogarea nu acoperă și celelalte motive de întrerupere a călătoriei de la art. 31 alin. (2). Un exemplu: însoțitorul cetățean străin care nu dovedește că are dreptul să se reîntoarcă în România. Contează dacă declarația spune că minorul se întoarce cu el.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.

Celălalt părinte nu semnează: hotărârea instanței ia locul acordului

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru părintele însoțitor
  • Hotărâre judecătorească prin care s-au soluționat neînțelegerile dintre părinți — Art. 31 alin. (3) din lege: ieșirea din România a minorilor se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată. Poliția de Frontieră scrie că hotărârea trebuie să fie definitivă, cu excepția cazurilor în care a fost pronunțată pe calea ordonanței președințiale.
  • Traducere legalizată a hotărârii străine — Poliția de Frontieră scrie că o hotărâre privind exercitarea răspunderii părintești e recunoscută la trecerea frontierei. Trebuie să fie pronunțată de o instanță competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene. Condiția în plus: documentul să fie tradus în română și legalizat. (Doar dacă hotărârea vine de la o instanță din alt stat)

Unde depui

Cererea se judecă la instanța competentă, iar la frontieră prezinți hotărârea. Procedura din instanță nu e acoperită de acest ghid: aici e descris doar ce se cere la ieșirea din țară.

Taxe și termen

  • Declarație de acord: nu se mai dă declarație în acest caz: locul ei îl ia hotărârea instanței, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea 248/2005 sursă →

Termen: La frontieră, verificarea se face pe loc. Durata procesului și taxele de judecată nu au fost verificate pentru acest ghid.

Pașii

  1. Verifică întâi dacă ești într-una dintre situațiile care ocolesc instanța: părinte decăzut din drepturi, tratament medical, studii sau concursuri oficiale.
  2. Dacă nu ești, adresează-te instanței de judecată pentru soluționarea neînțelegerii.
  3. Mergi la frontieră cu hotărârea, alături de documentul de călătorie al minorului și de actul tău de identitate.
  4. Dacă hotărârea vine dintr-un alt stat, pregătește traducerea în română și legalizarea ei.

⚠️ De reținut · Celălalt părinte nu semnează: hotărârea instanței ia locul acordului

  • Excepțiile rămân deschise: art. 31 alin. (3) exclude expres situațiile de la art. 30 alin. (2) și (3) — părintele decăzut din drepturi sau declarat dispărut, tratamentul medical, studiile și concursurile oficiale. Dacă ești într-una dintre ele, nu ai nevoie de instanță.
  • Regula se aplică și când unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, nu doar când refuză să semneze.
  • Ordonanța președințială: Poliția de Frontieră scrie că e provizorie și executorie. Dacă nu cuprinde nicio mențiune privind durata și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse produc efecte imediat. Ele țin până la soluționarea litigiului asupra fondului.
  • Hotărâre dintr-un stat terț: Poliția de Frontieră scrie că e nevoie de o cerere de recunoaștere adresată instanțelor române. Excepțiile sunt două. Hotărârile din statele cu care România are convenții, acorduri sau tratate de asistență juridică în materie civilă ori de dreptul familiei. Și cele pronunțate în temeiul Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.

Minorul pleacă cu bunicii sau cu altă persoană majoră

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru însoțitor
  • Declarație autentificată a ambilor părinți, în original — Art. 30 alin. (1) lit. d). E de ajuns declarația unui singur părinte în trei situații. Minorul i-a fost încredințat prin hotărâre definitivă și irevocabilă. Exercită singur autoritatea părintească. Este părinte supraviețuitor. La fel funcționează și declarația reprezentantului legal. Acordul acoperă cel mult 3 ani de la data întocmirii declarației și cuprinde datele de identitate ale însoțitorului.
  • Mențiunile suplimentare cerute de art. 30 alin. (4) — Declarația trebuie să cuprindă trei lucruri în plus. (1) Dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație. (2) Datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul. (3) După caz, datele persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă e alta decât cea cu care iese. Verifică-le la ghișeu, înainte de semnare.
  • Hotărâre judecătorească de stabilire a autorității părintești sau de desemnare a reprezentantului legal — Poliția de Frontieră scrie că în acest caz se solicită și hotărârea, rămasă definitivă și irevocabilă ori definitivă. (Doar dacă declarația vine de la un singur părinte sau de la reprezentantul legal)
  • Documente din care rezultă calitatea de persoană desemnată dintr-o societate autorizată să desfășoare transport internațional de persoane — Art. 30 alin. (5) din lege și art. 24 alin. (1) lit. e) din Normele HG 94/2006, în forma dată de HG 444/2024. (Doar dacă însoțitorul vine din partea unei firme de transport)
  • Dovada dreptului însoțitorului străin de a se reîntoarce în România — Art. 31 alin. (2) lit. a): fără această dovadă, călătoria minorului se întrerupe chiar dacă restul actelor sunt în regulă. (Doar dacă însoțitorul e cetățean străin, iar declarația spune că minorul se întoarce împreună cu el)

Unde depui

Declarația se autentifică înainte de plecare. În România, la un birou notarial. În străinătate, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României, prin portalul consular, la serviciul Declarații. La frontieră nu depui nimic: polițistul de frontieră verifică actele și păstrează în copie declarația și celelalte documente.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Autentificarea declarației la notar, în România: minimul publicat central e 60-70 lei. E poziția „Autentificarea altor declarații al căror obiect nu este evaluabil în bani”, din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului justiției 177/C/2024. La el se adaugă obligatoriu suplimentul de arhivare din nota cu asterisc a aceleiași anexe: 10 lei pentru actele păstrate 10 ani, 20 de lei pentru cele păstrate permanent. Deci 60 sau 70 de lei în total. Pentru declarațiile cu mai mulți declaranți, onorariul minimal e același, indiferent de numărul declaranților sursă → diferă localMinistrul stabilește doar minimele. Prețul efectiv al biroului notarial nu e publicat de nicio sursă centrală. Anexa nu are o poziție dedicată declarației de ieșire din țară. Nici site-ul informativ al Uniunii Naționale a Notarilor Publici nu publică tarife. Întreabă biroul înainte.
  • Autentificarea declarației la misiunea diplomatică sau la oficiul consular: gratuită — fișa consulară scrie că serviciul se prestează cu titlu gratuit. Poate apărea o singură sumă: taxa de 3 euro, sau echivalentul în moneda locală. Ea se percepe pentru declarațiile pe care legea română le cere înscrise în registrele naționale notariale sursă →

Termen: La misiunea diplomatică sau la oficiul consular, autentificarea se face de regulă pe loc, în aceeași zi. Durata poate fi influențată de volumul cererilor. Pentru notarul din România nu e publicat niciun termen normativ. Valabilitatea acordului: cel mult 3 ani de la data întocmirii declarației.

Pașii

  1. Cere-le ambilor părinți declarația de acord, autentificată la notar sau la oficiul consular.
  2. Verifică în text datele de identitate ale însoțitorului și mențiunile despre persoana căreia îi va fi încredințat minorul și despre cine îl aduce înapoi.
  3. Cere expres două duplicate: unul rămâne la însoțitor, al doilea însoțește documentul de călătorie al minorului.
  4. Mergi la frontieră cu declarația în original și cu documentul de călătorie al minorului.

⚠️ De reținut · Minorul pleacă cu bunicii sau cu altă persoană majoră

  • Certificatul de cazier judiciar nu se mai prezintă în format fizic din 11 noiembrie 2023. Polițistul de frontieră verifică electronic mențiunile din Sistemul național de evidență informatizată a cazierului judiciar, ROCRIS, potrivit art. 31 alin. (2) lit. b) din lege, în forma dată de Legea 329/2023. Poliția de Frontieră a comunicat public același lucru în iunie 2026.
  • Atenție la o pagină veche a Poliției de Frontieră. Pagina despre întreruperea călătoriei publică și acum lista de 12 infracțiuni, cu formula „cu exceptia cazului in care a fost reabilitat pentru aceasta infractiune”. În forma consolidată a legii lista are 7 poziții. Primele patru: omor; infracțiuni contra libertății și integrității sexuale; infracțiuni privitoare la traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal. Ultimele trei: infracțiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de țesuturi sau organe umane; infracțiuni de terorism. Cuvântul reabilitat nu mai apare deloc în textul consolidat. Nu tranșăm noi contradicția dintre lege și pagina instituției; dacă te privește, întreabă Poliția de Frontieră înainte de drum.
  • Art. 32 îi dă însoțitorului trei obligații de bază. (1) Să acorde îngrijire și supraveghere minorului pe toată durata deplasării. (2) Să nu abandoneze minorul. (3) Să nu îl încredințeze altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau persoanei indicate în declarație. Excepția e strict definită: în cazuri deosebite, autorităților străine competente în domeniul acordării de asistență și protecție pentru minori. La dispariția minorului trebuie anunțate de îndată autoritățile statului unde s-a produs evenimentul. Trebuie anunțată și cea mai apropiată reprezentanță diplomatică ori oficiu consular al României.
  • Pagina Poliției de Frontieră despre obligațiile însoțitorului mai listează obligația de a respecta scopul, ruta și durata deplasării menționate în declarație. În textul consolidat al legii, litera d) a art. 32 alin. (1) e abrogată din 2016. Obligația rămâne utilă în practică, fiindcă declarația poate menționa ruta, dar nu mai are temeiul invocat acolo.
  • Legea nu prevede un număr maxim de minori pe care îi poate însoți o persoană. Nu prevede nici o vârstă minimă a însoțitorului peste majorat: cere doar o persoană fizică majoră.
  • Declarația se prezintă în original — o copie sau o fotografie nu ține loc de original. Legea cere două duplicate. Fișa consulară spune însă că actul se face într-un singur exemplar original, păstrat în arhiva misiunii. Duplicatele se eliberează „la cerere, în numărul solicitat”.
  • Art. 31 alin. (2) mai are patru motive de întrerupere a călătoriei, chiar cu actele în regulă. Unu: însoțitorul e cetățean străin care părăsește România ca urmare a unei decizii de îndepărtare. Doi: însoțitorului sau minorului i-a fost limitat exercițiul dreptului la liberă circulație pentru statul de destinație ori pentru un stat tranzitat. Trei: însoțitorul nu e persoana căreia instanța i-a încredințat supravegherea minorului — dar numai „în condițiile legii penale”, adică atunci când față de minor s-a dispus măsura educativă a libertății supravegheate. NU e despre custodia din divorț: dacă copilul a fost încredințat mamei prin hotărâre civilă, bunicul care îl duce în vacanță nu intră aici. Patru: minorul care a împlinit 14 ani refuză să iasă din țară.
  • Dacă părinții nu se înțeleg asupra acordului, art. 31 alin. (3) prevede că ieșirea se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.
  • Dacă autentifici la consulat, nu vei avea niciodată „originalul”. Fișa e-Consulat spune că declarația se întocmește într-un singur exemplar original, care rămâne în arhiva misiunii. Ție ți se eliberează duplicate, la cerere, în numărul solicitat. Duplicatul consular ESTE actul cu care mergi la frontieră — cere de la început două.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Minorul are 16 ani împliniți și pleacă neînsoțit

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil, carte de identitate sau carte electronică de identitate — Art. 30 alin. (1^1) enumeră aceste variante pentru minorul care pleacă neînsoțit. cum obții acest act →
  • Declarație autentificată a ambilor părinți privind călătoria neînsoțit, în original — Art. 30 alin. (1^1) cere ca declarația să fie dată în condițiile alin. (7). O dau ambii părinți. Sau, după caz: părintele căruia i-a fost încredințat minorul, cel care exercită singur autoritatea părintească, părintele supraviețuitor ori reprezentantul legal. Acordul trebuie să privească explicit efectuarea de călătorii în străinătate neînsoțit. (Doar dacă minorul NU are domiciliul sau reședința stabilită în țara de destinație. Dacă le are, art. 2 alin. (3) lit. b) îl lasă să călătorească neînsoțit „fără acordul părinților ori al reprezentanților legali” — și atunci actul următor din listă ține locul declarației.)
  • Dovada domiciliului sau a reședinței minorului în statul de destinație — Art. 2 alin. (3) lit. b) are o a doua excepție. Minorul de 16 ani împliniți care are domiciliul sau reședința stabilită în țara de destinație poate călători neînsoțit, fără acordul părinților ori al reprezentanților legali. Portalul consular scrie același lucru. Art. 30, care guvernează controlul la frontieră, nu detaliază acest caz — varianta sigură e să ai la tine dovada și biletele pentru tot parcursul. (Doar dacă minorul are domiciliul sau reședința stabilită în statul unde merge)

Unde depui

Declarația se autentifică înainte de plecare. În România, la un birou notarial. În străinătate, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României, prin portalul consular. Minorul o prezintă apoi, în original, polițistului de frontieră.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Autentificarea declarației la notar, în România: minimul publicat central e 60-70 lei. E poziția „Autentificarea altor declarații al căror obiect nu este evaluabil în bani”, din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului justiției 177/C/2024. La el se adaugă obligatoriu suplimentul de arhivare din nota cu asterisc a aceleiași anexe: 10 lei pentru actele păstrate 10 ani, 20 de lei pentru cele păstrate permanent. Deci 60 sau 70 de lei în total. Ministrul stabilește doar onorariile minimale, deci prețul cerut de birou poate fi mai mare sursă → diferă localNicio sursă centrală nu publică prețul efectiv. Anexa de onorarii nu are o poziție dedicată declarației de ieșire din țară. Nici site-ul informativ al Uniunii Naționale a Notarilor Publici nu publică tarife. Întreabă biroul notarial înainte să te programezi.
  • Autentificarea declarației la misiunea diplomatică sau la oficiul consular: gratuită — fișa consulară scrie că serviciul se prestează cu titlu gratuit. Poate apărea o singură sumă: taxa de 3 euro, sau echivalentul în moneda locală. Ea se percepe pentru declarațiile pe care legea română le cere înscrise în registrele naționale notariale sursă →

Termen: La misiunea diplomatică sau la oficiul consular, autentificarea se face de regulă pe loc, în aceeași zi. Pentru notarul din România nu e publicat niciun termen normativ. Valabilitatea acordului: cel mult 3 ani de la data întocmirii declarației.

Pașii

  1. Cere-le ambilor părinți o declarație autentificată care să spună explicit că sunt de acord ca minorul să călătorească neînsoțit.
  2. Cere două duplicate, așa cum pretinde legea.
  3. Verifică documentul de călătorie sau cartea de identitate a minorului.
  4. Minorul merge la frontieră cu declarația în original.

⚠️ De reținut · Minorul are 16 ani împliniți și pleacă neînsoțit

  • Regula s-a schimbat de două ori în doi ani, iar Poliția de Frontieră publică simultan trei versiuni. Un răspuns din februarie 2022 spune încă „Răspuns: NU” la întrebarea dacă minorii peste 16 ani pot călători neînsoțiți. Un al doilea, din ianuarie 2024, reproduce Legea 247/2023, care cerea scopuri limitate: vizită la rude, studii, concursuri oficiale sau tratament medical. Forma în vigoare, din 22 martie 2024, prin OUG 25/2024, nu mai cere niciun scop. Pagina-cadru și comunicatul din 2026 sunt cele corecte.
  • Normele metodologice nu au fost aliniate. Art. 24 alin. (1) din HG 94/2006 spune și azi că minorilor români li se permite ieșirea din țară numai însoțiți de o persoană fizică majoră. Sintagmele „16 ani” și „neînsoțit” nu apar deloc în textul lor consolidat. Guvernul avea 90 de zile ca să le modifice, atât după OUG 25/2024, cât și după Legea 329/2023.
  • Declarația se prezintă în original. Poliția de Frontieră scrie că o copie sau o fotografie nu înlocuiește documentul original.
  • Schengen nu a desființat regula: art. 30 alin. (8) cere aceleași condiții și pentru ieșirea către statele Schengen, iar alin. (9) permite doar verificări nesistematice la frontiera internă. Fereastra de timp contează. Forma din OUG 25/2024 acoperea doar calea aeriană și maritimă. OUG 156/2024 a extins-o la frontiera internă, inclusiv terestră, din 31 decembrie 2024.
  • Ghidul acoperă doar ieșirea din România. Formalitățile de la întoarcere nu au fost verificate aici.
  • Dacă autentifici la consulat, nu vei avea niciodată „originalul”. Fișa e-Consulat spune că declarația se întocmește într-un singur exemplar original, care rămâne în arhiva misiunii. Ție ți se eliberează duplicate, la cerere, în numărul solicitat. Duplicatul consular ESTE actul cu care mergi la frontieră — cere de la început două.

Elementele marcate cu ⚠️ pot diferi în localitatea ta. Înainte de drum, confirmă-le la instituția indicată — regulile locale se schimbă des.

Minorul pleacă cu reprezentantul legal: hotărârea instanței ține locul declarației

Acte necesare

  • Document de călătorie individual valabil pentru minor cum obții acest act →
  • Act de identitate valabil pentru însoțitor
  • Hotărârea judecătorească din care rezultă că însoțitorul exercită drepturile și obligațiile părintești — Rămasă definitivă și irevocabilă sau, pentru procesele începute după 15 februarie 2013, definitivă. Poliția de Frontieră o cere ca atare, la cazul 3 din pagina ei despre condițiile de ieșire a minorilor: hotărârea de instituire a tutelei, de numire a curatorului sau de plasament. Declarația părinților NU se cere aici.

Unde depui

Nu depui nimic: hotărârea se prezintă direct polițistului de frontieră, la punctul de trecere, împreună cu documentul de călătorie al minorului și cu actul tău de identitate.

Taxe și termen

  • Declarație de acord la notar: nu se dă în acest caz, deci nu plătești nimic pentru ea — locul ei îl ia hotărârea judecătorească. Singurele costuri posibile sunt copiile legalizate ale hotărârii. sursă →

Termen: Verificarea se face pe loc, la trecerea frontierei. Obținerea hotărârii ține de instanță și nu e acoperită de acest ghid.

Pașii

  1. Pregătește hotărârea judecătorească din care rezultă că exerciți drepturile și obligațiile părintești, în original.
  2. Ia și copii: Poliția de Frontieră cere actele doveditoare în original și copie, copia rămânând la punctul de trecere.
  3. Verifică documentul de călătorie al minorului — pașaport sau, în Uniunea Europeană, carte de identitate valabilă.
  4. Prezintă totul polițistului de frontieră la ieșirea din țară.

⚠️ De reținut · Minorul pleacă cu reprezentantul legal: hotărârea instanței ține locul declarației

  • Dacă minorul e sub o măsură de protecție specială (plasament, Legea 272/2004), Poliția de Frontieră cere o declarație care să conțină consimțământul persoanei sau al persoanelor care îndeplinesc drepturile și obligațiile părintești asupra lui. Întreabă direcția de asistență socială care gestionează cazul cine semnează, înainte de a merge la notar.
  • Obligațiile însoțitorului din art. 32 se aplică și reprezentantului legal: îngrijire și supraveghere pe toată durata deplasării, interdicția de a abandona minorul și interdicția de a-l încredința altcuiva.
  • Ghidul nu acoperă obținerea hotărârii de tutelă, curatelă sau plasament — el începe din momentul în care o ai.

Întrebări frecvente

Cât costă declarația de acord pentru ieșirea minorului din țară?

În România, la notar, minimul publicat central e 60-70 lei. E poziția „Autentificarea altor declarații al căror obiect nu este evaluabil în bani”, din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului justiției 177/C/2024. La el se adaugă obligatoriu suplimentul de arhivare din nota cu asterisc a aceleiași anexe: 10 lei pentru actele păstrate 10 ani, 20 de lei pentru cele păstrate permanent. Deci 60 sau 70 de lei în total. Ministrul stabilește doar onorariile minimale, deci prețul biroului poate fi mai mare. Anexa nu are o poziție dedicată acestei declarații. Nici site-ul informativ al Uniunii Naționale a Notarilor Publici nu publică tarife. Prețul exact îl afli doar întrebând biroul. La misiunea diplomatică sau la oficiul consular, fișa oficială scrie că serviciul se prestează cu titlu gratuit. Singura sumă care poate apărea acolo e taxa de 3 euro. Se percepe pentru declarațiile pe care legea le cere înscrise în registrele naționale notariale. Fișa nu spune la care declarații se aplică.

Cât timp e valabilă declarația de acord?

Cel mult 3 ani. Legea numără termenul de la data întocmirii declarației, iar pagina-cadru a Poliției de Frontieră scrie „de la data autentificării declarației”. La un act notarial cele două date coincid de obicei, dar formularea diferă. Varianta sigură e să numeri de la cea mai veche dintre ele. Nicio sursă nu leagă valabilitatea de durata călătoriei. Formula legii e acordul cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, la plural și fără destinație.

De la 16 ani minorul poate pleca singur?

Da. Din 20 august 2023, prin Legea 247/2023, dar numai pentru scopuri limitate. Din 22 martie 2024, când OUG 25/2024 a rescris regula, condiția de scop a dispărut. Art. 30 alin. (1^1) din Legea 248/2005 îi permite minorului care a împlinit 16 ani să călătorească neînsoțit. Condiția: să prezinte poliției de frontieră o declarație autentificată, din care să rezulte acordul pentru călătorii neînsoțit. Declarația vine de la ambii părinți sau, după caz, de la părintele îndreptățit ori de la reprezentantul legal. Forma anterioară, dată de Legea 247/2023, cerea și un scop anume. Atenție: Poliția de Frontieră are online și un răspuns din 2022 care spune „Răspuns: NU”, și unul din ianuarie 2024 cu scopurile limitate. Amândouă sunt depășite.

Însoțitorul mai trebuie să vină cu dovada că nu are antecedente penale?

Nu în format fizic. Din 11 noiembrie 2023, prin Legea 329/2023, polițistul de frontieră verifică electronic mențiunile din ROCRIS, sistemul național de evidență informatizată a cazierului judiciar. Poliția de Frontieră a comunicat public în iunie 2026 că însoțitorul nu mai trebuie să aibă certificatul asupra sa. Lista infracțiunilor care duc la întreruperea călătoriei are acum 7 poziții. Excepția pentru persoana reabilitată a dispărut din textul legii. O pagină a instituției publică însă și acum lista veche, de 12 poziții, cu acea excepție.

Schengen a desființat declarația la ieșirea din țară?

Nu. Art. 30 alin. (8) din Legea 248/2005 spune că minorii români pot ieși către statele Schengen dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de același articol. Iar alin. (9) permite doar verificări nesistematice la frontiera internă. Poliția de Frontieră a comunicat în iulie 2026 că regulile se aplică indiferent dacă destinația e într-un stat Schengen sau în afara lui. Contează și fereastra de timp. Forma din OUG 25/2024 acoperea doar calea aeriană și maritimă. OUG 156/2024 a extins-o la frontiera internă, inclusiv terestră, din 31 decembrie 2024. Cât de des se fac în practică verificările nesistematice nu spune nicio sursă oficială.

Minorul are și cetățenia altui stat — se aplică regulile românești?

Da. Poliția de Frontieră răspunde afirmativ la întrebarea dacă Legea 248/2005 se aplică minorului cu mai multe cetățenii, dintre care una română. Și scrie că prevederile legislației românești privind regimul liberei circulații se aplică indiferent de documentul de călătorie folosit la trecerea frontierei. Motivul: minorii născuți în străinătate din cel puțin un părinte român dobândesc cetățenia română prin efectul legii, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalități. În schimb, minorilor cetățeni ai altor state membre, fără cetățenie română, regulile acestea nu li se aplică.

O tabără sau o excursie școlară intră la studii sau concursuri oficiale?

Nu. Excepția din lege vorbește despre studii sau concursuri oficiale, iar Normele cer documente emise de instituția organizatoare, din care să rezulte perioada și statul. Cuvintele excursie și tabără nu apar nici în lege, nici în Normele HG 94/2006, nici pe paginile Poliției de Frontieră consultate pentru acest ghid. Pentru o tabără sau o excursie de agrement se aplică regula generală: dacă însoțitorul nu e părinte, îți trebuie declarația ambilor părinți.

Unde găsesc modelul oficial al declarației?

Nu pe site-ul Poliției de Frontieră — am căutat pe pagina ei de formulare și nu e acolo. Dar legea spune că un model EXISTĂ. Art. 34 din Normele HG 94/2006: „modelul declarației privind acordul părinților pentru ieșirea din țară a minorului însoțit de o persoană fizică majoră se stabilește prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră”. Dispoziția nu e publicată. În practică declarația o redactează notarul sau oficiul consular, pe conținutul cerut de art. 30 alin. (4) și (7) din lege — cere-i notarului să acopere toate elementele de acolo.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României și notarii publici autentifică declarația de acord; Poliția de Frontieră Română o verifică la ieșirea din țară (MAE / PFR) — econsulat.ro

  • Poliția de Frontieră Română — verifică documentele minorului și ale însoțitorului la punctul de trecere a frontierei și decide dacă permite ieșirea din țară
  • Notarii publici din România — autentifică declarația de acord și declarația de revocare a acordului

Actele normative

  • LEGE nr. 248/2005 — Legea privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate — principiul de la art. 2 alin. (2), excepția celor 16 ani de la art. 2 alin. (3), cazurile și forma declarației la art. 30, întreruperea călătoriei la art. 31 și obligațiile însoțitorului la art. 32 (art. 2, art. 30-32) text integral →
  • HG nr. 94/2006 — Normele metodologice de aplicare a Legii 248/2005 — documentele cerute la ieșirea minorului (art. 24), dovada domiciliului sau a reședinței în statul de destinație, declarația olografă completată la frontieră și documentele păstrate în copie (art. 25) (art. 24-25) text integral →
  • LEGE nr. 247/2023 — Legea care a introdus, de la 20 august 2023, călătoria neînsoțită a minorului de 16 ani. Scopurile erau limitate: vizită la rude, studii, concursuri oficiale sau tratament medical. Formă înlocuită din 22 martie 2024 text integral →
  • LEGE nr. 329/2023 — Legea care a mutat, de la 11 noiembrie 2023, verificarea antecedentelor penale ale însoțitorului în sistemul ROCRIS. Tot ea a rescris lista de infracțiuni de la art. 31 alin. (2) lit. b) text integral →
  • OUG nr. 25/2024 — Ordonanța de urgență care a rescris, de la 22 martie 2024, regula celor 16 ani, fără condiție de scop. Tot ea a introdus regimul de ieșire către statele Schengen pe cale aeriană și maritimă text integral →
  • LEGE nr. 174/2024 — Legea care a introdus, de la 3 iulie 2024, regula de formă pentru revocarea sau retractarea acordului dat prin declarație (art. 30 alin. (7^1) din Legea 248/2005) text integral →
  • OUG nr. 156/2024 — Ordonanța de urgență care a extins, de la 31 decembrie 2024, regimul de ieșire către statele Schengen la frontiera internă, inclusiv la cea terestră text integral →
  • ORDIN nr. 177/C/2024 — Normele ministrului justiției privind onorariile minimale ale notarilor publici. Se aplică poziția generică pentru autentificarea declarațiilor al căror obiect nu este evaluabil în bani (art. 1, art. 7, art. 8, anexa nr. 1 pct. 11) text integral →
  • LEGE nr. 1/2017 — Legea care a abrogat o parte dintre pozițiile din anexa taxelor consulare a Legii 198/2008, iar Legea 117/2018 a mers mai departe și a ÎNLOCUIT anexa cu totul (ARTICOL UNIC pct. 6: „Anexa se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta lege”). Anexa în vigoare azi are doar trei capitole — vize, servicii notariale maritime, cetățenie — și autentificarea declarațiilor nu figurează în niciunul. În forma consolidată de azi a acelei anexe, autentificarea declarațiilor nu mai figurează printre serviciile taxate (art. IX) text integral →

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui