toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Formularele europene A1, S1 și U1/U2

Nivel de digitalizare neverificat✓ Verificat la 26 august 2026 · cnpp.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Muncești în alt stat UE sau te întorci acasă după ani de lucru afară? Trei documente portabile îți apără drepturile: A1 (rămâi asigurat în România la detașare), S1 (sănătate în statul unde locuiești), U1/U2 (anii munciți afară se adună la stagiu — dar cu o capcană pe care puțini o știu la întoarcere).

Pasul 1 din 1

Care e situația ta?

Toate variantele, pe scurt

A1 — rămâi asigurat în România cât muncești temporar în alt stat

Acte necesare

  • Cererea, depusă în aplicația RODPA1 (cnpp.ro/a1) — Din 8 ianuarie 2024, cererile de A1 se depun EXCLUSIV online: descarci cererea generată de aplicație, o semnezi (electronic sau olograf) și o reîncarci. Stările cererii se văd în portal: Nouă → În procesare → Clarificări suplimentare / Aprobată / Respinsă / Anulată.
  • Dosarul angajatorului (14 documente, la detașarea de salariați) — Printre ele: certificatul de înregistrare a societății, certificatul de atestare fiscală, adeverința ITM cu numărul total de salariați, declarația lunară D112, CI și contractul de muncă ale salariaților trimiși, adeverința de stagiu de cotizare pe ultimele 12 luni. (Doar când cererea o face angajatorul)
  • Dosarul lucrătorului independent (12 documente) — Include TREI dovezi de asigurare separate: în sistemul de accidente de muncă și boli profesionale, în cel de sănătate și în cel de șomaj. (Doar PFA/independenții care se detașează singuri)
  • Contractul cu partenerul din statul gazdă, cu traducere autorizată — Singurul loc din tot dosarul unde se cere traducere — restul actelor sunt românești.

Unde depui

Exclusiv online, în aplicația RODPA1. CONTUL se creează pe două căi: cu semnătură electronică calificată, cererea semnată se trimite PE E-MAIL la oricare casă teritorială de pensii, cu actul de identitate în copie (doar împuternicirile pentru terți se prezintă în original); fără semnătură electronică, mergi personal la oricare casă teritorială, cu formularul, CI/BI și documentele justificative în original. Datele încărcate se coroborează automat cu bazele ANAF, ONRC și ale Inspecției Muncii.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Fără taxe: CNPP declară expres: „Casa Națională de Pensii Publice nu percepe taxe pentru emiterea documentului portabil A1” sursă →

Termen: NEPUBLICAT. CNPP promite doar „un interval de timp rezonabil”, condiționat de dosar complet. Contextul care explică așteptarea: circa 80.000 de cereri pe an, procesate de 15-20 de persoane.

Pașii

  1. Stabilește-ți întâi situația juridică. DETAȘARE (art. 12): angajatorul român te trimite pentru maximum 24 de luni, firma are „activitate substanțială” în România (reper practic: cel puțin 25% din cifra de afaceri aici), iar tu ai cel puțin o lună de asigurare în România imediat înainte de plecare — reperul lunii vine din Decizia A2/2009 și Ghidul practic al Comisiei Administrative (perioadele mai scurte se evaluează de la caz la caz), aplicate de CNPP; nu e text de regulament. PLURIACTIVITATE (art. 13): lucrezi în mod obișnuit în două sau mai multe state — aici intră și șoferii de transport internațional, NU la detașare.
  2. Creează contul RODPA1: cu semnătură electronică calificată trimiți cererea semnată + actul de identitate în copie pe e-mail la ORICE casă teritorială — fără niciun drum în România; fără semnătură electronică, mergi personal la oricare casă, cu actele în original.
  3. Încarcă în aplicație cererea și dosarul (14 documente la angajatori, 12 la independenți). Descarci cererea generată, o semnezi electronic sau olograf, o reîncarci.
  4. Urmărește starea cererii în portal. Dacă apare „Clarificări suplimentare”, funcționarul CNPP cere completări — răspunde acolo, nu prin e-mail separat.
  5. Primești A1 generat și semnat electronic. Ține-l la tine în statul gazdă: fără el, autoritățile de acolo îți pot impune afilierea la sistemul lor și plata contribuțiilor acolo.

⚠️ De reținut · A1 — rămâi asigurat în România cât muncești temporar în alt stat

  • A1 NU e permis de muncă și lipsa lui NU îți interzice să muncești — CNPP o spune expres. Fără A1 se aplică însă regula generală: ești asigurat (și plătești contribuții) în statul unde muncești, nu în România.
  • Nu poți fi trimis să ÎNLOCUIEȘTI un alt lucrător detașat, iar pentru același lucrător, aceeași firmă și același stat e nevoie, în principiu, de o pauză de 2 luni între detașări (Ghidul practic permite derogări în circumstanțe speciale). Peste 24 de luni se trece DOAR prin acordul între state (art. 16) — cere-l în avans ori de câte ori e posibil (acordul poate avea și efecte retroactive), iar excepțiile se acordă de regulă pe maximum 5 ani.
  • Marea Britanie: CNPP emite A1 și după Brexit, în temeiul Acordului comercial și de cooperare — dar acordul NU are echivalentul art. 16, deci pentru UK cele 24 de luni sunt plafon DUR, fără prelungire prin acord între state.
  • PFA care se detașează singur: praguri proprii — cel puțin 25% din veniturile brute să fie realizate în România, măsurat pe ultimii 2 ani (la un PFA mai tânăr de 2 ani: de la înființare), plus cel puțin 2 luni de activitate în țară imediat înainte. ATENȚIE: sursele CNPP se contrazic dacă persoanele FIZICE își pot face cont în RODPA1 (broșura spune „persoană juridică sau fizică”, ghidul aplicației — doar „persoană juridică”). Sună la Relații Internaționale (021 311 80 47) înainte să faci demersul.
  • Firmele de transport primesc aviz doar FĂRĂ datorii la bugetele de asigurări sociale; firmele fără activitate reală de transport și în România (sedii „cutie poștală”) sunt refuzate.
  • Detașarea „de securitate socială” (A1, Regulamentul 883/2004) NU e totuna cu detașarea din Directiva 96/71 (condiții de muncă și salariu minim în statul gazdă) — sunt regimuri paralele, cu obligații separate pentru angajator.

S1 — sănătate în statul unde LOCUIEȘTI, pe cheltuiala statului unde ești asigurat

Acte necesare

  • Cererea, la casa de sănătate unde ești asigurat — S1 (fostele E 106, E 109, E 121 — CNAS îl echivalează și cu E 120) atestă dreptul la asistență medicală în statul de reședință, când acesta diferă de statul de asigurare. Se emite pentru salariați detașați/pluriactivi, lucrători frontalieri, pensionari, funcționari publici și membrii lor de familie.
  • Documentul portabil A1 — Casele de sănătate îl cer OBLIGATORIU salariaților și independenților detașați ori în pluriactivitate — deci ordinea e fixă: întâi CNPP (A1), apoi casa de sănătate (S1). (Doar detașați/pluriactivi)
  • Decizia de pensionare (titularii) sau copia cererii de pensionare (solicitanții) — Pentru pensionarul român care își mută reședința în alt stat UE. (Doar pensionarii)
  • Declarație pe propria răspundere (frontalieri) sau dovada studiilor (studenți) — Lucrătorii frontalieri nu au nevoie de A1 — dau o declarație pe propria răspundere sub incidența art. 326 Cod penal (falsul în declarații e infracțiune). Studenții (ex. Erasmus — urmează o formă de învățământ superior în România și pleacă la studii în alt stat) nu dau declarația: ei prezintă dovada că urmează o formă de învățământ în statul de reședință. (Doar frontalierii și studenții — fără A1)

Unde depui

La casa de asigurări de sănătate în evidența căreia ești înregistrat ca asigurat (casa județeană sau CASMB) — NU la CNAS central. S1 nu are canal online: cererea se depune la casă (spre deosebire de cardul european, care se cere pe cardeuropean.ro).

Taxe și termen

  • Nicio taxă publicată: CNAS nu publică niciun tarif pentru S1 — dar nici nu declară explicit gratuitatea sursă →

Termen: NEPUBLICAT. Singurele termene publicate de CNAS în zona europeană privesc cardul european (max. 7 zile lucrătoare), nu S1.

Pașii

  1. Dacă ești detașat sau în pluriactivitate: obține ÎNTÂI A1 de la CNPP — fără el, casa de sănătate nu îți eliberează S1.
  2. Depune cererea și actele la casa ta de asigurări de sănătate (unde figurezi ca asigurat).
  3. Primești documentul portabil S1.
  4. Pasul pe care îl ratează cei mai mulți: ÎNREGISTREAZĂ S1 la instituția de asigurări din statul unde locuiești. Data înregistrării e data de la care costurile serviciilor medicale devin decontabile — o lună de întârziere e o lună de facturi pe banii tăi. Instituția te refuză dacă nu ai efectiv reședința acolo sau dacă ești deja asigurat în acel stat.

⚠️ De reținut · S1 — sănătate în statul unde LOCUIEȘTI, pe cheltuiala statului unde ești asigurat

  • S1 e pentru REȘEDINȚĂ (locuiești acolo); cardul european de sănătate e pentru ȘEDERE TEMPORARĂ (vacanțe, deplasări scurte — CNAS îl leagă de șederi de cel mult 6 luni). Dacă te-ai mutat cu totul, cardul nu te acoperă — S1 da.
  • TRADUCERILE sunt obligația CASEI, nu a ta: CNAS își asumă expres că traducerea documentelor emise de statele UE/SEE/Elveția/UK „intră în responsabilitatea caselor de asigurări de sănătate” (temei: art. 76 alin. (7) din Regulamentul 883/2004 — o instituție nu poate respinge un act pentru că e în limba altui stat membru). Dacă ghișeul îți cere traducere autorizată, invocă pagina CNAS.
  • Pensionarul român stabilit în alt stat UE: cât timp pensia vine DOAR din România, România îi plătește sănătatea în noul stat — S1 se cere de la casa română. Dacă ai pensii din mai multe state, costul îl suportă statul în care ai cotizat perioada cea mai lungă; iar dacă statul de reședință îți plătește și el pensie, competența trece la el.
  • S1 se emite pe situația ta REALĂ: instituția străină verifică reședința. Nu-l cere „preventiv” dacă doar plănuiești mutarea — cere-l când reședința există.

U1 — anii munciți afară se adună la șomaj (dar nu se activează singuri)

Acte necesare

  • Formularul U1, de la instituția de șomaj a statului unde ai lucrat — U1 (fostul E 301) e SINGURUL document oficial care certifică perioadele de asigurare dintr-un stat membru pentru totalizare. ANOFM recomandă expres să-l ceri ÎNAINTE de a pleca din statul respectiv, chiar dacă nu anticipezi șomajul.
  • Cererea + actele de identitate și de muncă — Se depun la AJOFM/AMOFM din raza domiciliului sau reședinței tale.
  • Adeverința ANPIS (indemnizația de creștere a copilului) — O cere AMOFM București, dar la ELIBERAREA formularului U1/E301 românesc (când îți valorifici perioadele românești în alt stat) — nu la cererea de indemnizație cu U1 străin. Alte agenții nu o cer; actele diferă, sună înainte. (Doar la eliberarea U1-ului românesc, la AMOFM București)

Unde depui

La AJOFM/AMOFM de domiciliu sau reședință. De la distanță (din străinătate), U1 se poate solicita prin împuternicit, prin poștă sau prin e-mail către agenție ori ANOFM — dar NU există platformă online structurată (aplicația PULS a ANOFM nu cunoaște aceste formulare).

Taxe și termen

  • Nicio taxă publicată: Nicio mențiune de taxă în sursele ANOFM — dar nici afirmarea explicită a gratuității sursă →

Termen: NEPUBLICAT — niciun termen angajant; singura formulare găsită („în cel mai scurt timp”) vine din anunțuri ale agențiilor din 2020, despre transmiterea formularelor întocmite.

Pașii

  1. ÎNAINTE să pleci din statul unde ai lucrat: cere formularul U1 de la instituția de șomaj de acolo (recomandarea expresă a ANOFM — chiar dacă nu crezi că vei avea nevoie).
  2. Știi unde ceri șomajul: REGULA ULTIMULUI STAT, cu anumite excepții — prestația se solicită în statul ultimei asigurări, nu în statul de origine. EXCEPȚIA MARE: dacă în timpul muncii afară ți-ai păstrat reședința în România (lucrător frontalier — iar în anumite condiții și sezonierii), ceri șomajul întotdeauna în statul de reședință: la AJOFM, cu U1, fără condiția unei perioade românești recente (art. 65 din Regulament). Pentru cine a locuit în statul de angajare: devii eligibil în România abia după o perioadă de asigurare românească (vezi atenționarea principală).
  3. Depune la AJOFM/AMOFM cererea, actele și U1. Dacă nu ai U1 pe hârtie, agenția îl poate obține electronic de la instituția străină, prin schimbul standardizat între instituții (SED-uri) — durează, dar există.
  4. Perioadele din străinătate se totalizează: contează la stagiul minim (12 luni în ultimele 24) și la durata indemnizației (6/9/12 luni, după stagiul total de cotizare).

⚠️ De reținut · U1 — anii munciți afară se adună la șomaj (dar nu se activează singuri)

  • CAPCANA CEA MAI SCUMPĂ A ÎNTOARCERII DEFINITIVE — pentru cine a LOCUIT în statul unde a muncit: U1 singur NU îți dă șomaj în România. ANOFM, negru pe alb: „Nu puteți primi ajutor de șomaj în România decât dacă, după întoarcerea în țară, realizați aici o perioadă de asigurare pentru șomaj, indiferent de durata acesteia.” Cei 5 ani munciți în Germania rămân „adormiți” până când lucrezi (și cotizezi la șomaj) în România — fie și o perioadă scurtă. Planifică-ți întoarcerea știind asta: întâi un contract aici, apoi dreptul se activează cu tot istoricul european. NU se aplică frontalierilor: cine și-a păstrat reședința în România cât a muncit afară cere șomajul direct aici, cu U1, fără condiția contractului — e excepția expresă din art. 65, confirmată și de pagina EURES a ANOFM.
  • Legea română a șomajului (76/2002) NU conține mecanismul totalizării — drepturile tale operează direct prin Regulamentul 883/2004. Dacă un funcționar „nu găsește articolul în lege”, nu e semn că dreptul nu există: temeiul e regulamentul european, direct aplicabil.
  • Actele cerute diferă de la județ la județ (la eliberarea U1-ului românesc, Bucureștiul cere în plus adeverința ANPIS) — verifică telefonic lista exactă la agenția ta înainte de drum.
  • Cuantumul și condițiile indemnizației românești sunt în ghidul dedicat al indemnizației de șomaj (procedură conexă) — aici e doar mecanismul european.

U2 — îți iei indemnizația cu tine, 3 luni, cât cauți de lucru în alt stat

Acte necesare

  • Autorizarea + formularul U2, de la agenția care îți plătește indemnizația — Se cer ÎNAINTE de plecare. U2 (fostul E 303) e dovada că plata indemnizației tale continuă cât cauți de lucru în alt stat membru.
  • Înregistrarea la serviciul de ocupare din statul de destinație — În cel mult 7 zile — vezi capcana de calcul din atenționări; fiecare zi de întârziere se scade din zilele de plată exportate.

Unde depui

La AJOFM/AMOFM care îți plătește indemnizația (pentru plecarea din România) sau la instituția statului care ți-o plătește (dacă vii în România cu șomajul din alt stat — atunci, după autorizare, te înscrii la AJOFM-ul de domiciliu în 7 zile).

Taxe și termen

  • Nicio taxă publicată: Nicio mențiune de taxă pentru autorizare sau formular sursă →

Termen: Exportul: maximum 3 luni, prelungibile până la 6 — prelungirea NU e un drept (rămâne la aprecierea instituției care plătește) și trebuie cerută ÎNAINTE de expirarea celor 3 luni.

Pașii

  1. Stai la dispoziția agenției tale cel puțin 4 SĂPTĂMÂNI după ce ai devenit șomer. Regulamentul permite plecarea mai devreme cu acordul instituției — dar nu pleca fără acordul scris: ANOFM prezintă cele 4 săptămâni ca fiind fără excepție.
  2. Cere autorizarea exportului și formularul U2 ÎNAINTE de plecare.
  3. Înregistrează-te ca persoană în căutarea unui loc de muncă la serviciul de ocupare din statul de destinație, în cel mult 7 ZILE. Reperul de primă mână: data-limită e scrisă chiar în formularul tău U2, la rubrica 2.3 — respect-o pe aceea. La dubii, calculează STRICT: regulamentul numără zilele de la încetarea disponibilității față de agenția română, ANOFM de la autorizare — momente diferite; ia varianta cea mai timpurie. Prelungirea celor 7 zile există doar „în cazuri excepționale”.
  4. Cauți de lucru acolo; plata vine în continuare de la instituția română, cel mult 3 luni — sau cât drept ți-a mai rămas: exportul NU prelungește dreptul (dacă mai aveai 3 săptămâni de indemnizație, atât exporți).
  5. Întoarce-te în România ÎNAINTE de expirarea perioadei autorizate. Dacă nu te întorci la timp, PIERZI ORICE DREPT rămas la indemnizație. Singura supapă: în cazuri excepționale, instituția POATE permite întoarcerea la o dată ulterioară fără pierderea dreptului — o favoare cerută în avans, nu un drept (art. 64 alin. (2)).

⚠️ De reținut · U2 — îți iei indemnizația cu tine, 3 luni, cât cauți de lucru în alt stat

  • Cele două termene care te pot costa: 7 zile pentru înregistrarea la destinație (întârzierea se SCADE, zi cu zi, din zilele de plată exportate) și data întoarcerii (depășirea = pierderea întregului drept rămas). Ambele se calculează pe varianta strictă — vezi pașii.
  • Prelungirea de la 3 la 6 luni: se cere înainte de expirarea celor 3 luni și rămâne la aprecierea instituției — nu-ți construi planul pe ea.
  • Vii în România cu șomajul din alt stat? Ai nevoie de ACORDUL instituției care ți-l plătește + formularul U2 de la ea; apoi te înscrii la AJOFM/AMOFM de domiciliu (după cartea de identitate) în 7 zile de la autorizare. Extinderea peste 3 luni e tot la latitudinea instituției plătitoare.
  • În legea română, exportul e tehnic o SUSPENDARE a plății (art. 45 alin. (1) lit. d) din Legea 76/2002), reactivată prin autorizare — dacă funcționarul îți spune că „plata se suspendă la plecare”, acela e mecanismul normal al exportului, nu un refuz.
  • U2 NU se confundă cu U1: U2 exportă o indemnizație DEJA acordată; U1 certifică perioade de asigurare pentru o indemnizație viitoare.

Întrebări frecvente

Ce sunt „documentele portabile” și ce s-a întâmplat cu vechile formulare E?

Din 2010, documentele portabile au înlocuit majoritatea formularelor E: A1 a înlocuit E 101 și E 103; S1 a înlocuit E 106, E 109 și E 121 (CNAS îl echivalează și cu E 120); U1 e fostul E 301; U2 e fostul E 303. Excepție: E 302 (atestarea membrilor de familie aflați în întreținerea șomerului din alt stat) NU a fost înlocuit — se folosește și azi, alături de schimbul electronic dintre instituții (EESSI).

Cât costă și în cât timp se eliberează A1, S1 sau U1/U2?

Pentru A1, CNPP declară expres că nu percepe taxe. Pentru S1 și U1/U2 nicio instituție nu publică vreo taxă — dar nici gratuitatea explicit, așa că acolo nu-ți putem promite „gratuit” pe surse. Termene angajante nu există: CNPP promite „un interval de timp rezonabil” la A1 (la ~80.000 de cereri pe an), iar pentru S1 și U1/U2 nu e publicat nimic angajant. Termenele pe care CNAS chiar le publică în zona europeană sunt ale cardului european (maximum 7 zile lucrătoare; certificatul provizoriu în 24 de ore) și ale formularului S2 (5 zile lucrătoare).

Sunt șofer de TIR pe comunitate. Mie mi se aplică detașarea de 24 de luni?

Nu — transportul internațional intră la PLURIACTIVITATE (art. 13 din Regulamentul 883/2004), nu la detașare. Firma cere A1 pentru tine la CNPP; condiții specifice: firma să nu aibă datorii la bugetele de asigurări sociale și să facă transport real și în România — sediile „cutie poștală” sunt refuzate.

Lucrez în Anglia. După Brexit mai există A1?

Da. CNPP emite în continuare documente portabile A1 pentru Regatul Unit, în temeiul Acordului comercial și de cooperare, iar A1-urile emise înainte de 31.12.2020 rămân valabile pe toată perioada lor (Acordul de Retragere). Diferența practică: acordul cu UK nu are echivalentul art. 16, deci cele 24 de luni nu se pot prelungi prin acord între state — sunt plafon dur.

M-am întors definitiv după 5 ani de muncă în Spania. Iau șomaj în România pe anii de acolo?

Nu direct — asta e capcana. Regula europeană spune că șomajul se cere în statul ULTIMEI asigurări; ca România să redevină „statul tău”, trebuie să realizezi aici o perioadă de asigurare pentru șomaj după întoarcere — indiferent cât de scurtă. Abia atunci anii din Spania (dovediți cu U1) se totalizează la stagiu și la durata indemnizației. Practic: întâi un contract în România, apoi cererea de șomaj. Excepția: dacă în toți anii aceia ți-ai păstrat reședința în România (lucrător frontalier — iar în anumite condiții și sezonierii), regula se întoarce: ceri șomajul direct în România, cu U1 din Spania, fără condiția unui contract românesc (art. 65 din Regulament). Și cere-ți U1 din Spania ÎNAINTE de a te muta — e recomandarea expresă a ANOFM.

Casa de sănătate îmi cere traducerea autorizată a actelor din Italia. E corect?

Nu. CNAS își asumă expres că traducerea documentelor emise de statele UE/SEE/Elveția/UK „intră în responsabilitatea caselor de asigurări de sănătate” — temeiul e art. 76 alin. (7) din Regulamentul 883/2004, care interzice respingerea unui act pentru că e redactat în limba altui stat membru. Invocă pagina CNAS „State membre” și cere în scris refuzul, dacă ghișeul insistă.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

CNPP — Direcția Relații Internaționale (A1) / casele județene de asigurări de sănătate (S1) / AJOFM-AMOFM (U1, U2) (CNPP/CNAS/ANOFM) — cnpp.ro

Actele normative

  • REGULAMENT-UE nr. 883/2004 — Regulamentul (CE) de coordonare a sistemelor de securitate socială — temeiul direct al A1 (art. 12-13: detașarea de maximum 24 de luni și pluriactivitatea), al S1 (art. 17-25: sănătatea la reședință) și al U1/U2 (art. 61 și 64: totalizarea perioadelor și exportul șomajului); se aplică României din 1 mai 2010, iar în relația cu SEE/Elveția din 2012
  • REGULAMENT-UE nr. 987/2009 — Regulamentul de punere în aplicare — art. 5: documentele portabile emise de un stat sunt acceptate de celelalte state cât timp nu au fost retrase sau declarate nule de statul emitent (un ghișeu străin nu poate ignora unilateral un A1 românesc)
  • LEGE nr. 76/2002 — Legea șomajului — stagiul de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 și durata indemnizației (6/9/12 luni după stagiu); NU conține mecanismul totalizării perioadelor din alte state — acesta operează direct prin Regulamentul 883/2004; exportul cu U2 apare doar ca suspendare a plății la art. 45 alin. (1) lit. d) text integral →

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui