toateactele.ro✓ Doar surse oficiale

Demisia și preavizul — cel mult 20 sau 45 de zile lucrătoare, plus actele de la plecare

Nivel de digitalizare neverificat✓ Verificat la 27 august 2026 · inspectiamuncii.ro

Legislația se poate schimba — versiunea oficială e întotdeauna cea a instituției.

Îți dai demisia? Preavizul legal e de cel mult 20 de zile lucrătoare la funcțiile de execuție și 45 la cele de conducere. Textul cu 15 și 30 de zile calendaristice e forma din 2003 a Codului muncii și încă circulă. Ghidul îți arată ce scrii, cât stai, ce acte primești la plecare și ce te poate costa plecarea.

Pasul 1 din cel mult 2

Unde ești cu demisia?

Demisia e actul tău unilateral: comunici în scris că vrei încetarea contractului, după împlinirea unui termen de preaviz. Art. 81 din Codul muncii îți dă și dreptul de a nu o motiva. Alege situația ta, iar dacă te potrivesc două, citește ambele variante mai jos.

Toate variantele, pe scurt

Demisie obișnuită: cum o scrii și cât ține preavizul

Acte necesare

  • Notificare scrisă de demisie — Art. 81 alin. (1) cere o notificare scrisă către angajator. Nu există un formular oficial. Art. 81 alin. (3) îți dă dreptul de a nu motiva decizia.
  • Dovadă că angajatorul a primit notificarea — Număr de înregistrare la registratură, semnătură de primire sau confirmare de primire de la poștă. Dacă angajatorul refuză să înregistreze demisia, art. 81 alin. (2) îți permite să o dovedești prin orice mijloc de probă.
  • Contract individual de muncă, cu actele adiționale — Aici scrie durata reală a preavizului. Art. 17 alin. (3) lit. j) obligă angajatorul să prevadă în contract condițiile de acordare a preavizului și durata lui.
  • Contract colectiv de muncă aplicabil — Legea spune că termenul de preaviz e cel convenit în contractul individual sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective aplicabile. (Doar dacă la angajatorul tău se aplică un contract colectiv de muncă)

Unde depui

La angajatorul tău, nu la o instituție. Nu există un ghișeu al statului unde se depune o demisie și nici un formular-tip. Predă notificarea la registratură și cere număr de înregistrare. Dacă nu există registratură, trimite-o prin poștă cu confirmare de primire. Angajatorul e obligat să înregistreze demisia, iar refuzul lui îți dă dreptul să o dovedești prin orice mijloc de probă.

Taxe și termen

  • Depunerea demisiei la angajator: Art. 81 din Codul muncii nu prevede nicio taxă și niciun formular-tip pentru demisie. Cere doar notificare scrisă către angajator. sursă →

Termen: Preavizul e cel din contractul tău individual sau, după caz, din contractul colectiv aplicabil. Legea îi pune doar un plafon. Cel mult 20 de zile lucrătoare la funcțiile de execuție. Cel mult 45 de zile lucrătoare la funcțiile de conducere. Dacă în contract scrie 5 zile, preavizul tău e de 5 zile. Contractul încetează la expirarea preavizului sau la data la care angajatorul renunță, total ori parțial, la el. Pe durata preavizului contractul își produce toate efectele: mergi la muncă și ești plătit. Dacă în perioada de preaviz contractul se suspendă, se suspendă corespunzător și preavizul.

Pașii

  1. Deschide contractul individual de muncă și caută durata preavizului. Legea fixează doar plafonul, nu durata ta.
  2. Scrie notificarea de demisie. Trebuie să reiasă clar că vrei încetarea contractului; nu ești obligat să spui de ce.
  3. Predă notificarea la registratură și cere număr de înregistrare, ori trimite-o prin poștă cu confirmare de primire.
  4. Păstrează dovada de primire. Fără ea, data de la care curge preavizul devine discutabilă.
  5. Lucrează preavizul până la capăt. Plecarea înainte de termen e abatere disciplinară și poate schimba temeiul încetării.
  6. Cere în scris, chiar la depunere, adeverința de vechime și extrasul din registru pentru ziua încetării.
  7. Verifică apoi în registru dacă încetarea a fost transmisă, cu data și temeiul legal.

⚠️ De reținut · Demisie obișnuită: cum o scrii și cât ține preavizul

  • Nu 15 și 30 de zile calendaristice. Cifrele astea sunt din forma din 2003 a Codului muncii, unde demisia era la art. 79. După republicarea din 2011, textul e la art. 81 și spune 20, respectiv 45 de zile lucrătoare.
  • Cele 20 și 45 de zile sunt un plafon, nu durata ta. Angajatorul nu poate cere mai mult, dar în contract se poate conveni mai puțin.
  • Codul muncii nu spune din ce zi începe să curgă preavizul de demisie. Regula începerii din ziua următoare comunicării a fost dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia RIL nr. 8/2024, dar pe art. 75, adică pe preavizul de la concediere. Textul dezlegării nu numește art. 81.
  • Varianta sigură pentru ziua de start: pune-te de acord cu angajatorul, în scris și chiar la depunere, asupra ultimei zile de contract.
  • La concediere, absențele nemotivate nu prelungesc preavizul: art. 75 alin. (3) face o excepție expresă pentru cazul de la art. 51 alin. (2). La demisie, art. 81 alin. (6) nu are excepția asta. E o observație pe textul legii, nu o practică verificată la vreo instituție.
  • Demisia dată verbal nu ține locul formei scrise. Art. 81 alin. (2) permite orice mijloc de probă doar în ipoteza refuzului de înregistrare.
  • Demisia nu e același lucru cu încetarea prin acordul părților. Acordul e la art. 55 lit. b), demisia la art. 81. Temeiul scris în registru contează mai târziu.
  • Demisia la cererea angajatorului nu există ca temei legal. Dacă plecarea vine de la angajator, temeiul corect e concedierea, iar concedierea făcută cu nerespectarea procedurii e lovită de nulitate absolută, potrivit art. 78.
  • Dacă pleci înainte să expire preavizul, angajatorul te poate concedia disciplinar. Atunci temeiul încetării devine art. 61 lit. a), nu art. 81, iar asta contează pentru indemnizația de șomaj.
  • Sancțiunea disciplinară se dispune prin decizie scrisă. Termenul e de 30 de zile calendaristice de la data la care angajatorul a aflat de abatere. Peste el nu se poate trece de 6 luni de la faptă. Decizia se contestă în instanță în 30 de zile calendaristice de la comunicare.
  • Angajatorul poate renunța la preaviz, total sau parțial. Atunci contractul încetează la data renunțării, nu la finalul celor 20 sau 45 de zile.

Demisie fără preaviz, când angajatorul nu își respectă obligațiile din contract

Acte necesare

  • Notificare scrisă de demisie, cu temeiul invocat — Scrie expres că demisionezi în temeiul art. 81 alin. (8), pentru că angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.
  • Dovada obligației neîndeplinite — Extras de cont sau state de plată pentru salariul neplătit. Corespondența prin care ai cerut ce ți se datorează. Orice document care arată obligația din contract și neexecutarea ei.
  • Contract individual de muncă, cu actele adiționale — Condiția din lege se raportează la obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, nu la orice nemulțumire și nici la obligațiile legale în general.
  • Dovadă că angajatorul a primit notificarea — Număr de înregistrare la registratură sau confirmare de primire de la poștă.

Unde depui

Tot la angajator, nu la o instituție. Diferența față de demisia obișnuită e că nu mai aștepți preavizul, nu că depui altundeva. Predă notificarea la registratură cu număr de înregistrare, ori trimite-o prin poștă cu confirmare de primire. Dacă angajatorul contestă mai târziu că era în culpă, discuția ajunge la tribunalul de la domiciliul, reședința sau locul tău de muncă.

Taxe și termen

  • Demisia fără preaviz: Art. 81 alin. (8) din Codul muncii nu prevede nicio taxă și nicio aprobare prealabilă. Cere doar ca angajatorul să nu își fi îndeplinit obligațiile din contract. sursă →
  • Ce riscă angajatorul care întârzie salariul cu mai mult de o lună: amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, potrivit art. 260 alin. (1) lit. s) din Codul muncii. Excepția e scrisă în același text: nu se aplică dacă angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sursă →
  • Procesul pe un conflict de muncă: scutit de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar, potrivit art. 270 din Codul muncii sursă →

Termen: Nu aștepți niciun preaviz. Contractul încetează fără termen de preaviz, dacă e îndeplinită condiția din art. 81 alin. (8). Condiția e strictă: angajatorul să nu își fi îndeplinit obligațiile asumate prin contractul individual de muncă. Reperul cel mai des invocat e salariul. Art. 166 alin. (1) cere plata salariului în bani cel puțin o dată pe lună. Data e cea stabilită în contractul individual, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern. Pentru drepturile bănești neplătite ai 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.

Pașii

  1. Stabilește ce obligație din contract nu a fost îndeplinită și adună dovada ei.
  2. Cere în scris angajatorului să execute obligația și păstrează cererea, cu dată.
  3. Scrie notificarea de demisie și invocă expres art. 81 alin. (8).
  4. Predă notificarea la registratură cu număr de înregistrare, ori trimite-o prin poștă cu confirmare de primire.
  5. Cere adeverința de vechime și extrasul din registru pentru ziua încetării.
  6. Cere separat drepturile bănești neplătite. Ai 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune, potrivit art. 268 alin. (1) lit. c).

⚠️ De reținut · Demisie fără preaviz, când angajatorul nu își respectă obligațiile din contract

  • Condiția e îngustă. Textul vorbește despre obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, nu despre orice nemulțumire și nici despre obligațiile legale în general.
  • Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata lui poate obliga angajatorul la daune-interese pentru prejudiciul produs, potrivit art. 166 alin. (4).
  • Nu te aștepta la indemnizație de șomaj. Art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 enumeră limitativ motivele neimputabile, iar art. 81 din Codul muncii nu e printre ele.
  • Demisia fără preaviz nu e o cale ocolită pentru un preaviz incomod. Dacă angajatorul dovedește că își respecta obligațiile, plecarea ta rămâne o abatere disciplinară.
  • Nu confunda cu perioada de probă. Pe durata sau la sfârșitul ei contractul încetează oricum prin notificare scrisă, fără preaviz și fără motivare, la inițiativa oricăreia dintre părți.
  • Un proces de jurisdicția muncii nu costă taxă de timbru. Cauzele se judecă în regim de urgență, cu termene de judecată de cel mult 15 zile.
  • Dacă ajungi în instanță, un lucru joacă în favoarea ta: „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare” (art. 272 din Codul muncii). Nu tu trebuie să dovedești că ai dat demisia sau că ți-au fost refuzate actele — el trebuie să dovedească contrariul.

Perioada de probă: notificare scrisă, fără preaviz, și nu se numește demisie

Acte necesare

  • Notificare scrisă de încetare în perioada de probă — Art. 31 alin. (3) cere exclusiv o notificare scrisă. Nu ai preaviz de făcut și nu trebuie să motivezi decizia.
  • Contract individual de muncă, cu durata perioadei de probă — Verifică dacă perioada de probă mai era în curs în ziua notificării. După ce se termină, se aplică regulile obișnuite ale demisiei.
  • Dovadă că angajatorul a primit notificarea — Număr de înregistrare la registratură sau confirmare de primire de la poștă.

Unde depui

La angajator. Textul din art. 31 alin. (3) e valabil în ambele sensuri: și tu, și angajatorul puteți înceta contractul printr-o notificare scrisă, fără preaviz și fără motivare. De aceea contează cine a notificat și ce temei apare în registru. Predă notificarea la registratură cu număr de înregistrare, ori trimite-o prin poștă cu confirmare de primire.

Taxe și termen

  • Încetarea contractului în perioada de probă: Art. 31 alin. (3) din Codul muncii nu prevede nicio taxă, niciun preaviz și nicio motivare. Cere doar notificare scrisă. sursă →

Termen: Fără preaviz. Contractul poate înceta pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, printr-o notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea. Legea nu adaugă niciun termen de așteptare. Adeverința de vechime și extrasul din registru ți se cuvin și pentru un contract scurt. Obligația e legată de încetarea activității, nu de vechimea acumulată.

Pașii

  1. Verifică în contract dacă perioada de probă mai era în curs în ziua în care notifici.
  2. Scrie notificarea și invocă art. 31 alin. (3). Nu ești obligat să motivezi.
  3. Predă notificarea la registratură cu număr de înregistrare, ori trimite-o prin poștă cu confirmare de primire.
  4. Cere adeverința de vechime și extrasul din registru pentru ziua încetării.
  5. Verifică în registru ce temei legal a fost transmis pentru încetarea contractului.

⚠️ De reținut · Perioada de probă: notificare scrisă, fără preaviz, și nu se numește demisie

  • Contează cine notifică. Dacă notificarea pe art. 31 alin. (3) vine de la angajator, temeiul e printre motivele neimputabile enumerate la art. 5 lit. b) din Normele metodologice ale Legii nr. 76/2002. Dacă vine de la tine, nu e.
  • Litera din Norme conține condiția la inițiativa angajatorului. O rezumare care o pierde inversează răspunsul despre indemnizația de șomaj.
  • Nu se numește demisie și nu se face pe art. 81. Dacă în registru apare art. 81, cere corectarea temeiului.
  • Dacă te-ai angajat printr-o primă de la agenția de ocupare, atenție la art. 76 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002. El numește și încetarea pe art. 31 alin. (3), dar numai când ea vine de la angajat.
  • Chiar și pentru două săptămâni de contract, angajatorul îți datorează la încetare adeverința și extrasul din registru.

Clauza de neconcurență și cursul plătit de firmă: ce te costă după demisie

Acte necesare

  • Contract individual de muncă, partea cu clauzele speciale — Clauza de neconcurență produce efecte numai dacă în contract sunt prevăzute concret cinci elemente. Ele sunt activitățile interzise, cuantumul indemnizației lunare, perioada, terții în favoarea cărora se interzice activitatea și aria geografică.
  • Act adițional de formare profesională — Aici scrie perioada în care nu poți avea inițiativa încetării contractului. Legea nu fixează durata; ea se stabilește prin act adițional. (Doar dacă ai urmat un curs sau un stagiu de formare plătit de angajator)
  • Dovada cine a inițiat și cine a plătit formarea — Obligația de restituire se leagă de cursurile inițiate de angajator, ale căror cheltuieli le suportă el, potrivit art. 197 alin. (1).
  • State de plată sau adeverință de venit pe ultimele 6 luni — De ele depinde indemnizația de neconcurență, care se calculează pe media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni anterioare încetării contractului. (Doar dacă ai o clauză de neconcurență valabilă)

Unde depui

Nicăieri deocamdată. Pasul ăsta se face pe contractul tău, nu la un ghișeu. Dacă apoi angajatorul îți cere bani sau nu îți plătește indemnizația de neconcurență, discuția merge la tribunal. Cererile de jurisdicția muncii se adresează tribunalului în circumscripția în care ai domiciliul, reședința sau locul de muncă. La sesizarea ta ori a inspectoratului teritorial de muncă, instanța poate diminua efectele clauzei de neconcurență.

Taxe și termen

  • Cheltuielile cu formarea profesională, dacă pleci prea devreme: toate cheltuielile ocazionate de pregătirea ta profesională, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită prin actul adițional, potrivit art. 198 alin. (3) din Codul muncii sursă →
  • Indemnizația de neconcurență, pe care ți-o datorează angajatorul: cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni anterioare încetării contractului. Dacă el a ținut mai puțin, media se face pe durata contractului. Indemnizația se negociază și nu e de natură salarială, potrivit art. 21 alin. (3) din Codul muncii sursă →
  • Procesul pe clauza de neconcurență: scutit de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar, potrivit art. 270 din Codul muncii sursă →

Termen: Clauza de neconcurență poate produce efecte cel mult 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă. Ea nu se aplică dacă încetarea s-a produs de drept, cu excepțiile de la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) și i), sau dacă a intervenit din inițiativa angajatorului pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Demisia nu e niciuna dintre ele, deci clauza îți supraviețuiește demisiei. Obligația de a nu pleca după un curs plătit de angajator ține perioada scrisă în actul adițional; legea nu îi fixează o durată.

Pașii

  1. Caută în contract clauza de neconcurență și verifică dacă are toate cele cinci elemente cerute de art. 21 alin. (2).
  2. Dacă unul lipsește, clauza nu produce efecte. Scrie-i asta angajatorului, în scris.
  3. Cere-i angajatorului să confirme în scris cuantumul indemnizației de neconcurență și perioada pentru care o plătește.
  4. Citește actul adițional de formare și numără câte luni ai lucrat din perioada asumată.
  5. Cere devizul cheltuielilor de formare, dacă ți se cer bani. Restituirea e proporțională cu perioada nelucrată.
  6. Cere instanței să diminueze efectele clauzei, dacă ea îți interzice practic profesia. Poate face asta și la sesizarea inspectoratului teritorial de muncă.

⚠️ De reținut · Clauza de neconcurență și cursul plătit de firmă: ce te costă după demisie

  • Clauza de neconcurență supraviețuiește demisiei. Art. 22 alin. (2) scoate din joc doar încetarea de drept și inițiativa angajatorului pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
  • Acordul părților nu te scapă nici el. Art. 55 lit. b) nu e nici încetare de drept, nici inițiativă a angajatorului.
  • Clauza nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei tale sau a specializării pe care o deții, potrivit art. 23 alin. (1).
  • Dacă încalci clauza cu vinovăție, poți fi obligat să restitui indemnizația și, după caz, la daune-interese pe măsura prejudiciului produs angajatorului, potrivit art. 24.
  • Obligația de restituire a cursului se naște doar dacă participarea a fost inițiată de angajator și cheltuielile au fost suportate de el. Condiția e la art. 197 alin. (1) și se pierde ușor la rezumare.
  • Durata în care nu poți pleca după un curs nu e în lege. Se stabilește prin act adițional la contract, ca și celelalte obligații ulterioare formării.
  • Restituirea nu e automat integrală. Legea o leagă de perioada nelucrată din perioada asumată, deci de câte luni mai aveai de stat.

Te-ai angajat printr-o primă de la agenția de ocupare: ce restitui dacă demisionezi

Acte necesare

  • Angajament semnat la agenția pentru ocuparea forței de muncă — Aici scrie ce primă ai luat și în ce condiții o restitui. Potrivit art. 76 alin. (3) din Legea nr. 76/2002, angajamentele beneficiarilor constituie titluri executorii.
  • Dovada datei încadrării în muncă — De la ea se socotesc lunile. Sunt 12 la primele de mobilitate, la prima de inserție și la prima de relocare. Sunt 3 la prima de activare și 24 la prima de stabilitate.
  • Contract cu noul angajator — Legea îți lasă o portiță: dacă te încadrezi la alt angajator în termen și în aceleași condiții, nu restitui nimic. (Doar dacă te reangajezi în termenul prevăzut pentru prima primită)
  • Hotărâre judecătorească definitivă sau act al organelor abilitate — Fără un asemenea act rămas definitiv, excepția de la art. 95 alin. (1^1b) din Legea nr. 76/2002 nu se aplică. (Doar dacă demisia a fost determinată de încălcări grave ale drepturilor tale de către angajator)

Unde depui

La agenția pentru ocuparea forței de muncă în evidența căreia ai fost, județeană sau a municipiului București. Ea a acordat prima și tot ea o recuperează. Nu depui nimic ca să declanșezi restituirea: obligația curge din lege și din angajamentul semnat de tine. Ce depui e dovada că te încadrezi într-o excepție, de exemplu contractul cu noul angajator. Sursele colectate nu conțin un canal online pentru pasul ăsta.

Taxe și termen

  • Restituirea primei primite, dacă demisionezi în termen: integral, oricât ai primit. Art. 76 alin. (1) și art. 73^3 din Legea nr. 76/2002 numesc expres art. 81 din Codul muncii, adică demisia sursă →
  • Restituirea primei de stabilitate pentru tineri: integral, dacă raporturile de muncă încetează prin demisie în primele 24 de luni de la încadrare, potrivit art. 76^5 alin. (5) din Legea nr. 76/2002 sursă →
  • Recuperarea, dacă nu restitui de bunăvoie: pe baza angajamentului semnat de tine, care constituie titlu executoriu potrivit art. 76 alin. (3) din Legea nr. 76/2002 sursă →

Termen: Termenul depinde de primă. La prima de inserție, la prima de încadrare și la prima de instalare termenul e de 12 luni. Se numără de la data încadrării în muncă. La prima de relocare, tot 12 luni. La prima de activare, 3 luni. La prima de stabilitate pentru tinerii care nu sunt nici în educație, nici în ocupare, 24 de luni. Separat, există o interdicție de 24 de luni — dar ea NU privește primele de mai sus. Art. 95 alin. (1^1a) o leagă expres de măsurile „prevăzute la alin. (1^1)”, adică de cele pentru care legea cere încheierea de contracte sau convenții cu agenția, tipic subvenții către angajator. Dacă ai luat o primă individuală, verifică întâi în ce categorie intră ce ai încasat. Termenul curge de la reînregistrarea la agenție.

Pașii

  1. Scoate angajamentul semnat la agenție și citește ce primă ai luat și pe ce articol.
  2. Numără lunile de la data încadrării în muncă până la data la care ar înceta contractul.
  3. Caută întâi excepția, dacă ești în termen. Ea înseamnă reangajare la alt angajator, în aceleași condiții.
  4. Reține termenul de 30 de zile pentru prima de inserție și pentru primele de mobilitate, cu normă întreagă și pe aceeași durată.
  5. Reține termenul de cel mult 60 de zile pentru prima de stabilitate. Condițiile sunt normă întreagă, durată nedeterminată și angajator din afara categoriilor excluse.
  6. Anunță agenția în scris despre noua încadrare și depune contractul, ca dovadă.
  7. Restituie integral, dacă nu te încadrezi în nicio excepție. Angajamentul e titlu executoriu la primele de inserție, de încadrare și de instalare (art. 76 alin. (3) trimite doar la art. 73^1, 74 și 75). La prima de activare calitatea vine din Norme, iar la cea de relocare verifică modelul de angajament pe care l-ai semnat — nu presupune că e la fel, deci recuperarea nu mai are nevoie de un proces.

⚠️ De reținut · Te-ai angajat printr-o primă de la agenția de ocupare: ce restitui dacă demisionezi

  • Demisia e numită expres în lege, nu doar în formularul de angajament. Art. 76 alin. (1) lit. a) trimite la art. 81 din Codul muncii.
  • Excepția nu e automată. Art. 76 alin. (4) o leagă de reîncadrarea la alt angajator, în termen și în aceleași condiții. Dacă stai fără contract mai mult decât termenul, restitui.
  • Interdicția de 24 de luni de la o nouă măsură de stimulare NU e generală. Art. 95 alin. (1^1a) din Legea 76/2002, în vigoare din 9 martie 2026, o aplică doar persoanelor încadrate prin măsurile „prevăzute la alin. (1^1)” — cele pentru care se încheie contracte sau convenții cu agenția. Primele individuale nu sunt acolo. Termenul, când se aplică, curge de la reînregistrarea la agenție.
  • Regula asta are o excepție intrată în vigoare în 2026. Nu se aplică dacă demisia a fost determinată de încălcări grave ale drepturilor tale de către angajator. Încălcările trebuie constatate prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin acte ale organelor abilitate, rămase definitive.
  • Prima de stabilitate pentru tineri e o măsură nouă, în vigoare de la 9 martie 2026. Termenul ei de restituire e de 24 de luni, dublu față de restul primelor.
  • Unele prime SE cumulează, altele nu — regulile sunt punctuale, nu generale. Legea spune expres că „prima de activare se poate cumula cu prima de încadrare” (art. 73^2 alin. (5)), dar că prima de activare NU se cumulează cu prima de inserție și cu cea de instalare (alin. (4)). Contează pentru tine fiindcă, dacă ai încasat două, restitui două — cu termene diferite: 3 luni la activare, 12 luni la încadrare.
  • Peste restituire se adaugă lipsa indemnizației de șomaj: demisia nu e printre motivele neimputabile din art. 5 al Normelor metodologice ale Legii nr. 76/2002.
  • Prima de relocare are o fereastră proprie, mai lungă: art. 76^3 alin. (4) o menține dacă te reangajezi în perioada de 36 de luni de la angajare, nu în 12. Iar termenul de 30 de zile pentru dovada reangajării nu privește doar inserția și mobilitatea — se aplică și la activare (art. 73^2 alin. (3)) și la relocare.

Actele de la plecare: adeverința de vechime, extrasul din registru și banii

Acte necesare

  • Adeverință care atestă activitatea, durata, salariul și vechimea în muncă și în specialitate — La încetarea activității, angajatorul are obligația să ți-o elibereze din oficiu, fără să i-o ceri. Temeiul e art. 8 alin. (6) din HG nr. 295/2025.
  • Extras din registrul general de evidență a salariaților, certificat prin semnătură — Se dă tot la încetare, împreună cu adeverința, în același text de lege. Îl poți genera și singur, din platforma REGES-ONLINE.
  • Cerere scrisă de eliberare a adeverinței de vechime — Pe cerere scrisă termenul e de cel mult 15 zile lucrătoare de la data solicitării, potrivit art. 8 alin. (7) din HG nr. 295/2025. (Doar dacă angajatorul nu ți-a dat adeverința la încetare)
  • Cerere scrisă pentru copii din dosarul personal — Tot 15 zile lucrătoare, potrivit art. 8 alin. (4). Copiile se eliberează certificate pentru conformitate cu originalul. (Doar dacă îți trebuie acte din dosarul tău personal)
  • Cont pe platforma REGES-ONLINE — Se face individual, pe trei căi. Cu identitatea digitală RoeID. Cu un certificat digital calificat. Sau prin activare la ghișeul inspectoratului teritorial de muncă, pe baza cărții de identitate.
  • Documente de plată a salariului — Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată și prin orice alte documente justificative. Codul muncii nu folosește cuvântul fluturaș și nu impune înmânarea lui la plecare.

Unde depui

Adeverința și extrasul le dă angajatorul, la încetare, din oficiu. Extrasul îl poți lua și singur, fără el: registrul e accesibil online pentru salariați și foști salariați, în privința datelor care îi privesc. Se intră din pagina REGES a Inspecției Muncii (www.inspectiamuncii.ro/reges), secțiunea pentru salariați, sau din aplicația de telefon. Atenție: subdomeniul „reges.inspectiamuncii.ro”, care circulă prin articole, nu răspundea la verificarea din 27 august 2026 — pornește din pagina instituției. Procedura aprobată prin Ordinul nr. 1.107/2025 mai dă trei căi. Prima e Info Kioskul de la sediul inspectoratului teritorial de muncă. A doua e chiar angajatorul. A treia e inspectoratul teritorial de muncă, dacă nu ai nicio posibilitate tehnică de acces.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Adeverința de vechime și extrasul din registru, la încetare: HG nr. 295/2025 pune obligația în sarcina angajatorului, la art. 8 alin. (6). Sursele colectate nu prevăd niciun cost pentru salariat și nici nu declară eliberarea gratuită. sursă →
  • Extrasul luat singur din platforma REGES-ONLINE: Procedura aprobată prin Ordinul nr. 1.107/2025 enumeră la pct. 19 cele patru căi de obținere a extrasului. Sursele colectate nu conțin niciun tarif pentru el și nici nu îl declară gratuit. sursă →
  • Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat: se plătește numai în cazul încetării contractului individual de muncă, potrivit art. 146 alin. (3) din Codul muncii sursă →

Termen: Adeverința și extrasul se dau la încetarea activității, din oficiu. Pentru obligația din oficiu, sursele colectate nu prevăd niciun termen. Termenul de cel mult 15 zile lucrătoare există doar pentru cererea scrisă a salariatului sau a fostului salariat. Tot 15 zile lucrătoare ai și pentru copiile din dosarul personal. Încetarea contractului trebuie transmisă în registru cel târziu la data încetării lui. Dacă angajatorul e în insolvență, faliment sau lichidare, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar are cel mult 60 de zile calendaristice.

Pașii

  1. Cere adeverința și extrasul în scris, chiar în ziua în care depui demisia. Obligația e din oficiu, dar cererea scrisă îți dă un termen.
  2. Verifică pe adeverință toate elementele: activitatea desfășurată, durata, salariul, vechimea în muncă și în specialitate.
  3. Fă-ți cont pe platforma REGES-ONLINE cu RoeID sau cu certificat digital calificat, ori activează-l la ghișeul inspectoratului teritorial de muncă.
  4. Descarcă singur extrasul din secțiunea pentru salariați. Vechimea se poate dovedi și cu el, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
  5. Uită-te în extras dacă apare încetarea contractului, cu data și temeiul legal.
  6. Cere plata zilelor de concediu de odihnă neefectuate. Compensarea în bani e permisă numai la încetarea contractului.
  7. Urmărește ultimul salariu la data de plată din contractul individual, din contractul colectiv aplicabil sau din regulamentul intern.

⚠️ De reținut · Actele de la plecare: adeverința de vechime, extrasul din registru și banii

  • Adeverința la încetare se dă din oficiu, fără cerere. Nu aștepta să ți-o ceară cineva și nu accepta condiționarea ei de semnarea unei foi de lichidare. Sursele colectate nu conțin niciun temei pentru o astfel de condiționare.
  • Obligația din oficiu nu are termen legal în sursele colectate. Cele 15 zile lucrătoare sunt scrise doar pentru cererea scrisă. Dacă vrei un termen pe care să te sprijini, cere adeverința în scris.
  • Neeliberarea documentului de vechime e sancționată în două acte diferite, cu cuantumuri diferite. Le găsești în varianta despre angajatorul care refuză, mai jos în pagină.
  • Nu mai depinzi complet de angajator pentru dovada vechimii. Registrul e accesibil online pentru salariați și foști salariați, în privința datelor care îi privesc.
  • Ce a fost Revisal se numește azi REGES-ONLINE. Hotărârea Guvernului nr. 905/2017, care reglementa vechiul registru, e abrogată prin art. 15 din HG nr. 295/2025. Termenul a fost prelungit până la 31 decembrie 2025 prin art. IV din OUG nr. 46/2025.
  • Paginile Inspecției Muncii despre registru trimiteau, la data colectării, la Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 și la aplicația Revisal. Comunicarea instituției nu era actualizată; sursa normativă e HG nr. 295/2025.
  • Contul activat la ghișeu: procedura aprobată prin Ordinul nr. 1.107/2025 nu îi pune, pentru salariați, o durată de valabilitate. Materialul de întrebări și răspunsuri al Inspecției Muncii spune însă că un cont activat la ghișeu ține 30 de zile.
  • Varianta sigură pentru cont: intră cu RoeID sau cu certificat digital calificat, iar dacă l-ai activat la ghișeu, descarcă extrasul imediat.
  • Zilele de concediu neefectuate: termenul de prescripție de 3 ani curge de la momentul încetării raportului de muncă. Așa a dezlegat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia HP nr. 40/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 665 din 11 august 2026.
  • Aceeași decizie pune o condiție care schimbă răspunsul. Peste termenul de report de 18 luni, dreptul la compensare există dacă angajatorul nu ți-a oferit efectiv posibilitatea să îți iei concediul. Nu există dacă te-ai abținut, deși ți s-a oferit posibilitatea.
  • Codul muncii nu conține cuvântul fluturaș. Ce există e obligația angajatorului de a elibera, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat. Mai există regula că plata salariului se dovedește prin statele de plată.
  • Nu există un termen legal separat pentru plata finală. Sursele colectate dau o singură regulă. Salariul se plătește cel puțin o dată pe lună. Data e cea stabilită în contract, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern.
  • Extrasul poate dovedi vechimea în muncă și în specialitate, dar în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. HG nr. 295/2025 nu reglementează accesul online al salariatului; condițiile concrete sunt în procedura aprobată prin ordin de ministru.
  • Extrasul REGES nu îți acoperă toată cariera. Întrebările frecvente ale Inspecției Muncii spun că datele dintre 2006 și 2011 apar doar dacă au fost transmise potrivit HG 161/2006, iar cele de dinainte de 2006 pot lipsi cu totul — ele stau în carnetul de muncă pe hârtie. Pentru vechimea veche, adeverința de la angajator sau de la arhivă rămâne singura dovadă.

Angajatorul refuză demisia sau nu îți dă actele: ce faci

Acte necesare

  • Copie a notificării de demisie, cu dovada comunicării — Dacă angajatorul refuză să înregistreze demisia, art. 81 alin. (2) îți dă dreptul să o dovedești prin orice mijloc de probă.
  • Confirmare de primire de la poștă sau număr de înregistrare
  • Cererea scrisă prin care ai solicitat adeverința sau copiile din dosar — Notează data. De la ea curg cele 15 zile lucrătoare prevăzute de art. 8 alin. (4) și (7) din HG nr. 295/2025.
  • Corespondența cu angajatorul, în întregime — Inclusiv refuzurile. Ele arată ce anume invocă angajatorul și dacă temeiul invocat există în lege.
  • Extras din registrul general de evidență a salariaților — Îl iei singur, din platforma REGES-ONLINE. Arată dacă încetarea contractului a fost transmisă și cu ce temei legal.
  • Contract individual de muncă și extrase de cont — Îți trebuie ca să arăți ce ți se datora și ce ai primit. (Doar dacă reclami și drepturi bănești neplătite)

Unde depui

Două căi, care merg în paralel. Prima e sesizarea la inspectoratul teritorial de muncă: inspectorii de muncă sunt cei care constată contravențiile și aplică sancțiunile angajatorilor. A doua e instanța. Cauzele de jurisdicția muncii se soluționează în primă instanță de tribunal. Cererea se adresează tribunalului în circumscripția în care ai domiciliul, reședința sau locul de muncă. Sesizarea se poate face ONLINE: Inspecția Muncii are formular electronic de petiție, legat din propria ei pagină de contact, la rubrica PETIȚIE. Cere datele tale și datele firmei reclamate, iar starea petiției se poate urmări tot acolo.

Depune online, pe portalul oficial →

Taxe și termen

  • Procesul de jurisdicția muncii: scutit de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar, potrivit art. 270 din Codul muncii sursă →
  • Ce riscă angajatorul care refuză să înregistreze demisia: amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, potrivit art. 260 alin. (1) lit. n) din Codul muncii sursă →
  • Ce riscă angajatorul care nu eliberează documentul de vechime cerut de salariat: amendă de la 300 lei la 1.000 lei, potrivit art. 260 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, raportat la art. 34 alin. (5) sursă →
  • Ce riscă angajatorul pe temeiul din hotărârea de guvern, pentru aceeași faptă: amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru încălcarea art. 8 alin. (4) până la (8) din HG nr. 295/2025, potrivit art. 9 alin. (6). Temeiul e distinct de cel din Codul muncii, iar ambele sunt în vigoare sursă →
  • Ce riscă angajatorul care nu transmite încetarea în registru: amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei, potrivit art. 9 alin. (3) lit. d) din HG nr. 295/2025 sursă →

Termen: Termenele sunt scurte, iar cel mai scurt te privește direct. Cererile privind încetarea contractului individual de muncă se formulează în 45 de zile calendaristice. Termenul curge de la data la care ai luat cunoștință de măsura dispusă. Pentru plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri ai 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune — art. 268 alin. (2) o spune general: „în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani”. Deci și cererea prin care ceri chiar adeverința sau extrasul intră aici, nu în cele 45 de zile. O decizie de sancționare disciplinară se contestă în 30 de zile calendaristice de la comunicare. Cauzele se judecă în regim de urgență, cu termene de judecată de cel mult 15 zile. Apelul se face în 10 zile de la comunicarea hotărârii. Pentru sesizarea la inspectoratul teritorial de muncă, sursele colectate nu prevăd un termen de răspuns.

Pașii

  1. Trimite demisia prin poștă, cu confirmare de primire, dacă registratura refuză să o înregistreze.
  2. Păstrează dovada expedierii și confirmarea de primire. Ele țin locul înregistrării.
  3. Cere în scris adeverința de vechime și copiile din dosarul personal, ca să pornească termenul de 15 zile lucrătoare.
  4. Ia-ți singur extrasul din registru și uită-te dacă încetarea a fost transmisă, cu data și temeiul legal.
  5. Sesizează inspectoratul teritorial de muncă — cel mai simplu prin formularul electronic de petiție de pe site-ul Inspecției Muncii, care îți dă și un mod de a urmări starea sesizării.
  6. Mergi la tribunalul de la domiciliul, reședința sau locul tău de muncă, dacă îți trebuie o hotărâre.
  7. Nu depăși termenele. Cel mai scurt e de 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință a măsurii privind încetarea contractului.

⚠️ De reținut · Angajatorul refuză demisia sau nu îți dă actele: ce faci

  • Refuzul de a înregistra demisia e contravenție. Angajatorul e obligat să înregistreze demisia, iar refuzul îți dă dreptul să o dovedești prin orice mijloc de probă.
  • Neeliberarea documentului de vechime e sancționată în două acte diferite, cu cuantumuri foarte diferite. Codul muncii o sancționează la art. 260 alin. (1) lit. b), iar HG nr. 295/2025 la art. 9 alin. (6). Nu alege singur între ele: spune-le pe amândouă în sesizare.
  • Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor angajatorilor se fac de inspectorii de muncă. HG nr. 295/2025 o spune expres, la art. 9 alin. (7).
  • Dacă angajatorul e în insolvență, faliment sau lichidare, obligația trece la administratorul judiciar sau la lichidatorul judiciar. Termenul lui e de cel mult 60 de zile calendaristice.
  • Angajatorul are obligația să transmită în registru data și temeiul legal al încetării, cel târziu la data încetării contractului.
  • Nu semna un act care schimbă temeiul încetării doar ca să primești actele. Temeiul din registru contează la indemnizația de șomaj și la clauza de neconcurență.
  • Paginile Inspecției Muncii despre registru trimiteau, la data colectării, la o hotărâre abrogată și la aplicația Revisal. Dacă ți se invocă vechea reglementare, arată HG nr. 295/2025.
  • Un proces de jurisdicția muncii nu costă taxă de timbru, dar timpul contează. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile, iar apelul se face în 10 zile de la comunicarea hotărârii.
  • Dacă ajungi în instanță, un lucru joacă în favoarea ta: „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare” (art. 272 din Codul muncii). Nu tu trebuie să dovedești că ai dat demisia sau că ți-au fost refuzate actele — el trebuie să dovedească contrariul.

Întrebări frecvente

Cât e preavizul la demisie?

Legea îi pune doar un plafon. Preavizul nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare la funcțiile de execuție. La funcțiile de conducere, plafonul e de 45 de zile lucrătoare. Durata reală e cea din contractul tău individual sau din contractul colectiv aplicabil. Dacă în contract scrie 5 zile, atât faci. Cifrele de 15 și 30 de zile calendaristice circulă și azi pe internet. Ele sunt din forma din 2003 a Codului muncii, unde demisia era la art. 79.

Pot să demisionez fără preaviz?

Da, într-un singur caz. Art. 81 alin. (8) îți permite să demisionezi fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă. Condiția se raportează la contract, nu la orice nemulțumire. Adună dovada obligației neîndeplinite înainte să pleci. Separat, în perioada de probă contractul încetează oricum fără preaviz, prin notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți.

Angajatorul îmi refuză demisia. Ce fac?

Angajatorul e obligat să înregistreze demisia. Dacă refuză, legea îți dă dreptul să o dovedești prin orice mijloc de probă. Trimite-o prin poștă, cu confirmare de primire, și păstrează dovada. Refuzul de a înregistra demisia e contravenție, constatată de inspectorii de muncă. Ia-ți apoi singur extrasul din registru și verifică dacă încetarea a fost transmisă.

În cât timp îmi dă angajatorul adeverința de vechime?

Depinde cum o ceri, și aici e surpriza. La încetarea activității, angajatorul are obligația să îți dea din oficiu o adeverință și un extras din registru. Pentru obligația din oficiu, sursele colectate nu prevăd niciun termen. Termenul de cel mult 15 zile lucrătoare există doar dacă o ceri în scris. Deci cere-o în scris, chiar dacă ți se cuvine oricum.

Îmi rămâne clauza de neconcurență după ce demisionez?

Da, dacă e valabil scrisă. Clauza nu se aplică la încetarea de drept și la concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Demisia nu e niciuna dintre ele. În schimb, ea produce efecte numai dacă în contract sunt scrise concret activitățile interzise, cuantumul indemnizației, perioada, terții și aria geografică. Poate ține cel mult 2 ani de la încetarea contractului, iar angajatorul îți datorează indemnizația lunară.

Ce se întâmplă cu zilele de concediu neefectuate?

Se compensează în bani, dar numai la încetarea contractului. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin decizia HP nr. 40/2026 că prescripția de 3 ani curge de la momentul încetării raportului de muncă. Aceeași decizie pune o condiție pentru intervalul care depășește reportul de 18 luni. Acolo dreptul există dacă angajatorul nu ți-a oferit efectiv posibilitatea să îți iei concediul. Nu există dacă te-ai abținut, deși ți s-a oferit posibilitatea.

Am luat o primă de la agenția de ocupare. Ce se întâmplă dacă demisionez?

Restitui integral, dacă demisionezi în termenul din lege. Sunt 12 luni la prima de inserție, la primele de mobilitate și la prima de relocare. Sunt 3 luni la prima de activare și 24 de luni la prima de stabilitate pentru tineri. Legea numește expres art. 81 din Codul muncii, adică demisia. Excepția: dacă te reangajezi la alt angajator în termen și în aceleași condiții, păstrezi prima. Angajamentul semnat la agenție e titlu executoriu.

Mai am dreptul la indemnizația de șomaj dacă demisionez?

Nu. Legea nr. 76/2002 cere ca raporturile de muncă să fi încetat din motive neimputabile. Enumerarea limitativă nu e în lege, ci la art. 5 din Normele metodologice, care pe portalul legislativ e document separat de hotărârea care le aprobă. Art. 81 din Codul muncii nu apare acolo. Nu apare nici încetarea prin acordul părților. Condițiile și cuantumul sunt în ghidul dedicat, din secțiunea de proceduri conexe.

Cadrul legal și sursele

Instituția competentă

Inspecția Muncii (prin inspectoratele teritoriale de muncă) (ITM) — inspectiamuncii.ro

Contact

Actele normative

  • COD nr. 53/2003 — Codul muncii, Legea nr. 53/2003 republicată — demisia și preavizul (art. 81), clauza de neconcurență (art. 21-24), perioada de probă (art. 31 alin. (3)), registrul și adeverința de vechime (art. 34), formarea profesională (art. 196-198), compensarea concediului neefectuat (art. 146), sancțiunile contravenționale (art. 260) și termenele de sesizare a instanței (art. 268) (art. 17 alin. (3) lit. j) — care e obligație de INFORMARE — iar alin. (4) al aceluiași articol cere ca elementele din informare să se regăsească și în contract și k), art. 21-24, art. 31 alin. (3), art. 34, art. 39-40, art. 51, art. 55, art. 61, art. 75, art. 78, art. 81, art. 146, art. 166, art. 168, art. 196-198, art. 247-252, art. 260, art. 266-271) text integral →
  • HG nr. 295/2025 — Hotărârea privind Registrul general de evidență a salariaților REGES-ONLINE — adeverința și extrasul care se dau din oficiu la încetarea activității (art. 8 alin. (6)), termenul de 15 zile lucrătoare pe cerere scrisă (art. 8 alin. (4) și (7)) și sancțiunile aplicate de inspectorii de muncă (art. 9) (art. 4 alin. (2) lit. q), art. 5 alin. (1) lit. f), art. 6, art. 8, art. 9, art. 14, art. 15) text integral →
  • OUG nr. 46/2025 — Ordonanța de urgență care prelungește până la 31 decembrie 2025 termenele din art. 11 alin. (1) și (2) și din art. 15 ale HG nr. 295/2025 — art. 15 e chiar textul care abrogă vechea reglementare a registrului (art. IV) text integral →
  • ORDIN nr. 1107/2025 — Ordinul ministrului muncii care aprobă Procedura de acces în registrul general de evidență a salariaților. Cele trei căi de creare a contului sunt la pct. 14. Cele patru căi de obținere a extrasului sunt la pct. 19. Forma consolidată e cea de la 9 octombrie 2025. — atenție, linkul duce la PROCEDURA (anexa); ordinul propriu-zis e la DetaliiDocumentAfis/297882 (pct. 4, pct. 11, pct. 14, pct. 19, pct. 26) text integral →
  • LEGE nr. 76/2002 — Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă — restituirea integrală a primelor de încadrare dacă demisionezi în termen (art. 73^3, art. 76, art. 76^4, art. 76^5) și termenul de 24 de luni înainte de a fi încadrat din nou printr-o măsură de stimulare (art. 95) (art. 17 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 73^1 alin. (4), art. 73^2 alin. (3), art. 73^3, art. 75^1 alin. (5), art. 76, art. 76^4, art. 76^5, art. 95 alin. (1^1a) și (1^1b)) text integral →
  • NORMA nr. 174/2002 — Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 — art. 5 enumeră limitativ ce înseamnă motive neimputabile, iar demisia nu e printre ele. Pe portalul legislativ, Normele sunt document separat de hotărârea care le aprobă. (art. 5, art. 61^4 alin. (1), anexele cu angajamentele de restituire) text integral →

Surse oficiale consultate

Ai găsit o neconcordanță? Spune-ne — verificăm pe sursa oficială și corectăm.

Ți-ar mai putea trebui